Istoria Europei, rescrisă în Banat. Cea mai mare fortificație de pe continent, lângă Timișoara

Categories ArheologiePosted on

Treizeci de arheologi din România şi Germania studiază o fortificație veche de mii de ani, descoperită în judeţul Timiş. Vestigiile aflate la Corneşti, un sat din apropierea Timișoarei, au atras atenția istoricilor europeni, iar statul german a oferit 300.000 de euro pentru cercetarea sitului. Ca importanţă, poate fi comparat cu Stonehenge, spun cei care încearcă acum să-i afle toate secretele.

La nici 20 de kilometri de Timișoara, pe drumul ce duce spre Arad se află localitatea Cornești. Un sat care nu adună mai mult de 300 de case, dar care este așezat pe cea mai mare fortificație din Europa, aparținând Epocii Bronzului.

 

Fortificația se întinde pe o suprafață de 1.800 de hectare și este formată din patru inele concentrice. Sunt de fapt zidurile cetății, ridicate cu ajutorul unor piloni din lemn pe care s-a adăugat pământ. Construcția avea o poziție strategică, fiind situată în apropierea Mureșului de unde era adusă sarea, dar și de Munții Banatului. În felul acesta localnicii stabileau relații comerciale pentru a obține provizii.

Dealurile pe care este așezat satul Cornești s-au format datorită iarcurilor, șanțuri adânci de trei metri care îi țineau departe pe atacatori. Au reprezentat mereu o enigmă pentru localnici, dar și pentru arheologi.
 Startul primelor săpături le-a dat profesorul Alexandru Szentmiklosi acum mai bine de patru ani, pe cheltuială proprie: “Cercetarea arheologică de la Cornești completează o pagină din protoistoria Europei prin dimensiunile fortificației. Acest sit arheologic a avut un rol crucial în evenimentele de la sfârșitul Epocii Bronzului, respectiv a doua jumătate a mileniului doi înainte de Hristos“.

Fortificația de la Cornești a atras atenția specialiștilor din Germania și Marea Britanie. Lucrările se vor întinde pe cinci ani, iar germanii au investit deja peste 100.000 de euro.

Ceea ce vor să afle cercetătorii, este cum au reușit oamenii să construiască cea mai mare fortificație din Europa, aparținând Epocii Bronzului.

Opinia prof. dr. Bernard Heeb: “Eu cred ca situl de la Cornești va sta alături de marile situri din Europa ca Stonehenge sau Sarmizegetusa. În opinia mea este unul dintre cele mai importante situri din întreaga Europă, este cea mai mare aşezare din perioada preistorică pe care o cunoaştem şi pe de altă parte este o structură absolut fantastică”.

Echipa care cercetează acum situl este formată din treizeci de specialiști din România și Germania, iar unul dintre ei este Adrian. A studiat arheologia la Iași și s-a îndrăgostit de fortificația de la Cornești așa că s-a mutat la Timișoara pentru a fi mai aproape de ea.

“Șantierul Cornești este un șantier spectaculos din punct de vedere al dimensiunii sale cât și din punct de vedere a importanței istorice pe care o reprezintă. Nu mi-a fost extrem de greu pentru că m-a atras atât de mult povestea proiectului și mi s-a părut atât de incitant încât nu a fost, nu am considerat deloc că ar fi fost un sacrificiu”, ne spune arheologul Adrian Hamzu.

Arheologii au descoperit bucăți de ceramică şi o poartă, iar locul în care sapă acum ar putea fi o casă sau un templu. Autoritățile se gândesc chiar să deschidă un muzeu în sat și să exploateze potențialul turistic al zonei.

“Mă gândesc la, discutând cu domnul director de la Muzeul Banatului, referitor la un sat al acestei epoci, a Epcoii Bronzului. Un sat mai mic făcut, mai în miniatură să spunem așa, în care să vadă fiecare cetățean, cei care vizitează să vadă ceea ce înseamnă acea perioadă de istorie”, afirmă primarul Aleodor Sobolu.

Deși pentru ca secretul din spatele fortificației să fie descoperit este nevoie de timp și bani, un lucru e cert: dacă va fi introdusă în circuitul turistic, fortificația de la Cornești va pune România pe harta lumii. Specialiștii strâng acum documentația necesară pentru a introduce fortificația în patrimoniul UNESCO.

Sursa: http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Istoria+Europei+rescrisa+in+Banat+Cea+mai+mare+fortificatie

Accesează acest link: Redirectioneaza 2%

11 comments

  1. Ma bucur ca e aici, aproape de mine…langa Timisoara…
    Romania, tara mea binecuvantata…mai aud ca e si laudata
    ca de critici e plin podul…:-)

  2. Suntem un popor de sine statator aici pe aceste meleaguri de vis si trebuie sa fim constienti de faptul ca de multe ori istoria nu este cea care am invatat-o noi la scoala.Ma inclin in fata celor care lupta pentru a afla adevarul istoriei poporului nostru si a-l scoate la iveala pentru ca toti romanii de la cel mai mic la cel mai mare sa stie cu adevarat cine sunt stramosii nostri cu adevarat.

  3. O descoperire care daca va fi luata in serios si de statul roman,ar putea aduce mari beneficii din punct de vedere istoric in primul rand,si apoi economic poporului nostru.

    http://mihaidf.blogspot.ro/2013/01/top-monumente-in-europa.html.

    http://www.turismistoric.ro/2012/08/top-7-cele-mai-scumpe-monumente-istorice-din-europa/

    sunt doar doua site-uri ce arata valoarea economica a unui astfel de loc,iar daca nemtii deja au investit 300000€ in sapaturi atunci vor avea si priorotate la foloasele economice ale locului.

    este rusinos ca la noi in tara noi ajungem tot pe locul 2,de parca n-ar fi ceva interesant pentru noi toti………

  4. Felicitari pentru munca depusa, citesc cu mare interes toate articolele pe care le postati, am aici un articol pe care l-am citit de curand si vreau sa va intreb daca stiti despre ”cuiul dacic”.

    multumesc!

  5. In noaptea muzeelor am fost si eu sa vad ce e pe aici si surpriza a fost ca nu e nici o diferenta intre ce aveau in 1990 si astazi. Adica mai bine de un sfert din muzeu e cu poze, planse si ziare din perioada interbelica. Si asta e in Constanta.

  6. Ce ştiţi despre Adolphe Cremieux şi afirmarea lui precum că Dacia a fost colonizată de evrei, înainte de romani?

    Poate că dacă ne redenumim daci ar fi o lovitură gen seppuku.

  7. “Geto-Dacii”, nu va lansati in consideratii asupra “cuiului dacic” decat daca aveti suportul material – cuiul ACELA – sau buletinele de analiza in original.

Lasă un răspuns la dany Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *