KOGAION – 10 argumente pentru a-i da Godeanului locul cuvenit

Categories ArticolePosted on

Când Strabon menţiona în cronicile sale Muntele Sfânt al geto- dacilor, nu bănuia că peste milenii subiectul Kogaion va stârni atâtea patimi. Controversele legate de localizarea sa au existat de la începutul cercetărilor istorice, fiind prezente în operele unor istorici  şi scriitori de marcă precum Densusianu, Haşdeu, Iorga, Pârvan sau Daicoviciu.

Probabil că pe râul  Sargeţiei va mai curge multă apă până să aflăm cu certitudine care este locaţia exactă a Kogaionului. Cert este că izvoarele scrise indică precis şi fără dubiu un unic  Munte Sfânt al geto-dacilor. Politica de a împăca şi capra şi varza indicând mai multe Kogaioane, termen pe care îl folosesc mulţi dintre respectabilii istorici, credem că se dovedeşte a fi una păguboasă.

Cu tot respectul pentru opiniile tuturor celor care situează Kogaionul în alte părţi, dar fără a fi întrutotul de acord cu acestea, venim astăzi să argumentăm plasarea Muntelui Sfânt al geto-dacilor, pe vârful Godeanu.

1. Vârful Godeanu se află înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi cercetate din toată Dacia (o situaţie identică o întâlnim în cazul Olimpului grecesc).

2. La poalele Godeanului sunt situate cele mai multe sanctuare din toată Dacia, 8 la Sarmizegetusa, 3 la Feţele Albe şi alte câteva zeci la Pustiosu, Rudele, Meleia şi Tâmpu.

3. Este singurul vârf care este vizibil de pe culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă inclusiv de pe cetatăţile  Căpâlna şi Golu aflate la o distanţă apreciabilă de acesta.

4. Este singurul vârf din grupa de munţi Retezat-Godeanu care oferă o panoramă completă a văilor şi tuturor înalţimilor din această zonă. Sunt vizibile Valea Streiului de la izvoare până la vărsare şi Mureşul de la Alba până dincolo de limita dintre Arad şi Hunedoara. Se văd perfect lanţurile muntoase Şureanu, Parâng, Retezat, Vulcan, Poiana Ruscăi şi Metaliferi.

5. Conţine toate elementele descrise de Strabon şi Herodot în ceea ce priveşte relaţia vârf-sanctuare religioase-peşteră-apă sacră.

6. Denumirea de Godeanu dată unui vârf de 1600 de metri este una sacră provenind din prefixul indo-european god- Dumnezeu Divinitate.

7. Niciunde pe teritoriul de astăzi al Daciei nu există atâta concentrare de conservare a moştenirii dacice ca în acestă zonă care înconjoară Godeanul.  Platforma Luncanilor, Costeşti-Deal, Ludeşti-Deal, Grădiştea de Munte, Valea Rea, sunt tot atâtea locaţii în care cercetarea moştenirii dacice din punct de vedere etnologic, etnografic, demografic şi nu în ultimul rând, arheologic, dă roadele cele mai spectaculoase şi mai lămuritoare.

8. Gradul înalt de antropizare conferit de arealul din care face parte vârful Godeanu a permis permanent, pe tot parcursul anului o stabilitate şi chiar o dezvoltare demografică şi spirituală faţă de condiţiile  climaterice oferite de celelalte locaţii amintite a fi pretendente la titulatura de Muntele Sfânt.

9. Toate manifestările importante ale identităţii spirituale dacice din secolele 1 î.e.n. şi 1 e.n. izvorăsc din locaţiile din jurul Godeanului şi  stau sub semnul reformei deceniene, care polarizează toate energiile spirituale şi  conferă sub o formă închegată caracteristicile culturale ale religiei dacilor.

10. Ultimul argument vine din zilele noastre ca o dovadă de necontestat. In anul 2000 eclipsa de soare, eveniment astronomic ce se petrece odată la sute de ani distanţă a fost vizibil pe un cer fără urmă de nor, în toată măreţia şi splendoarea sa în zona Godeanu Sarmizegetusa. Un fapt care poate părea banal la prima vedere, dar excepţional atunci când facem precizarea că niciunde dincolo de arcul carpatic, eclipsa nu a fost vizibilă din cauza norilor de ploaie. Pendulând între miracolul divin, ştiinţă şi coincidenţă trebuie remarcat că acest eveniment de excepţie nu a fost vizibil nici măcar în lunca Grădiştei locaţie aflată la doar 4  kilometri de Sarmizegetusa.

Spuneam la început ca va mai curge multă apă pe râul Sargeţiei până să aflăm care este muntele ce a stârnit atâtea patimi. Din păcate probabil cu cât ne afundăm în presupuneri  fără argumente ştiinţifice mai mult, cu atât mai mult se va îndeparta momentul adevărului, iar apa Sargeţiei va seca, fără ca noi să fi aflat adevărul.

 

un articol de Vladimir Brilinsky

 

Înscrie-te la Newsletter (pe Home) și află primul despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le trimitem! Mulţumim!

Călătorește în locurile de taină ale României! Un proiect unic de turism http://locuridetaina.ro/

 

 

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

11 comments

  1. exista mai multi munti care fac parte din conceptul Kogaionon. ei sunt in cercuri concentrice, raspanditi in inelul carpatin.. godeanu e numai unul dintre ei ?

  2. Domnule Vladimir, in momentul eclipsei, ma aflam pe drumul dinspre Tg-Jiu spre Brasov, in localitatea Horezu – Valcea; eclipsa a fost perfect vizibila, fara nici macar o urma de nor!

  3. Pentru domnii Ardeleanu si Sorin. Va rog cititi mai atent. Spuneam dincolo de arcul carpatic. Ambele locatii mentionate de dumneavoastra sunt in sudul acestui arc. Mai multe Kogaioane contrazic ceea ce Strabon mentioneaza ca era doar UN MUNTE.

  4. axa verticala a planetei care leaga polul nord magnetic (ceresc)
    de polul sud magnetic este cea care intra in contact cu kogaionul care e doar o antena.
    si acea axa se deplaseaza de la vest catre est cu 1 grad la fiecare 72 de ani deci cu o zodie = 30 grade la o era-2160 ani. inca de multe mii de ani stramosii nostrii au calculat ast si au “aranjat”
    anumiti munti pentru a fi antenele cerului. asa ca nu mai cautati spusele nimanui. astea folosesc doar pentru a sti cam pe unde era kogaionul in acea perioada. de ce credeti ca stefan cel mare mergea la ceahlau? pentru ca n-avea alti munti?….
    lasati balta orice controverse.
    toti acei munti amintiti au fost pe rind kogaion
    acum vine rindul raraului.
    deja vibratiile din ceahlau au scazut considerabil.

  5. Nu stiu daca soldatul din poza de la Universitate este negru sau apare asa din cauza luimnii dar da, germanii au avut soldati negri (inrolati indeobste in Wehrmacht unde excelau ca sniper-i ) si care, fie proveneau din coloniile germane din Togo, Camerun sau Tanzania ori erau prizonieri senegalezi din armata coloniala franceza si trecuti de partea germanilor dupa caderea Frantei.In niciun caz nu erau emigranti din Germania pe vremea aceea nu se tolera asa ceva! -:))Cladirea de pe partea dreapta a bulevardului Duca din fotografia cu soldatii si masina la Gara de Nord, este fie fabrica de produse metalice a lui Rudolf Geisler infiintata in 1859 si una din primele unitati industriale din tara, fie fabrica de oglinzi a lui Zwolfer ce se afla dupa fabrica Geisler.Parti din aceste cladiri exista si astazi in spatele blocului cu libraria Ion Creanga si fac parte din Politehnica de la Gara.De asemenea, cateva ateliere ale fabricii Geisler au supravietuit pe bul. Duca pana prin anii ’50 cand au fost inlocuite cu actualul front de blocuri.

  6. Ultimul argument este intr-adevar controversabil! La momentul eclipsei din 2000 ma aflam in zona Cahul (50 km de Galati) din R.Moldova si ecplisa a fost perfect vizibila, nefiind nici un nour pe cer… si, din cate-mi pare, zona nu se afla in arcul Carpatic!

  7. Cu tot respectul Domnule Vladimir Brilinsky, am citit articolul dumneavoastra si cred ca faceti o mare confuzie. Fiind licentiat in geografie mi-a sarit imediat in ochi discrepanta dintre notiunile de Varf Godeanu (ca parte componenta a masivului cu acelasi nume, din grupa montana Retezat-Godeanu – vezi punctul 4) si Varf Godeanu ca parte componenta a Muntilor Sureanu. Vorbim de 2 ciorbe diferite, deci ar trebui sa va hotarati apologia carui munte/varf o faceti, iar exprimari de genul:
    ” Este singurul vârf din grupa de munţi Retezat-Godeanu care oferă o panoramă completă a văilor şi tuturor înalţimilor din această zonă” sau “Se văd perfect lanţurile muntoase Şureanu, Parâng, Retezat”…creeaza confuzie.
    Articolul ar trebui reformulat, probabil va referiti la ansamblul Muntilor Sureanu (unde gasim si un Varf Godeanu-1656 m, aparte de masivul cu acelasi nume situat la zeci de km departare inspre sud-vest). In concluzie noima articolului tinde spre zero, reformularea ar trebui sa ia in cosiderare argumentatia pe tema Kogaionului, cu referire la ansamblul Muntilor Sureanu

  8. Interesant! Acum multi ani pe cand eram copil, un prieten avea o harta de la bunicul sau, cu cetatile dacice din Munti Orastiei si Tara Hategul pe care era marcat un traseu, ce pornea pe cusul Baracei, inainte de satul Chitid aproape de un castru roman, marcat cu un patratel in legenda si mergand pe cursul apei pana la Pestera Cioclovina, ocolindo prin stanga si oprinduse undeva la asa zisele Pietrele Coc$heni, fix pe actualul loc al Complesului de la Regia! Sper din sa regasesc harta asta

Lasă un răspuns la Katy Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *