Cine câştigă din comorile României? Dezvăluiri…

Categories ArheologiePosted on

Unii îi numesc căutători de comori. Ei îşi spun arheologi amatori. Poliţia îi cataloghează drept infractori. De fapt, au un statut incert. Şoferi, constructori, angajaţi la benzinărie, ingineri silvici sau studenţi, căutătorii de comori scormonesc pământul în căutarea unor tezaure străvechi. Iar ceea ce aduc la suprafaţă schimbă istoria, aşa cum am învăţat-o la şcoală.

„Într-o carieră de aproape 40 de ani nu m-am întâlnit cu un tezaur de mărimea celui descoperit la Goleşti, de Iulian Enache. Este unul dintre marile tezaure ale României, cel mai mare, de altfel”, spune Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie.

„Imaginaţi-vă dacă aceste piese nu ar fi ajuns într-un muzeu! Ar fi fost pierdute pentru România”, a adăugat directorul instituţiei.

În vreme ce detectoriştii de metale au descoperit numai anul trecut aproape 20 de tezaure remarcabile, sapăturile arheologice au stagnat. În aceste condiţii, directorii muzeelor se văd obligaţi să facă parteneriate cu arheologii amatori.

În februarie, anul acesta, Eugen S. Teodor a înaintat Ministerului Culturii o petiţie în care semnala conflictul dintre detectoriştii de metale care ajung să distrugă siturile arheologice şi oamenii de ştiinţă. Pe de altă parte însă admite: „de vreo 3, 4 ani nu am mai cerut aprobare de săpături din motive personale despre care aş prefera să nu vorbesc. Dar trebuie să spun că un arheolog poate să facă muncă şi la birou sau în cercetări de suprafaţă.”

Florin Ridiche este directorul Muzeului Olteniei şi a primit la începutul anului trecut cel mai valoros tezaur cu care se mândreşte acum instituţia pe care o conduce: monede otomane din vremea lui Mihai Viteazul. Conform legii şi evaluărilor făcute de specialişti, muzeul trebuie să recompenseze găsitorul cu o sumă de aproape 17,000 de euro.

„O asemenea descoperire creează o presiune financiară asupra muzeelor. Vă daţi seama, facem tot posibilul că aceste valori de patrimoniu să ajungă în muzeul nostru,” spune el.

Presat de gândul că monedele ar fi putut ajunge în alt muzeu din ţară, Florin Ridiche a apelat la sprijinul financiar al Consiliului Judeţean.

Aurul dacilor a fost descoperit de către „detectoriști”

Legea patrimoniului, adoptată în 2000, a fost creată pentru a stopa jaful din Munţii Orăştiei şi exportul aurului dacic. În acest fel, actul normativ califică drept infracţiune accesul cu detector de metale în siturile arheologice. Evenimentele de la începutul anilor 90 arată însă că detectoriştii sunt cei care au descoperit, cu aparate introduse illegal în ţară, aurul dacilor. Exact în locurile unde arheologii săpau de 30 de ani.

„Aici este un motiv de reflecţie pentru că, la urmă urmelor, la situl de la Sarmizegetusa Regia nu se găsise nimic,” atrage atenţia Viorel Petac, şeful Cabinetului Numismatic al Academiei Române.

Autorităţile locale şi intervenţia colegilor lor din Germania, Franţa, SUA au restituit României parte din aurul dacilor vândut illegal străinilor interesaţi.

Legea patrimoniului a reuşit să impună câteva norme. Specialiştii sunt însă de părere că aceste norme nu mai reflectă o Românie actuală.

În privinţa detectoriștilor, legea interzice accesul cu detector în siturile arheologice, acelea care sunt semnalate în Repertoriul Arheologic Naţional. În plus, legea prevede o recompensă pentru cel ce găseşte întâmplător o comoară.

În limitele acestei legi, detectoriștii de metale au adus în muzeele din România, numai anul trecut, aproape 20 de tezaure remarcabile.

Iulian Enache a descoperit 50 de kg de monede într-un sat din Vâlcea, Dumitru Banţa a găsit cel mai mare tezaur de monedă otomană din vremea lui Mihai Viteazul, Tudor Ponoran a descoperit la Zlatna cel mai mare tezaur de arme dacice de la noi. Marius Irimia a găsit pe dealurile Neamţului cel mai bogat tezaur de monedă română iar Angyal Gellert, un elev din Satu Mare, a găsit în grădina bunicului rămăşiţele unui atelier de turnătorie vechi de peste 6.000 de ani.

Dincolo de detaliile ştiinţifice, cifrele nu mint: munca detectoriștilor a produs mai multe roade decât cea a arheologilor.

Legea, singura în măsură să facă ordine într-o piaţă care şi-a creat deja propriile reguli, se lasă încă aşteptată. Timp în care patrimoniul Românei riscă să dispară bucată cu bucată.

Sursa: http://ro.stiri.yahoo.com/din-interior-cine-c%C3%A2%C5%9Ftig%C4%83-din-comorile-rom%C3%A2niei-213004814.html

Lasă un răspuns