Pro şi contra despre sinuciderea lui Decebal

Categories ArticolePosted on


Un articol de George Damian

Sursa articol: http://www.george-damian.ro/pro-si-contra-despre-sinuciderea-lui-decebal-5965.html

Dan Alexe ne spune că Decebal nu s-ar fi sinucis, ci ar fi fost omorât de romanul Tiberius Claudius Maximus, pe a cărui stelă funerară îşi întemeiază afirmaţia (aici). Înainte să intrăm în fondul chestiunii trebuie să eliminăm o mică şmecherie a lui Dan Alexe.

Articolul începe cu o frază care se încheie aşa:

… regele dac, care, pe stela soldatului, spre deosebire de scena oficială de pe Columna din Forum, ridică mâna cerând să fie cruţat, în loc să se sinucidă, ca în versiunea oficială.

În încheierea articolului ni se dă o trimitere bibliografică precisă: „Stela lui Tiberius Claudius Maximus este reprodusa si analizata in: –M. Spiedel, “The captor of Decebalus, a new inscription from Phlippi“, in Journal of Roman Studies, LX, 1970, pp. 142-153 – Y. Le Bobec, L’armée romaine, Paris, Picard, 1998”

Imaginea stelei funerare din articol este neclară, nu e foarte limpede ce se întâmplă acolo, dar trimiterea bibliografică precisă l-ar face pe orice om să creadă că afirmaţia conform căreia Decebal cere îndurare se bazează pe consultarea lucrării istoricului Michael P. Speidel. Numai că istoricul citat descrie scena basoreliefului de pe stela funerară astfel:

„The enemy, characterized as a Dacian chieftain by trousers, an hexagonal shield, sickle-sword and pointed Dacian cap, can be no other than Decebalus himself. He has just cut his own throat and now sinks back, mortally wounded, the sword falling from his right hand, his left pressing his stomach.”

Deci nici o mână ridicată cerând cruţare, ci o mână cu sabie. Nu discut acum problema sinuciderii – a fost sau n-a fost? – ci m-am simţit furat la rest să descopăr că Dan Alexe ne oferă generos o sursă bibliografică pe care de fapt nu a consultat-o, ca şi cum această sursă i-ar întări fabulaţia cu cerutul îndurării. Una peste alta, în lipsa unei imagini mai clare a stelei lui Tiberius şi fără să-l pot consulta pe Y. Le Bobec, mă văd silit să-l cred pe Michael Speidel. Şmecheria are rolul ei: pregăteşte cititorul pentru ce urmează.

Referitor la moartea lui Decebal avem 3 surse detaliate, în ordine cronologică:

1. Columna lui Traian, ridicată în anul 113 (imaginea de mai sus, se poate mări) – unde este descrisă destul de limpede sinuciderea.

2. Stela funerară a decurionului Tiberius Claudius Maximus, ridicată înainte de anul 117, anul morţii oşteanului care s-a îngrijit din timpul vieţii să-şi nemurească faptele. Monumentul a fost descoperit în 1965, dar a intrat în circuitul ştiinţific abia în 1970. De atunci a tot fost comentat, iar imaginea de pe stelă a fost interpretată şi ca o îmbinare de motive recurente în basoreliefurile romane: cavalerul trac şi cavalerul renan. Adică este foarte posibil să avem un şablon învăţat de sculptorii de pe tot cuprinsul imperiului, mai bine sau mai prost – şablon adaptat la cerinţele clientului. Imaginea nu confirmă, dar nici nu infirmă ipoteza sinuciderii lui Decebal.

3. Istoricul Dio Cassius (155-235, proconsul în Africa şi Pannonia). Dio Cassius spune aşa despre sinucidere: “Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma.” (Fontes, vol. I, p. 695)

Dan Alexe îl rebutează scurt pe Dio Cassius: a scris la 100 de ani de la producerea evenimentelor, este irelevant. Da, dar a avut acces la toate sursele scrise contemporane despre războaiele dacice (în principal cartea scrisă de împăratul Traian, De Bello Dacico) şi în plus, textul lui Dio Cassius a ajuns la noi în rezumate făcute în secolul al XI-lea.

Argumentul principal al lui Dan Alexe este textul de pe stela funerară a lui Tiberius Claudius Maximus:

“… făcut de același [împărat] decurion întrucât l-a capturat pe Decebal și i-a adus capul la Ranisstorum …”

Textul nu spune nicăieri “l-a ucis pe Decebal”. Acţiunile sunt “capturat” şi “dus capul”, lipseşte momentul morţii. Probabil Tiberius a fost cel care a pus primul mâna pe Decebal, l-a capturat. Dar lipsa din text poate să însemne şi că Decebal s-a sinucis (captură pe jumătate, insucces – deci nu ne lăudăm cu asta). Aceeaşi lipsă poate să însemne şi că Decebal a murit în urma rănilor primite (iarăşi insucces, Traian îl voia viu pe Decebal, să-i arate Forumul – deci nu ne lăudăm pe stela funerară nici cu asta). Tiberius a pus mâna pe un muribund căruia i-a tăiat capul după ce acesta şi-a dat ultima suflare. Inscripţia lui, atât de detaliată şi de precisă în alte chestiuni (tot parcursul militar al lui Tiberius) nu ar fi scăpat prilejul de a spune limpede: “l-am ucis pe Decebal”. Dan Alexe mi-a replicat că verbul folosit indică altceva: “cepisset” e: l-a capturat. Daca ar fi gasit un mort sau un muribund ar fi spus: “invenit”… L-a gasit/aflat/descoperit… Asa e foarte clar: l-a prins. Sincer, nu mă convinge.

Apoi vine şi puţină teoria conspiraţiei. Columna lui Traian şi Dio Cassius ar consemna „varianta oficială”, conform căreia Decebal s-a sinucis, iar stela funerară ne redă varianta unui militar simplu şi onest. Dan Alexe mai vine cu argumentul că „poliţia imperială” nu ar fi răbdat o minciună pe un monument public precum cel al lui Tiberius. Aici ne cam împiedicăm în argumente: dacă varianta oficială era sinuciderea, atunci „poliţia imperială” ar fi considerat minciună stela lui Tiberius ce ar afirma contrariul şi nu cred că monumentul mai ajungea până la noi.

Una peste alta, sursele sunt confuze. La nivel de imagine Columna lui Traian şi stela lui Tiberius ne prezintă un muribund înarmat, asta cred că e clar pentru toată lumea. Dio Cassius (care a avut acces la izvoarele scrise contemporane cu evenimentele) ne spune că Decebal s-a sinucis. Textul stelei funerare a lui Tiberius consemnează din punctul meu de vedere un eşec. Cercetaşii romani fuseseră trimişi să-l captureze pe Decebal, nu să-l ucidă – practica imperială cerea capturarea căpeteniilor duşmane şi umilirea lor în forum. Textul stelei lui Tiberius sare peste momentul morţii lui Decebal – care reprezintă eşecul misiunii sale. Sinucis sau mort în timpul luptelor, Decebal era muribund în momentul în care Tiberius a pus mâna pe el, a murit la scurt timp şi romanul nu a mai avut altceva de făcut decât să-i taie capul şi să-l ducă împăratului. Îmi vine greu să-mi imaginez că Tiberius Claudius Maximus (care în acel moment avea gradul de duplicarius, un fel de subofiţer) ar fi îndrăznit – după ce l-a capturat viu – să-l ucidă pe regele dacilor, care teroriza Imperiul Roman de vreo 15 ani. Recompensa ar fi fost mult mai mare – poate chiar o promovare în clasa cavalerilor – dacă Tiberius l-ar fi prins viu pe Decebal. Aşa a primit doar gradul de decurion şi o medalie.

7 comments

  1. Dan Alexe ca toți romaladii trage apa la moara lui. În funcție de ce le convine Dio Cassius și alți istorici au scris corect sau nu.
    În ce mă privește nu-mi place ideea sinuciderii dat fiind faptul că sinuciderea nu cred să fi făcut parte din vreun cult de pe pământurile noastre, iar interpretarea noastră: „mai bine mort decât în mâinile dușmanului” poate fi diferită de ceea ce ar fi voit să transmită romanii: „Regele cu puterea a 10 oameni a fost așa de laș încât și-a curmat viața”. Pe de altă parte Tiberius nu ar fi putut niciodată zice lui Traian că a fost cel care a dat lovitura de grație pentru simplu fapt că era împotriva ordinelor. Deci din motivele de mai sus fiind convenabil atât pentru istoria Romei cât și pentru cariera dacă nu chiar viața lui Tiberius s-a ajuns la această variantă.
    Bineînțeles că aș putea să greșesc, dar dat fiind că bunica mea crescuse cu obiceiuri, proverbe și zicători strămoșești și singura frază pe care o spunea când era amenințată era: „Voi muri cu mâinile încleștate în gâtul tău !”și avănd în vedere că moartea onorabilă era mai presus de orice cred mai degrabă că nu a fost posibilă captura în viață a lui Decebal.
    S-ar putea ca Tiberius să fi fost mândru că a ucis un rege și nu unul oarecare ci acel căruia romanii plăteau tribut și care purta în nume forța a 10 oameni și să fi vrut să lase de înțeles că el a dat lovitura mortală.
    Ulterior aș mai spune că sinuciderea face parte din acel mod de manipulare pe care îl întâlnim într-o formă inteligentă, care lucrează în subconștient și care vrea să spună: „Mai bine vă omorâți singuri decât să ajungeți pe mâinile unora așa puternici ca noi !”
    Personal, scena morții lui Decebal o văd așa:
    Un Decebal înconjurat de romani cu trei săbii înfipte în corp, de care încă atârnă mâinile retezate ale romanilor și mai văd un Tiberius „Carpediemus” care cu groaza în suflet preferă să-l ucidă mișelește pe rege și să suporte consecițele împăratului mai târziu decât să-și pună viața în pericol în acel moment. După aceea a dat-o la întors și el cum a putut…. din seria: „Fă-te frate cu dracul până treci lacul !”

  2. Eu cred ca variant sinuciderii este cea reala. Un rege isi reprezenta poporul si injosirea lui ar fi insemna si o injosire mai mare a poporului sau. In plus, la Roma, tot moartea il astepta. Si a trata sinuciderea prin dogma crestina cred ca este o eroare. Sa nu uitam ca dacii se ofereau singuri ca sa fie sacrificati pentru zei.

  3. Cum in perioada aceea (100-106) crestinismul era in floare si datorita internetului se raspandea cu viteza luminii, stiind deci ca a te sinucide e un pacat mare, sigur Decebal nu s-a sinucis. Dar dacă am intelege cultura, contextul de atunci, am intelege si ce s-a intamplat, dar si asa nu am fi siguri 100%. Cred ca Daniel Roxin care a citit foarte mult, dar si studiat istoria ne poate spune mai multe.

  4. Decebal nu s-a sinucis și nici nu a cerut îndurare. Soldații romani ar fi primit recompense imense dacă l-ar fi capturat pe Scorillo, al zecelea stăpân (Dece-baal) și l-ar fi predat viu lui Traian, care ar fi umplut arena gladiatorilor cu un nume răsunător…
    Interzicerea sinuciderii nu ține doar de creștinism, ci de toate religiile care credeau în viața de apoi din care se poate reveni. Și Dacii credeau în viața de după moarte! Dovadă, mulțimea basmelor românești în care fiul împăratului călătorea în cealaltă lume, și cântecele dacului Orfeu! Decebal s-a luptat până la moarte! Sinuciderea lui a fost că a luptat deși nu mai avea nici-o șansă.Marele respect al popoarelor antice pentru Decebal nu ar fi fost același dacă ar fi fost vorba de o sinucidere… De altfel nici nu prea este clar că Decebal ar fi murit atunci…, mai degrabă a fost o știre falsă.

  5. Am cautat sursa, adica articolul de pe blogul lui Dan Alexe.Acesta a lansat o teorie, chiar crede in ea, iar la comentarii se poate urmari meciul intre el si George Damian. Nu stiu daca cei doi se si cunosc, dar se aseamana. Ziaristul scrie articole despre istorie si sapa, superficial, dupa argumente, iar istoricul face ziaristica – suparator de agresiv si grabit. (Am citit doar doua din articolele lui G.Damian – despre Ana Blandiana si despre Delta Vacaresti, pare ca scrie fara sa cunoasca subiectele, cu superficialitate si rautate gratuita.) Poate ar fi mai bine ca cei doi sa revina la meseria pentru care s-au pregatit.
    Domnul Damian pare a fi pe drumul cel bun, astept urmatoarele sale articole pe teme legate de istorie.

  6. O alta aberatie despre daci mi-a fost data s-o vad acum vre-o 8 ani la Muzeul de Istorie Nationala din Bucuresti. Vizitand copiile basorelief de pe Columna, la un moment dat un angajat al muzeului care se afla in sala mi-a sugerat discret sa merg sa vad placa,… nu mai stiu acum precis care numar. Insa acolo, pe tablita de prezentare a scenei se spunea ca ‘femei dace torturau prizonieri romani’ (?!). Pe columna cuceritorului (!). Fiind mai atent la detaliile scenei am constat ca tinuta si coafura femeilor “dace” era cat se poate de romana. iar chipurile barboase ale “romanilor” torturati cat si imbracamintea lor era comuna dacilor. Am confruntat chiar imaginile, chipurile si imbracamintea lor cu cele de de pe alte scene redate corect si anomalia mi-a fost de-a dreptul clara. Cine si cu ce rost a inversat interpretarea acestei scene, ca sa denigreze femeile dace? Care ar fi trebuit sa fie invers, ‘femei romane torurand prizonieri daci’. Nu prea cunosc astfel de amanunte istorice, dar mai abtir as crede ca prizonierii daci luati de romani in captivitate au fost batjocoriti de femeile romane in arene spre “deliciul” plebei.
    Oare, or fi schibat anomalia asta intre timp?

  7. Anomalia nu a fost corectata si nici nu va fi, muzeele raspund ordinului de a prezenta civilizatia dacilor astfel incat mistificarea romanizarii sa fie apogeul lumii lor.

    Devine din ce in ce mai clar ca nu se poate evita un razboi total cu mistificatorii si cei care ii urmeaza din slabiciune sau teama. Acestia din urma ar trebui sa fie atenti, fiindca vremea blajinilor e undeva in urma. Iar pentru ei, daca se aseaza de-a curmezisul adevarului, se prefigureaza un dezastru. Acesta nu va fi un razboi anuntat cu surle si trambite, dar va fi devastator si se va purta in tot locul. Inamicul nu va sti niciodata cand, unde si cum va fi atacat. Dar va simti pana-n adancul tradarii cum lumea lui construita pe minciuna se prabuseste.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *