Dobrogea antica, traversata de Drumul Matasii

Categories DezvăluiriPosted on

O harta misterioasa aflata la Beijing indica Dobrogea ca fiind unul dintre tinuturile strabatute in sec. VII–X de celebrul traseu comercial. Izvoarele istorice demonstreaza ca imperiul chinez cunostea tinutul get inca din timpul domniei lui Decebal.

In urma cu mai bine de 2000 de ani, negustorii Imperiului chinez condus de dinastia Han au deschis noi rute comerciale spre Vest, pentru a vinde imperiilor vecine din Occident produse rare si pentru a cumpara in schimb alte marfuri. Pentru ca unul dintre cele mai cautate produse era matasea, reteaua de trasee comerciale dezvoltate a devenit cunoscuta drept Drumul Matasii.

La origine simple drumuri de caravane, traseele comerciale au ajuns sa faca legatura intre Est si Vest, din indepartata China trecand prin Asia de Sud, Persia, Siria, Turcia si ajungand in bazinul Marii Mediterane, la Constantinopole si chiar la Roma.

In acest fel s-au realizat de-a lungul veacurilor numeroase contacte economice si culturale, care au constituit fundamentul relatiilor diplomatice de mai tarziu. Mai multe documente facute publice in tara noastra dupa 1990 au scos la iveala dovezi uluitoare, potrivit carora, in urma cu aproape un mileniu si jumatate, Drumul Matasii ar fi trecut si prin Dobrogea.

Se pare ca la un moment dat negustorii Orientului au incercat sa isi vanda marfurile si in Nordul cailor traditionale, ajungand la Marea Caspica, apoi in Crimeea si ulterior pe malul dobrogean al Marii Negre. De aici, ei ar fi ajuns extrem de usor la Constantinopole, unul din punctele de destinatie preferate de comerciantii Asiei.

 

Harta misterioasa

 

Academicianul Mircea Malita a fost printre primii romani care au imbratisat ipoteza “drumului dobrogean al matasii”. El s-a numarat printre ce dintai specialisti care au putut studia o misterioasa harta chineza, care indica Dobrogea ca un tinut strabatut de unul dintre traseele comerciale.

Harta respectiva se afla in prezent in Muzeul de Istorie din Beijing si este un document care provine din timpul dinastiei Tang, care a domnit in China intre 618 si 907 d.H. Pe acest document cartografic este insemnata o misterioasa bucla a Drumului care ocolea Marea Caspica si Nordul Marii Negre si cobora prin Dobrogea, pana in Bizant.

Nu se stie cine anume a facut aceasta harta, care sunt bazele sale si cat timp a functionat acest drum auxiliar. Se stie insa ca multi negustori asiatici au ajuns in Crimeea, de unde coborau adesea spre Constantinopole, la bordul vaselor comerciale.

Harta dinastiei Tang este insa prima dovada a unui drum terestru prin actuala Dobroge. Intr-un articol publicat la intoarcerea din China si intitulat sugestiv “Drumul dobrogean al matasii” Malita face referire la Programul Unesco de conservare a Drumului Matasii, program care nu include insa si tara noastra.

 

Dovezi in sprijinul ipotezei

 

Teoretic, negustorii chinezi nu ajungeau in zona Marii Negre intrucat preferau rutele clasice si binecunoscute din Sud. Este foarte posibil insa ca in jurul sec. VII ei sa isi extinda aria si in zona noastra, pentru ca intre timp fusesera culese numeroase informatii si stabilite relatii cu statele din zona. In primele secole d.H., asiaticii aveau deja legaturi cu Imperiul Roman de Apus si cu tinuturile europene pe care acesta le cucerise.

Romanii au interzis insa la un moment dat hainele din matase considerand ca sunt prea transparente si provocatoare. Doua cronici chineze, “Scurta relatare despre dinastia Wei” – sec. III si “Istoria Dinastiei Han” sec. V, vorbesc despre tara Daqin, identificata ca fiind Dacia.

Prima mentiune a Dobrogei (care ulterior le-ar fi putut servi negustorilor din perioada Tang) este cea facuta in anul 97 d.H. Generalul chinez Ban Chao ajunge pe tarmul Marii Caspice si de aici il trimite ca sol la Roma pe adjunctul sau Gan Ying. In drumul sau, acesta poposeste pe malul estic al Marii Negre, cel mai probabil in portul georgian Batumi si culege primele date despre tara Daqin, aflata pe malul celalalt al Pontului.

La intoarcerea sa in China, Gan Ying scrie despre daqini, mentionand ca sunt condusi de un rege care nu este ales pe viata si care se poate retrage, daca acest lucru este cerut de semnele divine.

Surprinzator, cu doar cativa ani inainte, in Dacia regele Duras abdicase, lasandu-i tronul lui Decebal. Gan Ying scrie ca in tara daqinilor se poate ajunge fie cu corabiile, fie ocolind marea pe la nord. Este foarte posibil ca negustorii sa fi fost tentati de aceasta noua ruta, mai ales ca interesul fata de Imperiul Roman si celelalte state europene era din ce in ce mai mare.

In anul 97, Dobrogea era controlata deja de romani, acestia preluand intreaga Dacie dupa anul 106. Istoricul si geograful latin Ptolemeu scrie ca in 166 imparatul Marc Aurelius, numit de chinezi Andun, si-a trimis ambasadori incarcati cu numeroase daruri. Monede cu efigia imparatului roman au fost descoperite in zone indepartate si controlate de China, cum este cazul actualului Vietnam.

 

Necesitatea unor noi probe

 

Pentru ca Dobrogea sa fie acceptata ca una din zonele traversate de Drumul Matasii trebuie descoperite si alte dovezi. Din pacate, nu se stie cine a intocmit Harta Tang si ce informatii s-au folosit la realizarea acesteia.

Datele despre solul Gan Ying demonstreaza insa ca Dobrogea era cunoscuta in urma cu mai bine de 2000 de ani si ar fi putut atrage atentia negustorilor chinezi. Regiunea putea intra in aria “de actiune a asiaticilor”, cu atat mai mult cu cat, dupa 106 d.H., ea a intrat definitiv sub stapanirea Romei, cu care chinezii aveau relatii comerciale.

 

O certitudine

 

“In Bizant se ajungea pe un drum clasic care ocolea Marea Caspica, ajungea la coasta Mediteranei, urca apoi prin Anatolia, pentru ca, in final, marfa sa fie descarcata la Constantinopol. Celalalt drum, mai putin cunoscut acum, trecea insa peste Caspica, ajungea in Crimeea si continua deasupra Marii Negre, coborand pe tarmul ei, pana la aceeasi destinatie. Documentul de la Beijing vorbeste despre legatura dintre doua centre ale civilizatiei umane, China si Bizantul, cu un veac si mai bine inainte de anul 1000. Caravanele venind din Crimeea treceau asadar prin livezile de piersici dobrogene, in drumul lor spre Constantinopole. Din nefericire, bucla dobrogeana nu apare pe hartile intocmite de UNESCO despre Drumul Matasii. Corabiile care duceau bunuri din Crimeea in Bizant sunt insa o certitudine.”

sursa: www.romanialibera.ro

6 comments

  1. a fost o neintelegere, am inteles, e ok. ma bucur ca s-a indreptat. gasesc site-ul dvs foarte interesant si chiar imi pare rau ca timp de cateva ore ne-am aflat intr-o anumita forma de opozitie. cei de la RDCN ar trebui sa fie insa mai atenti pe viitor.

    cu acelasi respect, cristian cealera

  2. Sa ne intelegem: care sunt DOVEZILE? Ce surse spun explicit ca ‘drumul matasii’ trecea prin Dobrogea? Care sunt sursele din care sa reiasa limpede acest lucru? O SINGURA HARTA nu poate constitui un soport suficient pentru ipoteza in cauza.

    “Necesitatea unor probe”, “O certitudine”?!

    Graba poate aduce deservicii, graba decredibilizeaza. Era mai bine sa asezati semnul intrebarii in titlu, daca nu prezentati dovezi. Totusi, suntem in “stare de razboi” cu romanistii.

  3. Ori mergem pe un drum batatorit de surse serioase, adica de cel putin doua surse independente CREDIBILE, ca sa putem turna beton pe unde trecem si sa nu ne mai deranjeze nimeni, ori …mai bine ma abtin.
    Mai usor cu varianta chineza, atata timp cat nu avem textele ORIGINALE TRADUSE CU ACURATETE, ma refer la informatiile despre geto-daci, daca despre ei este vorba. Chinezii ar cam trebui sa aiba ceva artefacte in acest sens, fiindca e stiut ca faceau rapoarte meticuloase intotdeauna, astia aveam scoli de functionari de cand se stiu, nu raportau dupa ureche, ci trebuiau sa bifeze mai multe chestii, practic sa raspunda la niste intrebari legate de, de si de.

  4. Si inca ceva: au fost romanisti, dintre cercetatorii lor, care numai romanisti n-au fost, dar au inghitit galusca ca sa-si castige o paine. Mai sunt si acum cercetatori care vor trece de parte noastra in anumite conditii – si multi altii vor trece de partea noastra daca suntem corecti, aplicam metode stiintifice si nu ne infierbantam prosteste.

    Bafta tuturor fratilor nostri de pe Frontul Dacic – oriunde s-ar afla!

  5. DACII AVEAU MESTERI LOR CINEPARI LA SUCIDAVA=de aci si numele di isici =suci=soci-loc cu balti unde se inmuia cinepa …veniti la tamaditoarea apa secreta -tamaduitore milenara =sucidava ==nu aveau DACII TREABA CU MATASEA LA dinsii -ITARII SI IE -COJOC -OBEALA SI OPINCA DE PIELE DE ANIMAL SI CE SRINTENI EROICI ERAU IN BATALII IN DAVELE LOR.. of doamne ..torna DACIA..DACI NUMELE NOST legendar….acum 154 ani ne inbrobodira unii cu un nume fals iar mai recent si pe dinsu ni furara ..asteapa ulii sa ne fure intreaga tara…vz. la votare teza istorica DACIA/DACI…

Lasă un răspuns la Eu spun doar atat: pentru cine are urechi de auzit Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *