Ce ştiau strămoşii noştri despre ştiinţă. Geto-Dacii cunoşteau medicina, astronomia, se vindecau cu ajutorul plantelor şi erau experţi în otrăvuri

Categories ArticolePosted on

Geto-Dacii aveau cunoştinţe de astronomie, medicină şi botanică, iar preoţii lor ştiau să folosească plantele vindecătoare, dar şi otrăvurile. Unii istorici afirmau că vracii care au trăit pe teritoriul României în Antichitate erau capabili să realizeze intervenţii chirurgicale dificile, unele chiar pe craniu.
Istoricul Hadrian Daicoviciu, autorul volumului „Dacii”, îl menţiona pe marele preot Deceneu ca fiind unul dintre cei care s-au ocupat de instruirea dacilor. El îşi motiva afirmaţia citând mărturia lui Iordanes, un istoric got care a trăit în secolul VI şi a relatat despre daci şi Deceneu.
„Observând dispoziţia lor de a-l asculta în toate şi că ei sunt din fire inteligenţi, i-a instruit în aproape toate ramurile filosofiei, căci era în aceasta un maestru priceput. El i-a învăţat morala, dezbărându-i de moravurile lor cele barbare, i-a instruit în ştiinţele fizicii, făcându-i să trăiască potrivit legilor naturii, i-a învăţat logica, făcându-i cu mintea superiori celorlalte popoare. Arătându-le practica, i-a învăţat să trăiască în fapte bune, demonstrându-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lumii şi cum globul de foc al soarelui întrece măsura globului pîmântesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele 346 de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit şi până la apus, spre a se apropia sau depărta de polul ceresc. Puteai să-l vezi pe unul cercetând poziţia cerului, pe altul proprietăţile ierburilor şi ale arbuştilor, pe acesta studiind creşterea şi descreşterea lunii, pe celălalt observând eclipsele soarelui şi cum prin rotaţia cerului soarele vrând să atingă regiunea orientală este dus înapoi spre regiunea occidentală”, scria istoricul got Iordanes, citat de Hadrian Daicoviciu în volumul Dacii (reeditat în 1991).
Istoricul român preciza că modul în care locuitorii din Antichitate erau înfăţişaţi de Iordanes era idealizat şi se datora, probabil, fascinaţiei pe care autorul descrierii o avea pentru Deceneu. Hadrian Daicoviciu explica faptul că preoţii daci se foloseau de cunoaşterea elementelor de ştiinţă pentru a-şi spori autoritatea faţă de popor, în timp ce marea masă a dacilor nu avea astfel de cunoştinţe.
Informaţiile provenite de la Iordanes sunt completate de menţiunile filosofului grec Platon (427 î.Hr. — d. 347 î.Hr.), cel care amintea despre cunoştinţele dacilor din medicină. Scria despre descântecul pe care îl aflase de la „un doctor trac, unul dintre ucenicii lui Zamolxe, despre care se spune că au puterea să te facă nemuritor. Acest trac spunea că doctorii greci au mare dreptate să facă observaţiile de care pomenii. Dar, adăugă el, Zamolxe, regele nostru, care e zeu, spune că precum nu se cade să încercăm a vindeca ochii fără să ne ocupăm de cap, ori capul fără trup, tot astfel nu se cade să încercăm a vindeca trupul fără să vedem de suflet, şi că tocmai din pricina asta, sunt multe boli la care nu se pricep doctorii greci, fiindcă nu cunosc întregul de care ar trebui să îngrijească”, este relatarea oferită de Platon, în Charmide, potrivit istoricului Ioan Marius Grec, autor al volumului „Zamolxis Realitate şi mit în religia geto-dacilor”.

Printre artefactele descoperite la Sarmizegetusa este şi un obiect considerat o trusă medicinală. „Ion Crişan a descoperit o adevărată trusă medicală conţinând un bisturiu, o pensetă, mai multe văscioare pentru păstrarea substanţelor medicamentoase şi o placă mică de cenuşă vulcanică, materie care, presărată pe o rană, avea proprietatea de a grăbi cicatrizarea. Analiza chimică a arătat că ea provine dintr-un vulcan mediteranean, poate Etna. Cu ajutorul instrumentelor chirurgicale, preoţii-medici daci ştiau să execute operaţii grele şi complicate: craniul unui schelet descoperit la Poiana prezintă urme clare a unei trepanaţii cicatrizate. Numeroase cisterne şi conducte aduse la lumină în Munţii Orăştiei atestă existenţa unor preocupări de igienă publică”, afirma Hadrian Daicoviciu, motivându-şi astfel opinia că dacii aveau cunoştinţe medicale empirice.
Chimia plantelor otrăvitoare

Doi istorici antici, Discoride şi Pseudo Apuleius, enumerau numele plantelor vindecătoare ale dacilor. Istoricul Ion Horaţiu Crişan arată în volumul „Spiritualitatea geto-dacilor” (1986) că dacii cunoşteau şi proprietăţile plantelor otrăvitoare. „Geto-dacilor nu le-au fost cunoscute numai plantele vindecătoare, ci şi diferite otrăvuri de esenţă vegetală şi animală. Dio Cassius ne spune că în cel de-al doilea război purtat de Traian în Dacia, Decebal l-a prins pe generalul Longinus (la care împăratul ţinea foarte mult) vrând să speculeze pacea. Bravul general se sinucide însă cu otrava pe care şi-o procură de la daci, pentru ca regele dac să nu poată profita. Ovidiu ne vorbeşte despre săgeţile unse cu venin de viperă. Geţii înveninau săgeţile şi cu sucul extras din planta helenium, despre care ne aminteşte medicul grec Galen, Este foarte probabil că şi numărul otrăvurilor, ca şi cel al plantelor de leac, cunoscute la geto-daci, a fost mult mai mare decât cel înscris în izvoarele greco-romane”, scrie Ion Horaţiu Crişan. Istoricul menţionează cunoştiinţele despre efectele terapeutice ale băilor termale din Dacia.
Sarmizegetusa Regia, locul sanctuarelor solare

O dovadă a cunoştinţelor de astronomie ale strămoşilor noştri, susţin istoricii români, sunt templele misterioase din Sarmizegetusa Regia. „Confirmarea cea mai strălucită a spuselor lui Iordanes despre preocupările ştiinţifice şi în special astronomice la daci o constituie însă marele sanctuar rotund din incinta sacră a Sarmizegetusei. Considerat multă vreme ca o enigmă, lui i s-au atribuit ipotetic cele mai diverse destinaţii. Monumentul este un adevărat sanctuar-calendar al dacilor”, afirma Daicoviciu, menţionând că marii preoţi erau cei care se ocupau de desluşirea semnelor cereşti.
Dacii cunoşteau metalurgia fierului şi aveau cunoştiinţe tehnologice în prelucrarea argintului şi a cuprului. De asemenea, erau pricepuţi în dulgherit şi în exploatarea sării, mai afirma istoricul Ion Horaţiu Crişan.
Daniel GuţăSursa: http://adevarul.ro/locale/hunedoara/ce-stiau-stramosii-despre-stiinta-dacii-cunosteau-medicina-astronomia-vindecau-ajutorul-plantelor-erau-experti-otravuri-1_553673aecfbe376e35685ad8/index.html

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

2 comments

  1. Pe langa minerit, metalurgie, astronomie, dulgherie, medicina si botanica, sa nu uitam priceperea dacilor in cultivarea vitei de vie! ? (bineinteles asta ar intra la agricultura / pomicultura / apicultura si cresterea animalelor, pentru care getii / dacii erau vestiti)

  2. Chestiile acestea sunt scolaresti, geto-dacii au pastrat cate ceva de la cei mult mai vechi care au avut atingere cu civilizatii necunoscute. Artefactele acelora nu vor aparea, frica actioneaza imperativ, daca tot e sa vorbim. Cat despre vestigii din aceeasi categorie, nici acestea nu vor ajunge la cunostinta publicului, ele vor fi atribuite sau betonate cat se poate de repede, e vorba de tunele in care e practic imposibil sa nu existe urme clare. Dacii erau oameni inteligenti, observati cum au fost sculptati, dar nu e numai asta. Nu au in niciun caz figuri de habotnici. E ceva care va scapa, la un alt nivel, de o alta complexitate, se leaga de interesul si teama romanilor fata de daci, de “gurile de rai”, trovanti, noduri energetice, tehnici necunoscute folosite. Cam de ce credeti ca nu se sapa la uriasa metropola din Sureanu, mult mai veche decat Regia? Cam de ce credeti ca UE nu a alocat sau nu a deschis imediat o linie de credit pentru a se investiga si deschide acolo pamantul, dat fiind ca e vorba de o descoperire uriasa?

    Densusianu a urmat doua linii: sursele originare pe care le-a studiat in biblioteci, apoi basmele si povestile, pentru a identifica mitologia care pastreaza. Cine il citeste cu atentie o sa observe ca vizionarismul lui este inspaimantator. La ora actuala au fost practic identificate pe teren o parte din “viziunile” sale, evident ca la acea vreme lucrurile pe care le spunea pareau aiureli, desi Densusianu urma calea rigorii, fireste cu posibilitatile acelei epoci si in limbajul mai putin stiintific care era consacrat, la o data la care nimeni nu stia nimic de civilizatii “extraterestre”! Oare?

Lasă un răspuns la A. N. Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *