2012 – Descoperiri arheologice exceptionale

Categories ArticolePosted on

un articol de Valentin Roman

 

Cercetarile arheologice desfasurate in acest an in diverse puncte din tara noastra au scos la lumina un numar impresionant de vestigii ce apartin unor perioade diverse, de la eneolitic pana in epoca moderna. Unele elemente descoperite de arheologi au o insemnatate exceptionala, mai ales atunci cand vorbim de placi care contin scriere sau asezari care pot fi catalogate drept printre cele mai vechi din Europa. Va propunem, in cele ce urmeaza, o sinteza a rapoartelor din teren la nivelul anului 2012.

 

Tartaria, descoperirile continua

 

Lucrările la autostrada Orăştie – Sibiu scot la iveală bogății arheologice de senzație. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a anunţat, recent, descoperirea unui depozit de piese de bronz şi fier, pe traseul autostrăzii Orăştie – Sibiu, vestigiile datând din perioada epocii fierului.„În cadrul sitului 7 (km 14+100-km 14+500), identificat şi sub denumirea Tărtăria 1, a fost descoperit un depozit de piese de bronz şi fier datând din perioada epocii fierului (sec. IX–VIII a. Chr.). Este vorba despre peste 200 de obiecte de bronz şi fier (podoabe, arme şi piese de harnaşament), depuse într-un vas ceramic”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

MTI menţionează că este pentru prima dată când un depozit de acest tip şi datat în epoca fierului a fost găsit în contextul unei cercetări arheologice, nefiind o descoperire întâmplatoare. Descoperirea este una excepţională şi cu o semnificaţie ştiinţifică deosebită, notează instituţia. Cercetările arheologice pe traseul viitoarei autostrăzi, de pe coridorul IV pan-european, sunt coordonate de către Muzeul Naţional de Istorie a României.

Pe tronsonul Orăştie-Sebeş lucrările de diagnostic arheologic au indicat, în toamna anului trecut, existenţa a 11 situri, iar în martie 2012 au fost lansate cercetări în 6 dintre acestea.

Astfel, în raza administrativă a satului Tărtăria, din comuna Săliştea, judeţul Alba, cercetările arheologice preventive au evidenţiat o aşezare datând din perioada epocii fierului. Datele preliminare arată că atât aşezarea – preponderent pe baza analizei ceramicii – cât şi depozitul de bronzuri datează din perioada primei epoci a fierului. Vestigiile au fost aduse la Bucureşti, pentru conservare şi restaurare.

 

Locuire neintrerupta de peste 2.000 de ani la Deva

 

Săpăturile efectuate cu ocazia lucrărilor de construire a lapidariumului muzeului de aici au scos la iveală vase dacice, o locuință de la începutul Epocii Bronzului, dar și obiecte aparținând Culturii Coțofeni

Statui, bucăți de zid dacic, coloane ori inscripții din marmură sau andezit, toate de dimensiuni mari și foarte valoroase, aflate în administrarea Muzeului Civilizației Dacice și Romane (MCDR) din Deva vor fi găzduite începând cu luna decembrie într-o construcție din metal și sticlă.

Zona în care va fi construit lapidariumul arată deja ca un șantier, iar de câteva luni, aici se realizează săpături arheologice în urma cărora au fost scoase la iveală numeroase vase cu o vechime de până la 4.500 de ani, dar și o locuință de la începutul Epocii Bronzului. Arheologii sunt încântați de comorile pe care le scot la iveală din praful istoriei, multe dintre acestea fiind în stare foarte bună, unele doar bucăți, însă recuperarea lor, cel puțin parțială, este posibilă cu ajutorul restaurărilor.

“Pe lângă o serie de complexe medievale pe care le-am descoperit aici, am găsit și vestigii mai vechi, din epoca dacică. Printre ele se află și o groapă menajeră cu mai multe fragmente de vase dacice, dar și mai vechi, de la începutul Epocii Bronzului, aparținând culturii Coțofeni, chiar și o locuință din această perioadă. Deci putem spune că Dealul Cetății și platoul de la poalele ei sunt locuite de circa 4.500 – 5.000 de ani”, a afirmat arheologul Marius Barbu.

Tot la Deva, o echipa de arheologi  curăța circa 60 de blocuri din calcar cu care a fost placat un zid dacic, descoperite în zona Grădiște din Munții Orăștiei, în zona sacră a Sarmizegetusei Regia. O parte dintre aceste bucăți erau inscripiționate cu tot felul de litere grecești, însă specialiștii nu au reușit încă să le deslușească, însă se presupune că sunt marcaje de meșter. Piatra era curățată cu soluții, iar după finalizarea acestei acțiuni, plăcile cu o vechime de circa 2.500 de ani vor fi expuse în viitorul lapidarium.

 

Descoperiri in judetul Sibiu

 

O descoperire importanta care ne va face sa intelegem mai bine istoria a fost facuta in judetul Sibiu.

Vorbim despre sute de obiecte care arata ca stramosii nostrii nu erau deloc inapoiati. Se pricepeau sa prelucreze fierul si nu duceau lipsa de nimic, in locuintele lor primitive.

Vestigiile arheologice au fost descoperite de muncitorii care sapau la Autostrada Sibiu – Nadlac. Lucrarile au scos la iveala o asezare care se intinde pe 5 kilometri si de care nimeni nu a avut habar.

Arheologii au scos la lumina unelte, arme, chiar si ace de siguranta asemeni celor din zilele noastre. Cel mai pretios obiect a fost gasit insa intr-un mormant. Este vorba despre un car, in miniatura. Obiectul din fier, rupt in 80 de bucati, a fost reconstruit, asemeni unui puzzle de catre arheologi.

Arheologii au mai descoperit sute de banuti, majoritatea din argint, din vremea dacilor. Monedele grecesti au pe avers vaca alaptand vitel si numele magistratului monetar, iar pe revers un patrat instelat. Specialistii Muzeului Brukenthal spun ca de saptamana viitoare vor prezenta comoara si vizitatorilor.

 

Unul dintre cele mai vechi orase din Europa, identificat la Turdas

 

Cercetările arheologice de pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Nădlac au scos la iveală primul oraş din Transilvania – aşezarea neolitică de la Turdaş, judeţul Hunedoara, care era un centru regional de producţie şi distribuţie a ceramicii.

Sabin Luca, directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, instituţie care a coordonat o parte din lucrările arheologice de pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Nădlac, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că în punctul Luncă din judeţul Hunedoara, în apropierea râului Mureş, a fost descoperit primul oraş din Transilvania – aşezarea neolitică de la Turdaş, care datează “de dinainte de piramide”.

Suprafaţa cercetată de la arheologii sibieni, între lunile mai – noiembrie 2011, a fost de aproximativ 11 hectare, “o cercetare arheologică imensă, peste orice standard în Europa”.

Aşezarea de la Turdaş era cunoscută de arheologi încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, datorită materialului deosebit de bogat descoperit, inclusiv Sabin Luca conducând, din 1992, timp de opt ani, cercetări arheologice în zonă, împreună cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, însă acestea au fost de mici dimensiuni.

“Primele cercetări s-au făcut în jurul anului 1850. Poate că e unul din primele situri cercetate în România. Iar prima cercetare sistematică s-a făcut în 1875, de prima femeie arheolog din zona aceasta a Europei, Zsofia Torma”, a spus Luca.

Explicaţia materialului arheologic foarte bogat, descoperit de-a lungul timpului în zonă, stă în faptul că această aşezare, estimată la 100 de hectare suprafaţă, era de fapt un oraş, lucru dovedit de existenţa fortificaţiilor din lemn, unul chiar consacrat religios, dovadă fiind sacrificiile umane descoperite.

“De ce spun că e primul oraş din Transilvania, ca să nu spun cel puţin din sud – estul Europei: pentru că am descoperit un sistem de fortificaţie, de împrejmuire, compus din 11 palisade şi şanţuri succesive, pe o profuzime de 200 de metri. Am descoperit două porţi de intrare în sistemul de fortificaţie, cu turnuri, totul din lemn. Acest sistem, de o aşa de mare dimensiune, nu s-a putut cerceta în Europa fiindcă costă foarte mult. Am surprins aceste palisade, şanţuri, turnuri, care ocroteau un nucleu care, din punctul meu de vedere, în stadiul iniţial avea cam 100 de hectare împrejmuit. Faptul că este consacrat după toate regulile vedem din faptul că, la distanţe de aproximativ 200 de metri, în interiorul primei sau celei de-a doua fortificaţii este pus câte un sacrificat. Am găsit vreo cinci (schelete – n.r.). Ceea este curios este că nici unul nu e în aceeaşi poziţie, deci e clar că e sacrificiu, nu este o înmormântare. I-au sacrificat în diverse ritualuri. Sunt puşi fie pe burtă cu mâinile şi picioarele legate, fie pe spate cu mâinile şi picioarele legate, fie cu capul tăiat şi pus pe piept”, a declarat directorul muzeului Brukenthal.

Potrivit acestuia, aşezarea de la Turdaş a fost un centru regional de producţie şi distribuţie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui număr foarte mare de cuptoare şi obiecte din ceramică, de la vase, în stilul Turdaşului, “unic în Europa”, până la statuete antropomorfe, zoomorfe, şi “statuete pe tron”, care exemplifică regalitatea şi care au mai fost găsite doar în “două – trei situri din Europa”.

“Trebuie să ne gândim la un mare centru regional al acelui moment. (…) Am găsit explicaţia asupra numărului mare de vase şi statuete de lut descoperite aici. Am găsit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de mici dimensiuni şi singura concluzie care se poate trage este că aici se făcea plastica de statuete, idolii, pentru o ţară. Şi această mare aşezare sacră cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunităţi. E singura aşezare din toate cele cercetate până acum din Europa neolitică care are un număr aşa mare de cuptoare. (…) Putem argumenta ideea că suntem în faţa unei aşezări protourbane aidoma marilor aşezări din Orient, o aşezare care avea sigur regi, datorită statuilor pe tron”, a explicat Sabin Luca.

În situl de la Turdaş au fost descoperite şase orizonturi diferite, datate în neoliticul timpuriu, eneoliticul timpuriu şi dezvoltat, perioada dacică şi cea medievală, în jurul secolului XII.

Potrivit lui Luca, aşezările neolitice descoperite aici erau suspendate, la şase-opt metri înălţime, datorită inundaţii, localnicii dovedind cunoştinţe inginereşti şi datorită sistemului de fortificaţii care a rezistat calamităţilor. De asemenea, s-a putut dovedi existenţa în acea perioadă a “metalurgiei cuprului, lucru ce toată lumea bănuia până acum”.

“Săpăturile din ultimul an şi jumătate au creat un nou muzeu, avem deja mii de piese întregi restaurate, extrem de reprezentative, unicat, de la ceramică la metal, de la piatră la os. La cercetarea aceasta se va mai lucra patru-cinci ani până când vom tipări volumele. (…) Până acum s-a cercetat un eşantion ceramic de doi-trei la sută şi s-a cercetat cam trei-patru la sută din oase. La cea mai mare cercetare din Europa nu poţi să estimezi nimic, decât că la final vom raporta cel mai mare eşantion ceramic cercetat în Europa, cel mai mare eşantion osteologic cercetat în Europa, cel mai mare, pentru că ăsta a fost norocul nostru”, a adăugat Sabin Luca.

 

Morminte din Epoca Bronzului, gasite langa Ploiesti

 

Un mormânt din Epoca Bronzului, vechi de aproximativ 5.000 de ani, a fost descoperit de arheologi la ieşirea din municipiul Ploieşti spre Târgovişte. În interiorul mormântului, care se afla sub o movilă de 1,1 metri, au fost descoperite rămăşiţele unei persoane tinere, resturile umane nefiind însoţite de alte obiecte.

De asemenea, în apropiere de zona în care a fost descoperit acest mormânt se mai află încă cinci tumuli.

Alte trei morminte din Epoca Bronzului au fost descoperite în luna septembrie a anului trecut în localitatea prahoveană Păuleşti, la câţiva kilometri de municipiul Ploieşti, iar un alt mormânt, vechi de 4.500 de ani, a fost descoperit în luna iunie a anului 2011 la Ariceştii Rahtivani.

 

Noi descoperiri si la Buridava

 

Specialiştii Muzeului Judeţean Vâlcea, în urma cercetărilor efectuate în aşezarea dacică „Buridava”, de la Ocnele Mari, au făcut o serie de descoperiri arheologice.

Despre aceste descoperiri, Claudiu Tulugea, directorul Muzeului Judeţean Vâlcea, a spus: “În urma cercetărilor arheologice întreprinse de Muzeul Judeţean Vâlcea, în colaborare cu Universitatea Piteşti -Facultatea de Istorie, au fost descoperite la poalele dealului Cosota, în aşezarea dacică „Buridava”, de la Ocnele Mari, o serie de fragmente ceramice. Este vorba de ceramică lucrată la roată, dar şi ceramică făcută cu mâna. Avem şi ceramică uzuală, care se folosea în viaţa de zi cu zi, dar şi ceramică de bună calitate folosită de aristocraţia dacică”.

Există un singur nivel de locuire de epocă geto-dacică. De asemenea, au mai fost descoperite opt vetre de locuire, cu două gropi, pe care le considerăm că ar fi gropi ritualice (de cult). S-au mai descoperit două lame de cuţit, două fibule de secol I d. Hr, şi o formă ceramică imitaţie Khantaros datată tot secol I d. Hr.

“Cercetările arheologice din acest an s-au încheiat săptămâna trecută şi sperăm ca în 2013, în funcţie de fondurile de care va dispune atât Universitatea din Piteşti, cât şi Muzeul Judeţean Vâlcea, să continuam cercetările arheologice”, a mai precizat Claudiu Tulugea.

 

Sebes, o zona intens populata in neolitic

 

Pe traseul viitoarei autostrăzi Deva-Sibiu, tronsoanele dintre Orăştie-Sebeş şi Sebeş-Miercurea Sibiu lucrează şi arheologi de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.
În urma solicitării ziarului nostru, specialiştii de la muzeul albaiulian ne-au pus la dispoziţie informaţii noi privind săpăturile arheologice din zona viitoarei autostrăzi Deva-Orăştie-Sebeş-Sibiu. Iată următoarele lucruri constatate de arheologii albaiulieni:

I. Situl arheologic Sebeş/Lancrăm – Glod (sector 1 – km 26+990 – 27+120, sector 2 – sens giratoriu bretea Lancrăm Nord). În urma săpăturilor arheologice desfăşurate pe traseul viitoarei autostrăzi, mai precis între km 26+990 şi 27+120, pentru primul sector şi viitorul sens giratoriu de pe breteaua Lancrăm N, pentru cel de-al doilea, la ieşire din Lancrăm, spre Sebeş, pe partea dreaptă, au fost descoperite vestigii aparţinând unor aşezări din prima epocă a fierului şi epoca medieval timpurie.

Este vorba de două sate de agricultori care au ocupat, la o diferenţă de aproape 2000 de ani, aceeaşi terasă aflată în marginea unui pârâu care se vărsa în râul Mureş. Primul sat era locuit acum 2500-3000 (începutul primei epoci a fierului, cultura Gava) de ani, oamenii micii comunităţi de aici locuind în colibe construite din lemn şi lut, acoperite cu stuf. Mâncarea era adăpostită în gropi săpate în pământ. Ei se ocupau cu creşterea animalelor, cultivarea plantelor, vânătoarea.

Mai târziu (acum 900 de ani, epoca medievală timpurie), altă comunitate de oameni îşi întemeiază un alt sat, având ocupaţii asemănătoare. Locuinţele sunt tipice acestei perioade, de formă patrulateră, cu dimensiuni considerabile, prevăzute cu vetre (instalaţii de încălzire). Cea mai mare parte a materialului arheologic descoperit constă în ceramică, aparţinând categoriei uzuale.

Ca elemente de inventar mai deosebite putem enumera 2 lame de cuţit, două pandantive de bronz, două inele de buclă, din argint, fusaiole. Printre obiectele speciale se numără şi un idol fragmentar.

II. Situl arheologic Sebeş – între km 29+850 şi 30+090. În punctul Între Răstoace au fost cercetate vestigii din trei epoci diferite: 1. Necropolă cu 62 de morminte de incineraţie din Epoca Bronzului (cultura Wietenberg, aprox. 2000 Î. Chr.), cea mai mare cunoscută până în prezent aparţinând acestei culturi; arderea mortului se făcea în afara necropolei, probabil. Resturile cinerare erau adunate după răcirea rugului funerar, practicându-se o selecţie a oaselor.

Acest fapt este demonstrat de lipsa cenuşei şi a cărbunelui din urne. În cele mai multe cazuri, oasele se regăsesc la baza vasului urnă. Peste urnă era aşezat un vas cu rol de capac, în cele mai multe morminte fiind depus cu gura în sus; 2. O aşezare din Epoca Fierului, din care au fost identificate şi cercetate 6 complexe arheologice, între care şi locuinţe (cultura Gava, aprox. sec. XI-IX Î. Chr.).

Printre materialele arheologice din această perioadă se remarcă diferite tipuri de vase din lut ars (vase bitronconice, străchini, căni), căţei de vatră din lut ars, un ac de păr şi o daltă cu toc de înmănuşare (ambele confecţionate din bronz); 3. Două complexe arheologice din epoca migraţiilor, de fapt două locuinţe din această perioadă, cu o amenajare din pietre care par să le delimiteze. Ca inventar arheologic au fost descoperite fragmente ceramice şi vase de animale. De asemenea, a mai fost descoperit un complex cu funcţionalitate şi datare incertă (în stadiul actual al cercetării).

III. Situl arheologic Sebeş – Podul Pripocului, între km 32+250 şi 32+550. În urma săpăturilor arheologice desfăşurate pe traseul viitorului tronson de autostradă Orăştie-Sibiu, în locul numit Podul Pripocului din localitatea Sebeş, au fost descoperite vestigii care se întind pe un larg palier cronologic, respectiv din perioada eneoliticului, Epocii Bronzului, La Tene, epoca post-romană, evului mediu timpuriu şi chiar modernă şi contemporană.

Din perioada de tranziţie a Epocii Pietrei spre cea a Bronzului avem descoperite gropi menajere, care conţineau fragmente ceramice. Cele mai spectaculoase descoperiri sunt mormintele de inhumaţie descoperite în stare bună de conservare, apartinând epocii migraţiilor. Două şanţuri, din epoci recente, ne confirmă continuarea practicării agriculturii în această zonă.

IV. Răhău – între km 35+150 şi 36+500. Cercetările arheologice preventive de aici nu s-au încheiat, ele fiind în curs de desfăşurare. Principalele descoperiri: gropi menajere şi de provizii, un şanţ (cel mai probabil de împrejmuire sau, eventual, şi de apărare), care înconjoară aşezarea, bordeie, locuinţe de suprafaţă de formă aproximativ patrulateră, de mari dimensiuni, cu foarte mult chirpic ars şi multă ceramică, o parte din ea ornamentată cu pictură.

Sub podinele (sparte) ale unora dintre construcţii aflau depuse schelete umane aparţinând epocii migraţiilor (gepide). toate acestea (cu excepţia mormintelor gepide) aparţin epocii eneolitice, cultura Petreşti (cca. 4500 Î. Chr.). Vorbind de cultura Petreşti, cele mai spectaculoase descoperiri sunt construcţiile de suprafaţă, de mari dimensiuni (unele dintre ele ajungând chiar la o lungime de aproape 20 de m şi o lăţime de 10 m, îndeplinind, cel mai probabil, rolul de „temple”, „sanctuare” sau „case ale comunităţii”). Acestea erau împodobite cu capete de animale (de taur în special), realizate tot din lut ars, aşa cum ne arată, spre exemplu, un bot aparţinând acestui animal descoperit la demontarea uneia dintre aceste construcţii.

Idolii, atât antropomorfi cât şi zoomorfi, nu lipsesc nici ei, la fel ca și protomele zoomorfe de pe anumite vase. De asemenea, au fost descoperite unelte de os şi de silex. Alte construcţii, tot de suprafaţă, dar de dimensiuni ceva mai mici, îndeplineau rolul de locuinţe. Toate acestea ne îndreptăţesc să credem că aici a existat o foarte importantă aşezare a culturii Petreşti, nu numai din punct de vedere economic, dar mai ales spiritual, un adevărat „centru” în acest sens.

În plus, în imediata vecinătate a aşezării a fost descoperită şi este în curs de cercetare, prima necropolă a acestei culturi descoperită vreodată (de fapt cimitirul care deservea așezarea succint descrisă mai sus). În jurul km 36 a fost descoperită o aşezare medievală, cu gropi de provizii şi menajere, locuinţe, dar şi morminte aparţinând Epocii Bronzului (cultura Noua) si epocii migraţiilor (Gepide).

În prezent, descoperirile rezultate (şi care vor rezulta în continuare) în urma cercetărilor arheologice preventive efectuate de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia în cele patru situri enumerate mai sus sunt în curs de restaurare şi prelucrare ştiinţifică de către membrii colectivului de cercetare, cele mai reprezentative urmând să-şi ocupe locul în expoziţia de bază a instituţiei noastre. De asemenea, după finalizarea prelucrării ştiinţifice a acestor descoperiri, ele vor vedea lumina tiparului prin apariţia unor volume şi studii de specialitate, intrând astfel în circuitul ştiinţific românesc şi internaţional.

 

 

Inscrie-te la Newsletter(pe Home) și află primul despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le trimitem! Mulţumim!

 

 

Accesează acest link: Redirectioneaza 2%

26 comments

  1. felicitari toate aceste descoperiri sunt deosebite dar nu se pot publica intro revista sau ceva asemanator asa mult mai multe lume ar afla despre ele.noi aflam pt. ca suntem in grup dar alti si ma refer la tara si chiar international .

  2. Descoperiri interesante nu zic nu, care entuziasmeaza “ quatro gatti “ ca noi. In Romania lipseste cu desavarsire spiritul national si mandria de neam, lipsa indentitatii nationale ne va distruge definitiv. In televiziune vad o multime de oameni pe care eu ii apreciam cum sa prostitueaza in diverse moduri si atunci copii nostri ce exemplu ar trebui sa urmeze?
    acum sunt in italia, si desi au si ei prostii lor la nivelul la care eu am acces aici nivel fiind mijloc – jos nu pot sa nu notez ca au o constiinta nationala foarte buna , deseori atingand extremul,au o cunostinta culturala joasa dar stiu toti ca ei sunt cei mai tari,ca au dus civilizatia in lume si ca sunt urmasii romanilor

  3. Buna,

    Daca la nivel national nu e tocmai posibil, nu ar fi reviste internationale care sa publice aceste descoperiri ? Presupun ca ar trebui ca articolele sa fie mai detaliate ?
    E doar o intrebare, ar fi util daca am reusi sa facem cunoscut potentialul nostru arheologic…

  4. Numai vorbe bune curajosilor nostrii arheologi.Intrebare:pe santierele din zona lucreaza si arheologi invitati din alte tari?Cred ca am avea astfel o mai buna prezentare a acestor descoperiri.Va doresc in continuare sanatate,noroc si voie buna.

  5. @constantin – nu am incredere intr-un nationalism exagerat, dar nici neglijarea propriului neam (inclusiv a stramosilor) nu este recomandabila. America est o adunatura a toate neamurile lumii, insa toti se mandresc sa se numeasca “americani”. In acelasi context putem observa grija turcilor pt. orice vestigii arheologice gasite in Anatolia, unde ei s-au stabilit prin invazie. Si egiptenii au mare grija de trecutul tzarii lor, desi cu ei e alta poveste: au fost arabizati prin sec. VIII e.n. insa se reacunoaste o proportie de cca. 80 % din neamul egiptean originar. La noi se incearca o mare abureala – cand suntem daco-latini, cand suntem doar daci, cand mai stiu eu ce. Fiecare incearca sa “creeze” istoria in numele tuturor celorlalti si mai ales in numele “stiintei”. Nu avem cu ce ne rusina de istoria stramoseasca: si dacii au fost de isprava, dar si romanii. Intrebarea ce ar trebui pusa ar trebui sa se refere la demnitatea de a putra aceste nume mandre.

  6. Mare dreptate ai.O revista v-ar ajuta si pe voi(prin cotizatia adusa de noi)dar si pe noi(afland tot mai multe informatii despre noile descoperiri).Asta daca nu exista deja una si eu nu stiu ? :O

  7. La fel ca si voi si eu sunt mandra de descoperirile arheologice din tara noastra.Dar sunt foarte surprinsa si in acelasi timp si indignata pentru ca nimeni nu pomeneste despre fabuloasa descoperire de la Rosia Montana(ALBURNUS MAIOR),judetul Alba din Galeria Hiperboreana,Galeria numarul 13.Pentru ca si ea (RM),se afla tot in Romania chiar daca este exploatata de canadieni.

  8. Desi am plecat de peste 20 de ani de acasa(stabilita SUA), imi iubesc tara si tresar la ori ce stire pe care o primesc despre Ea; ma mandresc ca sunt romanca si nu trebuie sa uitam istoria atat de zbuciumata a Romaniei si bravii sai eroi. Sunt de acord sa avem o revista cu istoria, civilizatia, cultura etc. romaneasca de circulatie internationala, prin care sa ne facem mai bine cunoscuti.

  9. d-nule valentin roman, va multumesc pentru acest material. urmaresc cu interes tot ce apare despre descoperirile arheologice, mai ales din tara noastra, iar acest rezumat e foarte binevenit!

    cu stima,
    oana, deva.

  10. Felicitari,ROMANI adevarati/.Poate asa mai ne aducem aminte ca avem un trecut in care inaintasii nostri erau viteji si isi iubeau pamantul stramosesc.Poate asa se dezvolta si la noi dragostea de patrie.Multumesc pentru stradania voastra/.

  11. Si eu, ca multi altii, sunt mandru ca sunt roman si sper ca, cu ajutorul altora ca mine si a muncii celor din jurul meu, sa-i dovedesc fiicei mele ca are argumente sa declare cu mandrie ca e romanca si sa nu-si mai doreasca sa pleca la facultate in alte zari.

  12. Ce este interesant si amuzant in acelasi timp ,descoperirile au fost facute cu ocazia santierului la autostrada.Daca am reusi sa facem mai multe autostrazi cine stie ce s-ar descoperii,De asta nu se vrea

  13. Comunicați pe adresa mea unde se pot transmite niște lucrări despre originea vedică a românilor în arealul carpato-dunărean pe baza ultimelor
    descoperiri (Gurudev 2007-India)
    E.L.

  14. PARLAMENTUL SE OCUPA,PRIN FEL SI FEL DE COMISII, DE O GRAMADA DE LUCRURI….ISTORIA ROMANILOR NU ESTE SUFICIENT DE IMPORTANTA PT A SE CREA O COMISIE DE CERCETARE…..CONTEAZA ATIT DE MULT PE CINE VOTAM …DAR DIN PACATE DOAR NULITATILE SE PUN PE LISTE …CA ALTCEVA NU STIU SA FACA DECIT SA DEA DIN GURA SI SA INCASEZE BANI FRUMOSI

  15. cam.tirziu.dar.asta.este.cine.sa.se.preocupe.de.istoria.noastra.hotii.care.ne.conduc.spre.pauperizare.si.spre.uitare.cei.crescuti.special.sa.distruga.filonul.vedic/pelasgic/tracic/dacic/getic/rominesc

  16. la mine in zona s-au gasit oase umane ceva mai lungi; vestigii s.a.in Carpati – ,nu am auzit nimic de ele’ de ce? … Istoria e cu totul alta. Sa nu mai zicem de harta… nu am ramas doar cu portul popular, si alte lucruri de la daci…

  17. SINTEM SALVATI DE HAMBURG=genetica a facut dreptate dacismului =Sintem Daci =Nu ne tragem din romani -DOANE CALEA e deschisa spre numele nost adevarat..uniti cu daci basarabi ..AMIN.

  18. sinteti uluitori =dany si valy=celebritatea va obliga-….SCOTETI ODATA REZULTATELE IN PROENTE DE LA HAMBURG…faceti inca o emisiune si inca..si inca…rugam pe sfinti nostri popi sa pomeneasca EROII DACIEI=BUREBISTA DECEBAL GELU DOJA HOREA AVRAM TUDOR ECATERINA ANA ION GHEORGHE ..SI SA EXCOMUNICE PE apostatu si reprezentantii sc.ardelene ca de la ei se trage tot baiu….va multumim dragi iubitori ai miscari pentru spiritul dak…..AMIN.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *