Noul interviu luat de Cristian Mureșanu (realizator pe TVR Cluj al emisiunii Știință și cunoaștere) fostului consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, Miceal Ledwith, este absolut răvășitor și șocant.
Potrivit declarațiilor lui Miceal Ledwith, făcute într-un interval de 15 minute care sunt dedicate special istoriei și limbii românilor, majoritatea limbilor europene au rădăcina pe teritoriul României și a nordului Bulgariei. De asemenea, culturile europene își au rădăcinile în aceleași locuri… Aceste lucruri sunt susținute și de trimiteri la cercetările unor savanți englezi care ar demonstra faptul că zona României este ceea ce s-ar putea numi Vatra Vechii Europe!!!
Referindu-se la istoria dacilor , Miceal Ledwith vorbește despre personalitățile a doi regi daci, deveniți eroi ai lumii antice, și subliniază că dacii aveau o cultură avansată, furată, distrusă sau falsificată de Imperiul Roman. (Istoria este scrisă de învingători, nu-i așa?)
Mesajul încurajator din finalul interviului este acela că el crede că toate aceste lucruri vor fi cunoscute în curând de întreaga lume și vor fi acceptate ca adevăruri.
Mai mult decât atât, îi roagă pe toți românii “să meargă mai departe și să își ia avânt” în acest proces de redescoperire a adevăratei istorii!
Interviul poate fi vizionat mai jos. Partea dedicată limbii și istoriei românilor începe la minutul 44:30.
TRIMITE MAI DEPARTE!!!
Daniel Roxin
A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html
De dl realizator este speriat de afirmatiile facite de invitat!?!? Tipic mentalitatii romanilor indobitociti de mirajul strain….de parca nu concepe ca limba ,stramosii lui puteau fi superiori altor popoare…trebuiau sa fie neaparat sclavii cuiva si erau fericiti sa foloseasca limba si obiceiurile cuceritorilor
Iasa incet incet la iveala,poate ca e mai bine pt ca in felul asta se pot ridica si oameni care sa continue schimbarea dupa ce iasa adevarul la suprafata.
Ceva e la mijloc si mai putin si da in clocot…
Un singur lucru lipseste,sursa pe care se bazeaza Miceal Lewith cand spune ca limba latina se trage din limba noastra…sau poate asta a si fost intelegerea sa nu fie intrebat pt a nu deranja pe cei de mai ”sus”…oricum omuletu’ stie ceva
Sursa este arheoloaga Americana de origine lituaniana Marija Gimbutas.
Una dintre surse este ea! Si daca nu ma insel , afirmatiile dansei sant cele mai recente, in comparatie cu altii!
Daca tracii vorbeau o limba latina de ce nu exista nici un izvor antic care sa spuna acest lucru, sa spunem un izvor grecesc, spaniol, bizantin, nu roman? Strabon spune: getii si dacii vorbesc aceeasi limba” nu spune getii si dacii vb limba romanilor din Roma? s-au pastrat cuvinte ale tracilor daci, odrisy si frigieni, acestea nu au legatura cu limba vorbita de latini, de aceea traca a fost catalogata limba tip satem, iar latina de tip centum, adica sunt diferite…oricum studiul este intresant si as dori sa citesc argumentatia completa a spuselor domniei sale.
e interesant cum vorbeste despre celelalte subiecte atinse in interviul unu si doi; face doar o mica paralela cu trimitere la daci/traci.
era o vorba ? asemanarea dintre un sutien si istorie e ca ambele deformeaza realitatea. Istoria a fost deformata din interese personale.
ramane la decizia fiecaruia cine va scrie istoria de acum incolo,nu-i asa?
Spuneam , mai sus, câteva sute de ani.. sunt 1000 de ani!Doresc a învăţa de la voi: în ce limbă cuvântul LIMBA este acelaşi ca în L.Română?
Papuc, un cuvânt ce poate fi găsit în toate limbile slave … dar slavii au venit în Europa târziu…”To be OR not to be!” Cum? OR? În Latină nu există în L.Română da!( a nu se cuonfunda cu numeralul ORI !)
Cine are întrebări mi se poate adresa! Sîc!
După varianta ciudată de folosire a L. Române şi după inexistenta ortografie a textului lipsit de topică este de presupus, hm!,… să n-o mai ocolim “pă treabă”:
că poţi fi chiar de ,,origine neoriginară”! Biztos?
ploaie in letona pludi
apa in letona apudenot, apudenosana
par, plete in lituaniana plauka
pamant in lituaniana pamatus, pamatai(fundatie la constructii)
paine in suedeza limpan(franzela), in lituaniana kepalas(franzela)
ceapa in letona sipoli
nuia in letona nuia
scandura, maciuca in letona macschera
caini in lituaniana scalicai
porc in lituaniana parsiucas
vulpe in lituaniana lape
legume in suedeza legyrme
somn in suedeza somn
batran in suedeza gubbstru
fiu, fiica in suedeza fodr(a naste), flican(fiica)
merinde in suedeza nerande
lapte in letona piens, piena
carne in letona chermenis, in suedeza corv(mezeluri)
primavara, vara in lituaniana pavasara, vasara, in letona vasara, in suedeza var
frunza in letona nolaizama
spada in lituanina spaga
nutritiv, mancare, a manca in lituaniana maistinga
cetate in letona cietocsnis
sat in letona sadza
suc in lituaniana sunca
o mie, mii in letona tucstosiem
sapte in lituaniana septini, in letona septini
cinci in lituaniana penchi, in letona pieci
tasca in lituaniana tascas(loc imprejmuit, delimitat)
a peti in lituaniana pirsti
juramant in lituaniana nuraminti(a asigura pe cineva ca se va face ceva sau nu)
sarcina in letona pieschirsana(a hotara sa se faca ceva)
conjugarea verbului lituanian palikti care inseamna exact a pleca
prezent
as paliecu eu plec
tu paliechi tu pleci
jis, ji palieca el,ea pleaca
mes paliecame noi plecam
jus paliecate voi plecati
jie, jos palieca ei,ele pleaca
trecut
as palicau eu plecam
tu palicai tu plecai
jis,ji palico el,ea pleca
mes palicome noi plecam
jus palicote voi plecati
jie, jos palico ei, ele plecau
verbul leton tecet care este a se fludizia, a trece
prezent
es tecu eu trec
tu teci tu treci
vins, vina tec ei,ele trec
mes tecam noi trecem
jus tecat voi treceti
vini, vinas tec ei,ele trec
trecut
es teceiu eu treceam
tu teceii(primul i nearticulat) tu treceai
vins, vina teceia el, ea trecea
mes teceiam noi treceam
jus teceiat voi treceati
vini, vinas teceia ei,ele treceau
conjugarea verbelor in română dupa cum vedeti este mai apropiata de lituaniana si letona decat de latina. conjugarea verbelor in română se termina ca si cele din lituaniana si letona si terminatiile acestea nu se gasesc in latina.