Descoperiri arheologice spectaculoase in Salaj

Categories ArheologiePosted on

Articol de Viorel Varga  

La sfarsitul anului trecut, mai in gluma mai in serios, scriam in ziarul nostru ca autostrada Transilvania are toate „sansele” sa devina un obiectiv muzeistic contem-poran. Asta in contextul in care lucrarile la autostrada au fost sistate din lipsa de fonduri si sperante nu sunt ca ele sa se reia. Cel putin asa lasa sa se inteleaga premierul Ponta, care, facand referire la bugetul pe 2013, preciza ca se vor aloca bani pentru construirea a doua autostrazi in sudul tarii. Despre autostrada Transilvania n-a suflat o vorbulita. Totusi, siturile descoperite de catre arheologii salajeni cu ocazia descarcarii de sarcina arheologica a terenului situat pe tronsonul autostrazii ne mangaie sufleteste si ne da dreptul sa afirmam, in ciuda clevetitorilor, ca aici la noi au trait oameni de cand e lumea lume. Si as incepe cu epoca de piatra…

Potrivit dr. arheolog Ioan Bejinariu, la Port, in locul numit Padurea Jidanului, a fost descoperita cea mai veche asezare umana din zona Tisei Superioare. Datarile cu radiocarbon ne indica vechimea uneltelor din piatra, care au fost confectionate cu vreo 30.000 de ani i H.r. Tot pe tronsonul autostrazii, in zona Marca, au fost decoperite doua asezari din epoca bronzului, datand de prin anul 1000 i.Hr. Asezarile au in componenta 10 locuinte, cu anexe gospodaresti, si 10 gropi pentru pastrarea proviziilor. Au fost scoase la iveala si cateva gropi cultice cu un vas sau doua in care erau aduse ofrande sacralitatii.

Din epoca fierului, adica din secolele V-IV i.Hr, a iesit la lumina zilei, in hotarul satului Port, o fortificatie cu ziduri din pamant si din lemn, inauntrul careia se aflau locuinte. Nu departe de locuinte au fost descoperite doua cimitire cu 60 de morminte. Curios pare faptul ca trupurile celor care treceau la zei erau incinerate. O demonstreaza cenusa din morminte. Pe o lungime de 200 de metri, in zona de autostrada, a fost descoperit un sit din

perioada migratiilor, secolele VII-VIII d.Hr. S-au gasit aici locuinte, atelier metalurgic, un fel de cauacie a satului, obiecte din fier, cutite, vase de ceramica. Se pare insa ca cea mai de pret descoperire facuta de arheologii Muzeului de Istorie si Arta Zalau este cea din situl de la Husau. „O premiera pentru judetul nostru si poate chiar pentru tara”, afirma Ioan Bejinariu. Este vorba de un vas mare de ceramica, asezat cu gura in jos, in care era situat un alt vas de dimensiuni mai mici si sapte cesti. Potrivit arheologilor, vasele dateaza de la sfarsitul mileniului II i. Hr si se banuieste ca se foloseau la producerea berii. In vasul mare fermenta amestecul, cu vasul mic se lua berea si se turna in cesti. „In lumea Europei temperate se pare ca berea era utilizata si exista o serie de indicii in acest sens”, este de parere Bejinariu.

Dupa parerea unor specialisti, numarul de vase mici, cum sunt in cazul de fata cele sapte cesti, indica numarul participantilor la ceremonii. De remarcat ca vasele descoperite la Husau au fost lucrate din pasta foarte fina si au suprafata bine lustruita. Siturile pe care le-am prezentat mai sus sunt doar din zona prin care ar trebui sa treaca autostrada.

Cate alte situri cu marturii ale existentei umane pe aceste meleaguri or mai fi in afara tronsonului autostrazii Transilvania, doar Cel de Sus stie.

Sursa: http://www.graiulsalajului.ro/index.php?cmd=articol&idart=33120

2 comments

  1. In tara noastra la anul 1000 inainte de era noastra existau deja unelte din fier.Nu inteleg de ce se incearca sa se nege faptul ca aici or fost prelucrate pentru prima data metalele? Aici avem muntii metaliferi avem o sumedenie de bai adica mine de cupru si de alte metale si totusi vin niste oameni de carte si arunca o cronologie aberanta.Aici ,la noi, avem cele mai mari depozite de zgura ,deseuri de la prelucrarea zacamintelor de fier,avem cele mai multe unelte de fier si cele mai vechi si totusi punem o cronologie bizara.Aici avem monezi din aur cu inscrisuri pe ele si totusi spunem ca dacii nu stiau sa scrie nici prelucreze aurul din mine ci doar pe cel din rauri care nu ar fi putut fi adunat in asa mare cantitate nici in milenii de cautat prin paraie si nici cu blana de miel.Ii timpul ca istoricii nostri sa invete sa fie corecti,sa nu mai vina cu idei preconcepute si apoi sa incerce sa le dovedeasca prin ascunderea celor care le infirma.

Lasă un răspuns la Teofan Tomescu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *