Arheologii reiau sapaturile in situl Tartaria

Categories ArheologiePosted on

Sapaturile in situl Tartaria din judetul Alba, unde au fost descoperite trei tablite cu pictograme considerate a fi din anul 5.000 i.Hr., vor fi reluate, dupa doi ani, de arheologi din Sibiu si Alba, intr-o cercetare sistematica, pe o suprafata de peste 2,5 hectare de teren, transmite Mediafax.

Managerul Muzeului National Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca, si directorul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, au anuntat, vineri, intr-o conferinta de presa, ca sapaturile in situl Tartaria din judetul Alba vor fi reluate dupa o pauza de doi ani.

Potrivit acestora, situl este recunoscut pentru descoperirea, in anul 1961, de catre Nicolae Vlassa, a trei tablite de lut inscriptionate, despre care se crede ca dateaza din anul 5.000 i.Hr.

“Aceste tablite au fost folosite spre a documenta si unele afirmatii de genul ca scrierea s-a nascut cu 2000 de ani mai devreme, in spatiul danubian, si asa mai departe”, a declarat Sabin Luca.

Potrivit acestuia, sapaturile arheologice vor incepe in 1 iulie, in colaborare cu reprezentanti ai Muzeului National al Unirii din Alba Iulia.

Santierul este organizat sub egida Consiliului Judetean Alba, desfasurarea lucrarilor fiind sprijinita de Ministerul Culturii, CJ Alba si Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), studentii la specializarile Istorie si Restaurare participand, in orele de practica, la sapaturi.

La cercetari vor participa, pentru inceput, 15 studenti ai ULBS, intre 5 si 10 angajati ai Muzeului Brukenthal si 12 specialisti de la cele doua muzee implicate.

Potrivit surselor citate, zona supusa cercetarii este situata pe teritoriul comunei Salistea, in satul Tartaria, punct Gura Luncii, si are o suprafata de peste 2,5 hectare, care a fost cumparata de catre Consiliul Judetean Alba de la fostii proprietari pentru a conserva situl.

Aici se va organiza un santier pe care se va face o cercetare sistematica.

“Vom deschide suprafete de cercetare de mari dimensiuni, vom crea un sistem de cercetare care sa ne permita sa avem date ferme despre stratigrafie, despre modul de suprapunere. De fapt, tinta santierului e sa demonstram locul si apartenenta culturala a acestei descoperiri fenomenale anterioare (tablitele de la Tartaria – n.r.)”, a explicat Sabin Luca.

El a afirmat ca se doreste crearea unei baze arheologice stabile, care sa cuprinda “depozite, locuri de dormit pentru arheologi, ateliere de restaurare”.

“Dorinta noastra este ca, in cel mai scurt timp, sa facem la fata locului si primele restaurari de locuinte, ca sa se vada cum ni le inchipuim noi, in functie de ce gasim, locuinte in care e liber sa locuiasca cine doreste. In Occident, si sper ca si la noi, sunt tot felul de oameni care platesc ca sa locuiasca si sa se primeneasca spiritual in case facute dupa modelul preistoric. Noi o sa le dam sansa”, a spus Luca.

La randul sau, Gabriel Rustoiu a declarat ca situl are toate sansele sa devina un punct de atractie turistica.

“Fata de iesirea de pe autostrada este pana in 10 kilometri, si inspre Sebes si inspre Cugir. Este o zona intre calea ferata si drumul european, de acum, unde se poate amenaja o parcare. Accesul se poate face prin doua locuri pe sub calea ferata si zic eu ca va fi un punct de interes turistic, cu ceea ce se va intampla acolo”, a explicat Rustoiu.

Situl de la Tartaria a fost descoperit de catre Endre Orosz in anul 1906 si cercetat de-a lungul timpului de Kurt Horedt (1942-1943), Nicolae Vlassa (1961) si Iulia Paul (1989). Planul si profilul asezarii au fost stabilite de catre Gheorghe Lazarovici si Marco Merlini in perioada 2005-2006.

Sapaturile au fost reluate in 2010, cu un colectiv condus de Sabin Luca, dar abandonate ulterior din lipsa de bani.

Potrivit lui Luca, suprafata pe care au fost realizate sapaturi pana acum este de maxim 500 de metri patrati, satierul urmand a fi deschis pe o perioada extrem de lunga.

“Oricat de mult as trai, eu nu voi termina Tartaria”, a conchis Sabin Luca.

11 comments

  1. Da ce sa vedeti, 500 de metri patrati din 1906 de cand s-au descoperit si tot sapa la ei.
    Da ce spor aveti domnilor…..sa mai tot fie vreo 100 de ani de sapa acolo.
    Pai asa cine sa va dea bani.

  2. Si inca ceva parca treaba asta cu arheologia la baza suna cam asa mai scoti un rand doua de tarnacop din groapa si au mai trecut o mie de ani,… vedeti domnilor arheologi sa nu ajungeti sa cautati placute cu inscriptii si insemne in jurasic.

  3. Dumnezeu sa-i binecuvinteze pe acei oamenii care au hotarit sa inceapa dinnou cercetarile la Tartaria,si le doresc sa faca descoperiri de care sa se minuneze lumea va multumim si se vede ca incetul cu incetul “Buturuga mica rastoarna carul mare” adica o mina de oameni cu o vointa de fier arata celora care au scris istoria falsa ca adevarul iese intotdeauna la suprafata si niciodata nu e prea tirziu,caci se spune o zicala la noi in Jud. Alba “Dumnezeu nu doarme” asa sa ne ajute si pe noi sa demonstram lumii ca dovezile care sper ca se vor gasi, vor fi de necontestat,si ma bucur din tot sufletul daca tot mai multi romani se implica in cautarea istoriei noastre reale. Cu stima

  4. Daca ati fost in Creta si ati vazut Discul de la Festos (civilizatia Minoana)puteti constata identitatea simbolurilor de pe tablitele dacice si disc. Singura diferenta este aceea ca pe disc ele sunt dispuse in spirala si sunt mai multe. Oricum sunt mult mai multe de spus si din pacate, romanii nu realizeaza ca acum 15.000 – 20.000 mii de ani stramosii nostril iluminau Europa cot la cot cu celelalte civilizatii antice de la acea vreme. Si cand te gandesti ca tot ce s-a realizat prin sapaturi pana la acest moment nu reprezinta decat 1% din ceea ce exista…

  5. De cand am inceput sa citesc despre acele tablite si despre semnificatia lor, m-am tot intrebat de ce nu se insista acolo cu sapaturile. Se pare ca totusi am inceput sa ne “indreptam coloana vertebrala”. Doamne ajuta.

Lasă un răspuns la Cosmin Alexe Diaconu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *