Slovacia se indreapta la urne pentru alegeri generale care ameninta sa rupa si mai mult sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina. Motivul principal? Un candidat in frunte pentru a deveni urmatorul sau prim-ministru a criticat cu inversunare pozitia anti-rusa a Ucrainei si a UE cu privire la razboi si a promis ca nu va trimite „nici arme sau munitie” vecinului sau estic.
Tara central-europeana de 5,4 milioane de locuitori a fost un sustinator ferm al Ucrainei de la invazia pe scara larga a Rusiei din februarie 2022. Cu toate acestea, liderul partidului Smer (tradus ca Directie in engleza), Robert Fico, care a servit doua perioade anterioare ca prim-ministru, din 2006 pana in 2010 si 2012 pana in 2018 – a promis ca va schimba asta.
Se pregateste sa fie un concurs de scurta durata. Un sondaj publicat miercuri de firma de cercetare AKO pentru canalul de televiziune JOJ 24 a oferit partidului rival Progressive Slovakia avantaj, cu 18% din voturi fata de 17,7% a lui Smer; desi alte sondaje l-au plasat pe Smer cu putin inainte.
In mintea alegatorilor, in afara de Ucraina, vor exista o multitudine de probleme, de la inflatia persistenta si costul vietii pana la migratie, ingrijirea sanatatii si instabilitatea politica din ultimii ani.
Exista, de asemenea, o mare probabilitate ca niciun partid sa nu obtina o majoritate in parlamentul cu 150 de locuri, ceea ce va duce la negocieri complexe de coalitie si care rezulta in incertitudine.
Insa atentia internationala se concentreaza in mare masura pe masura in care revenirea lui Fico la conducere ar schimba cursul geopolitic al Slovaciei, membru al UE si NATO, intr-un moment in care Ucraina se teme de scaderea sprijinului din partea unora dintre aliatii sai.
Doar retorica?
Cea mai recenta perioada in functie a lui Fico s-a incheiat cu demisia sa pe fondul protestelor in masa impotriva uciderii jurnalistului de investigatie Jan Kuciak si a logodnicei sale Martina Kusnirova si asupra coruptiei in afacerile si politica slovaca.
Smer, pe care Fico a fondat-o in 1999, este in mare masura de stanga pe probleme economice. Conducerea sa anterioara a adus Slovacia in euro, in 2009.
Fico si partidul sau au imbratisat mai recent retorica social conservatoare, nationalista si anti-imigratie, iar pozitia sa fata de Ucraina a fost extrema in comparatie cu omologii sai din UE.
Aceasta a inclus invinuirea „nazistilor si fascistilor ucraineni” pentru inceputul conflictului direct dintre Ucraina si Rusia in 2014; acuzandu-l pe presedintele Slovaciei ca este agent american; descriind UE ca o „masina de razboi sub influenta SUA”; si argumentarea livrarilor de arme catre Ucraina au subminat suveranitatea slovaca.
In termeni mai concreti, el s-a angajat sa puna capat tuturor livrarilor de arme slovace catre Ucraina si sa reziste planurilor de sanctiuni suplimentare impotriva Rusiei.
Dar, in ciuda proclamatiilor lui Fico, cativa analisti si observatori spun ca orice impact pe termen scurt si tangibil asupra Ucrainei poate fi limitat.
„Desi Slovacia a fost una dintre primele tari UE/NATO care s-a angajat sa furnizeze Ucrainei avioane de lupta MiG-29 din era sovietica si un sistem de aparare aeriana S-300 in 2022, are doar un stoc limitat de arme disponibile pentru transfer in Ucraina in pe primul loc”, a declarat Tatiana Valyaeva, consultant la Control Risks din Londra.
„In plus, avand in vedere situatia economica dificila a Slovaciei si importanta economica a industriei armelor, este putin probabil ca Fico sa reduca livrarile de arme catre Ucraina. Orasul Kosice din regiunea de est mai putin bogata a tarii gazduieste si o instalatie profitabila pentru repararea echipamentelor militare pentru fortele armate ucrainene”.
Fico a dat dovada de pragmatism in mandatele sale anterioare si a evitat in mare masura conflictele cu partenerii din UE si NATO, a adaugat Valyaeva.
Tendinta mai larga
Cu toate acestea, Valyaeva a mai remarcat ca orice schimbare a retoricii ar putea contribui la subminarea solidaritatii internationale cu Ucraina.
Relatiile Slovaciei cu tara batuta s-au inrautatit in ultimele luni, independent de alegeri, pe fondul unei dispute privind comertul cu produse agricole.
Saptamana trecuta, Ucraina a depus o plangere la Organizatia Mondiala a Comertului impotriva Slovaciei, Poloniei si Ungariei, dupa ce cei trei au introdus interdictii de import pentru o gama de produse ucrainene, deoarece sustineau ca aceasta miscare este necesara pentru a preveni un surplus de aprovizionare care va scadea preturile si va afecta localul. fermierii.
Schimbul de comentarii critice de catre oficialii de ambele parti a escaladat disputa, Polonia declarand ca nu va mai furniza arme Ucrainei.
Intre timp, prim-ministrul de dreapta al Ungariei, Viktor Orban, a sustinut cu fermitate ca aceasta miscare este necesara pentru a proteja tarile de un „potop” de importuri, in timp ce oficialii de la Bruxelles „inchid… ochii”. Desi Olga Bychkova, economist la Moody’s Analytics, a remarcat ca puterea recoltelor din America Latina, Europa si SUA depaseste semnificativ impactul exporturilor ucrainene asupra preturilor graului si porumbului.
Orban si unii dintre oficialii sai au criticat in mod constant masurile UE cu privire la razboi, atat in ceea ce priveste ajutorul pentru Ucraina, cat si sanctiunile impotriva Rusiei.
Alena Kudzko, vicepresedinte pentru politica si programare la think tank-ul slovac Globsec, considera ca Fico ar putea acorda prioritate intereselor interne fata de adoptarea unei pozitii contrarie pe scena globala.
Cu toate acestea, „se poate dovedi mai dificil pentru UE si NATO sa creeze pozitii unificate de politica externa asupra Ucrainei si Rusiei”, iar „guvernul slovac ar putea deveni un facator de probleme dispus sa se opune politicilor, sa prelungeasca discutiile si sa impiedice luarea deciziilor de politica externa in mod frecvent si profund. ”, a scris Kudzko intr-un articol pentru Carnegie Europe.
Valyaeva, de la Control Risks, a mai remarcat: „In timp ce numai Ungaria se mandreste in prezent cu un guvern deschis pro-rus, in tari precum Germania, Franta si Spania, partidele populiste sceptice fata de sprijinul Ucrainei castiga teren”.
„Cateva dintre aceste natiuni se apropie de alegeri nationale sau regionale care au potentialul de a influenta sentimentul public fata de Moscova. Acest val emergent de dinamica politica are potentialul de a influenta pozitia Ucrainei in negocierile cu Rusia”.
