Orasul secret de sub Sarmizegetusa?

Categories ArheologiePosted on

In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la Gradistea. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidenta faptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic, un ansamblu militaro – civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati.

Acest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice.
Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.

In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de pe lista UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor, numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor. Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, respectiv 15 bratari dacice de aur.

Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a cerut aflarea adevarului.

Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea.

Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.

Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime prinmagnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, cauta zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala magnetometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata.Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.

„La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc «modul» fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos“,ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.

Un oras predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezinta incintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice.

De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la Sarmisegetuza. Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti in legatura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.

„Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, e impanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice“, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc, chiar decantoare.
Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori

Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO. Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori.
Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare.

Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial. „Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie“, este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la Sarmisegetuza?

Din analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei asezari, uriasa pentru antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de hoti au fost ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de kilograme in aceasta zona?

Celebrul post britanic de televiziune a folosit sateliţii şi o tehnologie numită LIDAR cu care a scanat împrejurimile incintei sacre din capitala dacică. Aşa a descoperit o echipă de la BBC în Sarmizegetusa Regia urme ale construcţilor romane. Rezultatele sunt spectaculoase, spun cei de la BBC, dar preferă deocamdată să păstreze secretul asupra descoperirii lor. Arheologii români vor primi o copie a hărţii obţinute astfel doar după difuzarea documentarului, la sfârşitul verii.

Filmările pentru coproducţia BBC – Discovery Channel s-au derulat şi la Sarmizegetusa Regia, după ce indicii interesante, ce rămân deocamdată secrete, le-au fost oferite producătorilor de o scanare din satelit.

BBC lucrează de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman şi despre cum tehnologia prin satelit îi ajută pe arheologi să descopere noi situri arheologice romane. Filmările la documentar au început în martie şi, de cinci săptămâni, echipa BBC s-a plimbat de-a lungul fostului imperiu şi a filmat în Italia, Tunisia, Iordania, iar, la final, a poposit în Munţii Orăştiei, la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor, cucerită de romani în urma a două războaie grele. “BBC e aici pentru că lucrăm la un documentar despre Imperiul Roman şi despre cum tehnologia prin satelit ne ajută să descoperim noi situri arheologice în tot imperiul. În România, şi în special, în această parte a României, există o moştenire culturală foarte bogată şi suntem foarte interesaţi să descoperim urmele romane”, spune Louise Bray, producătorul documentarului.

Coproducţia BBC-Discovery va avea 90 de minute şi este dedicată special Imperiului Roman, o temă foarte bine primită de telespectatorii posturilor. Proiectul a demarat în septembrie 2011, dar filmările efective au început de-abia în luna martie. Munca de teren se finalizează odată cu cadrele filmate sus, în Munţii Orăştiei, iar partea interesantă apare în documentele la care deocamdată are acces doar “staff-ul” documentarului. De altfel, membrii echipei au fost îndeajuns de secretoşi pe toată durata vizitei lor şi au preferat să oprească filmările de îndată de ziariştii români au ajuns în zonă.

Contractul de confidenţialitate încheiat cu autorităţile şi arheologii români i-a împiedicat şi pe aceştia să dea prea multe date despre materialul BBC, dar entuziasmul specialiştilor care au fost alături de echipa de filmare e relevant.“Sigur că acest documentar e foarte important pentru arheologi, pentru că această colaborare cu BBC-ul nu înseamnă doar o colaborare cu o televiziune superprofesionistă, care dă informaţie curată, care promovează în felul acesta situl, dar ne oferă şansa să avem şi rezultatele investigaţiilor făcute cu noua tehnică LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa. Şi, din punct de vedere ştiinţific, asta va fi un pas mare înainte”, a declarat profesorul universitar Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia.

Louise Bray a ajuns în luna februarie pentru prima dată în România, în “recunoaştere”. “Era zăpadă multă şi atunci nu am reuşit să văd mare lucru, dar acum sunt entuziasmată de ceea ce este aici. Această parte a României este frumoasă, ne bucurăm de clipele trăite, oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunaţi, timpul – uitaţi este o zi însorită perfectă, deci trăim un timp minunat şi suntem mulţumiţi că am venit. Avem şi noi în UK o mulţime de monumente, dar aici totul este inedit, situl şi natura. Noi nu mai avem nici lupi, nici urşi şi nici suprafeţe atât de mari de asemenea pădure”,spune producătoarea a cărei echipă a fost mereu însoţită în teren de un vânător cu puşca în spate.

“Echipa de cercetare a vrut să includă Sarmizegetusa Regia în film şi nu ne pare deloc rău. Am început să citim despre sit şi apoi am luat legătura cu domnul Gelu Florea. Pentru acest program am filmat în alte trei ţări: Imperiul Roman se întindea mai demult pe o suprafaţă unde acum sunt 16, chiar mai multe ţări. Noi am ales doar patru ţări dintre acestea unde să ne filmăm documentarul, am filmat în Tunisia, în Africa de Nord, am filmat în Iordania şi, de asemenea, în Italia. România este a patra ţară unde filmăm”, adauga aceasta.

‘Câţi dintre români ştiu de exemplu că situl de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografică pe care am terminat-o toamna trecută, cu ajutorul profesorului Rus de la Facultatea de Geografie din Cluj, ne arată un sit care are şase kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase antropogene, amenajate în antichitate, se întinde pe aproape 400 de hectare de teren plan, deci vă daţi seama că e mult şi de-abia acum avem o dimensiune reală a tot ce s-a întâmplat aici în antichitate”, spune universitarul clujan, care aşteaptă cele 10 milioane de lei alocate deocamdată pe hârtie de fostul Executiv. “Sumele alocate de Bucureşti ne ajută foarte mult, este vorba de acel program multianual anunţat de Ministerul Culturii şi care sperăm să-l putem pune în aplicare din această vară cel târziu, pentru patru ani şi, dacă toate lucrurile merg bine, vom lucra şi la Sarmizegetusa, dar şi în alte centre dacice din zonă”.

Lipsei de informaţie i se adaugă şi infrastructura deficitară, pentru că drumurile numai trasee turistice nu par. Louise Bray a caracterizat accesul către Sarmizegetusa Regia ca fiind “bumpy”: “Drumul către sit este plin de hârtoape şi este un pic peste mâna turiştilor să vină aici. Au nevoie de o maşină 4×4, dar este un sit atât de frumos încât cu certitudine aş face efortul să vin aici, dacă aş fi un turist care ar vizita România şi în mod special aceasta parte a ţării. Este un sit minunat, iar drumul n-ar trebui să-i impiedice pe oameni să vină”, precizeaza Gelu Florea.

 

sursa: www.orastie.info

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

22 comments

  1. Superb articol ! La cat mai multe ca sunt extrem de interesante si bag mana in foc ca si extrem de adevarate. Sper ca si copiii nostri sa invete din aceste lucruri sisa nu invete picaturile de adevar pe care generatia noastra a putut sa o invete. Felicitari Domnule Valentin Roman. Sa o tineti tot asa !

  2. Aproape tot aurul dacilor este legat sa nu poata fi folosit decat pentru binele neamului intreg. Fireste, la inceput toti spun ca sunt povesti, apoi incep visele si daca nu il intorc incepe sirul. Oamenii locului stiu asta, blestemul nu a iertat niciodata.

  3. Ti se umple sufletul de incantare cand citesti acestea! Sper ca sapaturile sa se desfasoare sub o supraveghere atenta , sa nu ne trezim ca tot ce are neamul nostru valoros ajunge la altii!

  4. fratilor, toti vorbiti de documentaru ala, da cum se numeste ca il caut ca un disperat de 3 saptamani si nu il gasesc nici unde. si ala ca istoria noastra…

  5. Buna ziua,

    Cand o sa vizionati filmul “Rome’s Lost Empire” sper sa nu va enervati asa cum m-am enervat eu: aceleasi idei aruncate din “avion” (mai jos le demontez), dar e important ca arata harta Sarmizegetusei fara copaci !

    Cine e interesat sa il vada ii pot trimite linkul catre downloader.

    Partile care ne intereseaza in mod direct sunt intre minutele: 16.00 – 29:26 (despre Dacia); 52.18 – 53:34 (despre statuia lui Traian);

    Daca ar fi fost o emisiune de divertisment totul ar fi fost OK, dar atat timp cat autorul este un cunoscut realizator de filme documentare cu teme istorice lucrurile nu sunt deloc OK !

    Cenzura

    La minutul 26:50 (cand apare imaginea fara padure), in coltul stanga sus langa sosea imaginea este prelucrata (s-a ascuns ceva; pe Google Earth acolo e doar padure; sa fie vreo unitate militara ?; in schimb tot in partea stanga sub zona mediana sunt niste zone cu patrate, triunghiuri, linii). Mai este o zona retusata de-a lungul soselei in centru dreapta. Acolo cred ca e normal pentru ca e posibil sa fie gospodarii.

  6. Lucruri care m-au deranjat

    – 3:24 – 4:15 – granita de N-E a Imperiului Roman are forma exacta a Romaniei de azi (nu tine nimeni cont ca Romanii nu au trecut dincolo de Carpati)
    – 16:25 – 16:34 – “Transilvania este intunecata” (da bine sa fii in sincronicitate cu Brian Stoker)
    – nu mentioneaza faptul ca au fost doua razboaie Daco-Romane (nu era neaparat necesar, dar daca tot realizezi un film documentar ar fi normal sa se mentionezi si faptul ca nu ne-au batut din prima)
    – 22:25 – 22:30 – Dan Snow prescurteaza denumirea “Sarmizegetusa” in “Sarmi”; ia sa facem si noi la fel cu denumirea Washingtonului si sa spunem “Washi”; le-ar conveni ?! Chiar daca e greu de pronuntat, atunci cand faci referire la regele babilonian Nabucodonosor, nu-i prescurtezi numele in “Nabuco”
    – 25:00 – 26:20 – Dl. Gelu Florea nu pare deloc entuziasmat de ceea se vede pe displayul laptopului; mai degraba as interpreta reactia lui ceva de genul “mama, ce mare e suprafata incadrata de contururile fostelor zidurilor; nu se pupa cu ceea ce trebuie sa spunem (ca a fost doar un centru mic, religios); cum Dracu’ o scoatem la capat? ” La un moment dat isi musca buza inferioara. Sa-i analizati comportamentul lui non-verbal; comparati reactia lui cu reactiile arheologului de la 1:06:54 sau ale tipului ala de pe Discovery care are 3 zile la dispozitie sa identifice ceva in momentul in care descopera ceva nou

  7. – 27:03 – 28:08 – fara sa clipeasca dl. Gelu Florea afirma cu nonsalanta ca acele terase sunt facute de Romani pentru o tabara temporara (a, da, am uitat: Dacii erau barbari) spre deosebire de tipul de la Petra (minutul 42:36) care spune “nu pot spune pana nu gasim ceva ca sa putem facem o datare” (numai pentru modul fantezist prin care dl. Gelu Florea face o asemenea afirmatie

  8. – el este o somitate, e prezentat a fi cel mai tare : a studiat 26 de ani Situl ar trebui sa se lase de meserie si sa se apuce de scris. Are imaginatie : cat timp iti trebuie sa nivelezi terenul pentru a avea o asemenea rampa ?

  9. – 28:09 – 28:43 – Dan Snow revine si spune ca in garnizoana au fost inca 8000 de soldati fata de cei 500 (din ochi: ce suprafata are un cort ? cati metri patrati avem la dispozitie ? Parca se imparte una la alta. Dar care la care ? Cea mica la cea mare sau cea mare la cea mica ?

    La minutul 28.13 Dan Snow spune adevarul: “Sarah a gasit in sfarsit ceva, ceva care ajuta la rescrierea istoriei”.

    O chestie care iar nu e corecta: la 1:14:25 Dan Snow spune ca “in antichitate cerul era intunecat”. Serios ?! Dimpotriva era plin de stele pentru ca nu existau atatea orase luminate ca Pomul de Craciun care sa estompeze lumina lor.

    In Septembrie au inceput cercetarile arheologice in zona. Temerea mea (paranoica) este ca in urma acestor cercetari se vor elimina acele elemente care contrazic dogma actuala (Romanii au facut minuni, Dacii erau barbari), iar interpretarile date elementelor ne-eliminate vor fi in consonanta cu dogma.

    O concluzie pur personala : urmarind filmul asta mi s-a reconfirmat ideea ca istoricii sunt cei mai buni scriitori de SF !

    PS

    Inca o data se dovedeste ca mass media doreste a fim prezentati ca ultimii oameni (“Transilvania cea neagra”; 22:41 – 22:42 au filmat o casa cu tencuiala cazuta; 22:30 – 22:34 au mers cu Dacia 1300, nu cu Dusterul – tineti cont ca filmul a fost facut in 2012 si este binecunoscut faptul ca drumul de acces catre Sarmizegetusa este prost; insa pe asfalt merge cu 4×4 catre Petra si in Tunisia), iar Occidentul are ultimele descoperiri (vezi ecranul tactil pe care Sarah isi prezinta imaginile la inceputul filmului)

    Trebuie sa ne depasim complexele de inferioritate pe care cei din jurul nostru ni le-au creat. Solutia ar fi sa ne redescoperim radacinile; asa cum o planta are nevoie de ele asa si noi avem nevoie de ele. Deasemenea este important sa ne pastram simtul umorului si al luciditatii in argumentare si sa nu picam in extreme emotionale. Numai asa argumentele noastre vor avea succes.

    – despre Dan Snow

    http://en.wikipedia.org/wiki/Dan_Snow#Life_and_career

    – despre filmari

    (http://www.replicahd.ro/?p=4188)

    – despre cercetare

    http://www.replicahd.ro/?p=6289

    – cronica TV (concluzia este ca filmul nu e deloc grozav)

    http://www.guardian.co.uk/tv-and-radio/2012/dec/09/tv-review-romes-lost-empire

  10. Revin cu o idee care nu s-a postat complet:

    – 27:03 – 28:08 – fara sa clipeasca dl. Gelu Florea afirma cu nonsalanta ca acele terase sunt facute de Romani pentru o tabara temporara (a, da, am uitat: Dacii erau barbari) spre deosebire de tipul de la Petra (minutul 42.36) care spune “nu pot spune pana nu gasim ceva ca sa putem facem o datare”

    [numai pentru modul fantezist prin care dl. Gelu Florea face o asemenea afirmatie (care capata valoare de CERTITUDINE pentru privitori – el este o somitate, e prezentat a fi cel mai tare – a studiat 26 de ani Situl) ar trebui sa se lase de meserie si sa se apuce de scris. Are imaginatie: cat timp iti trebuie sa nivelezi terenul pentru a avea o asemenea rampa ?]

  11. Aceasta poate reprezenta o dovada indirecta a faptului ca un strain vede lucrurile asa cum le vedem si noi.

    Omul nici nu poate fi acuzat de implicatii emotionale, “comunistoide” si “fascistoide”. Isi foloseste doar logica, intuitia !

    Oare ce parere ar avea domnul Gelu Florea despre aceasta remarca ?

  12. Mii foarte interesant imi place foarte mult bravo foarte foarte mult imi place si informatiile sunt interesante chear nam stiut sincer ca e asa de interesant Bravo!

Lasă un răspuns la bogdan Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *