DACII în sursele literare – adevăruri uitate (I)

Categories ArheologiePosted on

În mod ciudat, dacii sunt amintiţi în manualul nostru de istorie într-un mod superficial şi care, în niciun caz, nu îl poate ajuta pe tânărul elev să realizeze gradul de civilizaţie şi cultură atins de strămoşii săi.

Cei ce ne scriu istoria oficială “omit” să amintească de numeroasele surse antice, medievale şi moderne care îi elogiază pe daci şi care vorbesc în termeni laudativi despre atitudinea, carisma, obiceiurile şi limba acestora.

În acelaşi mod ciudat, spaţiul alocat în manualul de istorie perioadei antice a poporului nostru este suspect de mic, argumentul potrivit căruia “nu avem informaţii prea multe despre daci” fiind unul pe cât de pueril, pe atât de ignorant la adresa multitudinii de surse literare care vorbesc despre daci.

Pentru a repara, într-o oarecare masură, aceste erori ale “vajnicilor” noştrii scriitori de istorie, vom publica, periodic, citate şi surse care îi menţionează pe geto-daci, pentru a vă da posibilitatea să vedeţi, într-o altă lumină şi context, caracterul şi destinul celor ce ne sunt străbuni.

 

Ştiinţa şi arta militară a dacilor, elogiate de greci şi romani

 

(Deceneu) i-a instruit în aproape toate ramurile filosofiei, căci el era în aceasta un maestru priceput. El i-a învăţat morala (…), i-a instruit în ştiinţele fizicii (…), i-a învăţat logica, făcându-i cu mintea superiori celorlalte popoare (…), demonstrându-le teoria celor 12 semne ale zodiacului, le-a arătat orbita lunii, şi cum globul de foc al Soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele 346 de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit şi până la apus, spre a se apropia sau îndepărta de polul ceresc. (Iordanes, Getica, XI, 69-70)

“Decebal era foarte priceput în planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor, ştiind să aleagă prilejul de a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda, dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. Din aceasta pricină, mult vreme a fost un duşman de temut pentru romani.”(Dio Cassius)

“… ce mare plăcere, ca nişte oameni viteji să se îndeletnicească cu doctrinele filozofice, când mai aveau puţin răgaz de războaie. Puteai să-l vezi pe unul cercetând poezia cerului, pe altul proprietăţile ierburilor şi ale arbuştilor, pe acesta studiind creşterea şi scăderea lunii, pe celălalt observând eclipsele soarelui şi cum, prin rotaţia cerului, soarele vrând să atingă regiunea orientală, este dus înapoi spre regiunea occidentală…” (Iordanes, Getica)

” Se întamplă că am facut acum o călătorie lungă, drept la Istru şi în ţara geţilor am ajuns la nişte oameni întreprinzători, care nu aveau răgazul să asculte cuvântări, ci erau agitaţi şi tulburaţi. Acolo, la ei, puteai să vezi peste tot săbii, platoşe, lănci, toate locurile fiind pline de cai, arme şi oameni înarmaţi, veneam să văd oameni luptând, unii pentru stăpânire şi putere, iar alţii pentru libertate şi pace”. (Dio Chrysostomus, Discursuri)

“Prin ţara lor curge râul Marisosm ce se varsă în Dunare. Ei (romanii) numeau Danubius partea superioara a fluviului şi cea dinspre izvoare până la cataracte. Ţinuturile de aici se afla, în cea mai mare parte, în stăpanirea dacilor. Partea inferioară a fluviului, până la Pont – de-a lungul căreia traiesc geţii – ei o numesc Istru. Dacii au aceeaşi limbă cu geţii”. (Strabon, Geografia)

“În tinereţea sa, pe când era rege Burebista, cel dintâi şi cel mai mare dintre regii stăpânitori asupra Traciei şi obţinând de la acesta stăpanirea peste întreg ţinutul de dincolo de Potamos şi peste împrejurimi, Acornion face foarte multe lucruri bune patriei sale, spunând şi dându-i totdeauna cele mai bune sfaturi şi câştigând prin vorbele sale bunăvoinţa regelui pentru oraşul sau.” (Inscripţia lui Acornion de la Dionysopolis)

 

Limba română, vlăstar al limbii dacilor

 

Şi nici nu trebuie dacă vei afla defecte în poeziile ce le fac şi cari sunt aproape opera unui poet get. (Ovidiu, Ex Ponto, 1,iv,13,v. 16-22)

Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice că este mai puţin în firea celei dintâi firi romane, că ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi şi dacă nu m-aş teme să dau o înfăţişare paradoxală acestei observaţii juste aş zice că ea e cea mai nouă dintre toate, sau cel puţin a aceea în ale cărei părţi se găsesc mai puţine urme din graiul popoarelor din care s-au născut. Limba latinească în adevăr se trage din acest grai, iar celelalte limbi mai ales moldoveneasca sunt însuşi acest grai. (D`Hauterive, Memoriu asupra vechei si actualei stări a Moldovei, Ed. Acad., p 255-257, 1902)

Şi supt acel nume [Dacia] au trăit aceste ţări, până la al doilea descălecat cu Dragoş Vodă. Şi acum mulţi ne zic nouă, ţării noastre şi Ţării Munteneşti, streinii, Datzia. (M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor)

Nevinovata nenorocire de a fi produs o şcoală [Ardeleană] destul de numeroasă de romani noi, care făr a-şi sprijini zisele cu faptele, socot că-şi trag respectul lumii asupra-şi când strigă că se trag din romani, că sunt romani şi prin urmare cel întâiu popor din lume. (M. Kogălniceanu)

Altminteri, norodul şi la noi în Moldova ca şi în alte ţări pe care ştiinţa nu le-a luminat încă, e foarte plecat spre eres şi încă nu s-a curăţat desăvârşit de necurăţia cea veche, încât se mai închină şi acuma în poezii şi cântece la nunţi, îngropăciuni şi alte întâmplări ştiute, la câţiva zei necunoscuţi şi care se vede că se trag din idolii cei vechi ai dacilor. (D. Cantemir, capitolul despre Religia moldovenilor)

Acesti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wölsche, ci vlahi, urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum, îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane. (Schlözer, Russische Annalen- sec XVIII)

Dachii prea veche a lor limbă osebită având, cum o lăsară, cum o lepădară aşa de tot şi luară a romanilor, aceasta nici să poate socoti nici crede.  (C.Cantacuzino)

Nu ne putem mira îndeajuns care e pricina că voi ungurii ne-aţi apăsat pe noi într-atâta şi ne-aţi aruncat după cap şi jugul iobăgiei, când noi suntem şi am fost întotdeauna mai mulţi decât ungurii şi ce e mai mult, suntem şi mai demult decât voi în această ţară, căci suntem rămăşitele încă a vechilor DACI.  (Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae)

Opreşte dacule, nu şti tu că adierea aceasta de viaţă care suflă de la munte a uscat lacrimile copilăriei mele, a dezmierdat visurile mele de tânăr şi mă găseşte iar după lungă despărtire, tânăr, îmbătrânit, cu fruntea brăzdată, cu inima sfărâmată, dezamăgit! (Alecu Russo)

Da, am zis-o şi o voi repeta până voi putea fi auzit, că misiunea noastră este să dăm ştiinţelor arheologice pe omul Carpaţilor preistoric, anteistoric. (Cezar Bolliac)

Este vorba de un popor care prin strămoşii săi îşi are rădăcini de patru ori milenare, aceasta este mândria şi aceata este puterea noastră. (Nicolae Iorga, Originea, firea şi destinul neamului românesc în Enciclopedia României)

(Cu ocazia intrării triumfale în Roma a lui Constantin cel Mare) s-au strâns în jurul draconilor, legaţi cu vârfurile aurite şi ferecate în pietre strălucitoare ale suliţelor, umflaţi de un vânt mare şi astfel şuierând ca şi stârniţi de mânie, lăsând să fluture în vânt cozile ample. (Ammianus Marcelinus, Rerum gestarum, 16,10,17)

Românii despre care am mai spus că sunt daci. (Bocignoli, 29.6.1524, la Răgusa)

Cantitatea de grâu adusă din Pont e mai mare decât tot ceea ce ne devine din celelalte porturi comerciale, deoarece, acest ţinut produce cea mai mare cantitate de grâu. (Demostene, Discursuri)

 

Mândrie şi principii morale

 

Getul zdrenţăros sau scitul pribeag târându-şi avutul de ici-colo, n-au de ce să-l pizmuiască pe stăpânul celei mai întinse moşii…Căci nicăieri ca printre aceşti pribegi nu întâlnesti mame maştere care-şi iubesc cu duioşie de adevărată mamă copiii vitregi. Aici nu întâlneşti soţie îngâmfată de zestrea ei şi mândră de adulterele ei sau de soţul ei din care a făcut un sclav! Zestrea cea mai frumoasă e socotită aici cinstea tatălui, virtutea mamei şi credinţa sotiei! (Horaţiu)

Neamul geţilor, care au fost mai războinici decât oricare dintre oamenii care au trăit cândva şi aceasta nu numai datorită tăriei trupului lor, dar şi pentru că astfel îi convinsese slăvitul lor Zamolxes. Crezând că nu mor, doar că îşi schimbă locuinţa, ei sunt mai porniţi pe lupte, decât ar fi înclinaţi să întrepindă o călătorie. (posibil citat din Getica lui Traian) (Iulian, Cezarii,Traian,22)

(Cato:) Feriţi-ne, zei ceresti, ca, printr-un dezastru care i-ar pune în mişcare pe daci şi pe geţi, Roma să cadă, iar eu să mai rămân teafăr…(Lucanus, Pharsalia, II, 295-297)

Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc. (W. Schiller, arheolog american)

 

Să dăm la o parte vălul necunoaşterii!

 

Volumul de informaţii despre daci este unul imens. Ignorarea acestor dovezi de către cei ce au calitatea şi responsabilitatea de a ne scrie istoria oficială poate fi interpretată drept un semn de rea-credinţă sau, cu atât mai grav, de superficialitate profesională.

Sunteţi datori, domnilor istorici, prin prisma meseriei pe care singuri aţi ales-o, să daţi la o parte vălul necunoaşterii de pe ochii opiniei publice, să-i informaţi pe contemporanii dumneavoastră asupra descendenţei lor, să le redaţi mândria şi amintirea a ceea ce străbunii lor au însemnat şi au lăsat în urmă şi să faceţi ceea ce v-aţi angajat să faceţi: scormoniţi trecutul, căci multe adevăruri ascunde!

 

un articol de Valentin Roman

 

Înscrie-te la Newsletter (pe Home) și află primul despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le trimitem! Mulţumim!

 
Călătorește în locurile de taină ale României! Un proiect unic de turism http://locuridetaina.ro/

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

10 comments

  1. Simion Mehedinti 1868-1962. Mare savant, om de o aleasa cultura, crescut si educat in spiritul pnoarei si cinstei. Religios fiind spunea ca Isus nu este numai fiul lui D-zeu. Ci si cel mai mare educator si formator de oameni. Se pare ca a fost fascinat de inaintasi nostri geto-dacii. “Parinti din zile vachi-stravechi, smerit plec fruntea-n fata voastra. Eo cinste un noroc sa va fie cineva urmas. Treimea vieti voastre a fost; Cumpatarea,seninatatea si omenia. Prin ele v-ati ridicat pe cea mai inalta treapta a vredniciei omenesti. Dintru inceputuri, cumpatarea a fost o cinste pentru voi. Cand grecii si romanii se imbuibau la bachanalii si saturnalii pornindu-se pe desfrau! Voi dimpotrva aratati cinstire pustnicilor. Erati aproape crestini, inainte de crestinism! Si ce lectie ia-ti dat lui Lisimah, urmasul lui Alex. Macedon. Cand a incercat sa cotropeasca tinuturile de la gurile Dunari! Fiind biruit si prins, la-ti ospatat pe talgere de aur, voi multumindu-va cu strachini de lut si linguri de lemn! Cumpatarea a fost legea cea dintai a vieti voastre. Vechimea cuvantului arata vechimea virtutii voastre! Ca nu din saracie venea infranarea voastra, ci din judecata. Nu in cele trupesti ci in cele sufletesti puneati voi pretul traiului pe pamant!

  2. Este o încântare să citeşti aceste adevăruri care au fost ţinute şi mai sunt, cu străşnicie, sub obroc!
    Dacă cineva, cu talent literar ar putea face accesibile toate acestea sub forma unor povestiri pentru copii, atrăgător ilustratete ,cred că s-ar trezi dragostea de un trecut de care putem fi cu îndreptăţire mândri, mult mai mult decât printr-un manual de şcoală.
    Cine ştia poate că într-o zi…….

  3. Eu vibrez cand citesc despre trecutul acestei natii si, desi in amiaza vietii,nu vreau sa dispar inainte de a auzi sus si tare adevarurile despre noi.Ma intreb: de ce nu se implica acestInstitut Cultural Roman despre care aflam cu stupoare ca se intrece in a face expozitii in afara Romaniei(si ce expozitii!-este rusinos-), sau permite unor unor neaveniti, obraznici, inculti sa batjocoreasca minunata limba romana! Pai, da, pentru acestia limba romana ” nu le este patria”- pentru a parafraza pe Nikita, cu permisiunea dvs.Ideea cu povestirile pt. copii(…) mi se pare a fi o incercare buna, dar nu suficienta. Cand oare ne vom trezi si vom intelege ca doar noi avem puterea si datoria sa spunem adevarul? De cine ne este frica? In ceea ce va priveste,cred ca ati inceput un proiect exceptional si doresc din toata inima sa reusiti.

  4. Citind aceste graitore randuri, gandul imi zboara nestingherit pe meleagurii de poveste! Si brusc imi revin la realitate, aducandu.mi aminte de traseul serpuit spre cetatea Fetzele Albe! O splendoare, cand dai din parurea de fag in c.ea de brad parca timpul se opreste in loc! Asta’i chemarea strabunilor! Nu ratati asa ceva! Multumesc.

  5. vreau sa multumesc echipei de oameni care muncesc sa scoata aceste adevaruri demult uitate. si eu vibrez si sunt mandra de lucrurile aflate, lucruri pe care nu le gasesc in nici o carte de istorie, desi setea mea de cunoastere si dorinta de a-mi afla identitatea este impartasita de mult mai multi romani sunt sigura. voi fi o cititoare fidela in continuare si va doresc putere de munca si inspiratie si de acum inainte ! Namaste,

  6. gindesc ca acesta este cel mai bun si potrivit comentariu pt a fi urmat si pus in practica de catre “ministerul educatiei si culturii”,pt ai ajuta pe mini-dacii(copiii) Romaniei de astazi,sa aiba de unde sa-si traga caracterul si energia pt a deveni ce-am fost,si chiar mai mult de atit(vorba lui Petru Rares).

  7. Este fantastic ceea ce citesc de ceva timp incoace in legatura cu identitatea, demnitatea si stramosii nostri.
    Ceea ce faceti este extraordinar si va felicit din toata inima.
    Toti cei care ne-au tinut in intuneric pana cum pentru a ne putea controla si au incercat sa ne stearga constiinta si trecutul glorios si frumos al neamului nostru trebuie sa accepte ca noi suntem urmasii unui mare popor!
    Doresc sa citesc din ce in ce mai des articole de acest gen si va spun sincer ca asteptam cu nerabdare episodul doi al dezvaluirilor despre daci.Deabia astept sa il vad si pe cel din spetembrie despre arhive si placutele dacilor – un prieten deja mi-a povestit despre aceste placute si gasesc extraordinar faptul ca avem si cred ca vom gasi din ce in ce mai multe dovezi ca Dacii au fost mareti.
    Va admir si voi fi un cititor dedicat aflarii adevarului si il voi promova tuturor prietenilor si apropiatilor mei.
    Cu respect,
    ALin

Lasă un răspuns la savage Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *