Undele de soc economic ale pandemiei si razboiul din Ucraina par, in cele din urma, sa fie calmatoare. Inflatia a scazut timp de trei luni la rand, iar salariile aproape se potrivesc cu ritmul cresterii preturilor. Ratele dobanzilor, care crescusera de la sfarsitul anului 2021 si faceau viata grea pentru gospodariile si familiile aflate in dificultate deopotriva, au fost in cele din urma puse pe pauza la inceputul acestei luni, seful Bancii Angliei, Andrew Bailey, afirmand ca exista semne in crestere ca ratele mai mari incep sa se franeze inflatia din Marea Britanie.
Si chiar si in cele mai dure medii – trei prim-ministri intr-un an si o pandemie la nivel mondial – economia Regatului Unit a dat dovada de mai multa rezistenta decat se asteptase, reusind sa evite o recesiune.
In timp ce economia nu este deloc eliberata de acesti trei ani de crize necrutatoare, calea de iesire din aceasta ar putea fi acum libera, daca piata muncii si preturile petrolului se calmeaza.
Dar cand furtuna se va potoli, va dezvalui provocari mai adanc inradacinate. Viitorul economiei si prosperitatea depind de cheltuielile pentru investitii. Regatul Unit are o criza de subinvestitii si afecteaza atat sectorul privat, cat si cel public.
Nu exista inca masini zburatoare
O excursie recenta la Milton Keynes, in sudul Angliei, este unul dintre cele mai bune locuri pentru a vedea toate provocarile si oportunitatile din recordul clintit al Marii Britanii in ceea ce priveste investitiile pe termen lung.
Acest oras din anii 1960 este locul in care se va produce cresterea economica pe termen lung. Orasul, „orasul nou” initial, creat pentru a gazdui londonezii baby boomer, este acum conectat la viitorul tehnologiei inalte si a cresterii mari a investitiilor.
Doua sute de roboti de marimea unui carucior de cumparaturi se plimba pe traseele de biciclete cu frunze, livrand alimente, colete si fast-food. Masinile de inchiriat pot fi convocate sa conduca singure la locatia dvs.
Nu exista inca masini zburatoare, dar consiliul si spitalul local incearca livrarea de medicamente prin drona. S-ar putea sa sune ca un episod din Jetsons, desenul animat american futurist din anii 1960, dar unele parti ale orasului par invechite.
Localnicii se ridica in orasul fiind numit „jungla de beton”. Exista multa verdeata, precum si beton din anii 1960 si 70. Dar o parte din ceea ce era nou si stralucitor pe atunci, acum are nevoie de finantare pentru a fi reinnoit si reconstruit, o jumatate de secol mai tarziu, atat in acest oras, cat si in toata tara.
ABB, o companie de productie suedeza-elvetiana, formeaza aici roboti industriali avansati pentru a lucra cu oamenii, la cules, ambalare, sortare, sudare. Directorul sau, Dermot Lynch, spune ca investitia a fost slaba.
Cand vine vorba de implementarea tehnologiilor robotice, cele mai recente cifre arata ca Regatul Unit se afla in partea de jos a economiilor avansate G7, care includ Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia si SUA.
Dl Lynch spune ca cheia este introducerea acestor tehnologii, deja utilizate pe scara larga in fabricile de masini, in intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri). „Robotii se codifica prin inregistrarea actiunilor unui operator uman. Vedem ca acest lucru este deosebit de important in IMM-uri unde s-ar putea sa nu existe prea multe abilitati tehnice.”
Puzzle de productivitate
Nici afacerile britanice nu investesc acum la fel de mult ca alte economii majore. Regatul Unit se afla pe locul doi in G7 pentru investitiile private, ca pondere in economie la mijlocul anilor 1990, dar acum a ramas in urma tuturor.
Impactul pe termen lung al acestui lucru este productivitatea scazuta – ne luam mai mult timp pentru a produce mai putin decat rivalii nostri – ceea ce are ca rezultat o crestere scazuta, salarii reale scazute si apoi probleme de strangere de bani pentru serviciile publice.
Exista speranta ca robotica si inteligenta artificiala ar putea fi tehnologiile care rezolva puzzle-ul productivitatii.
Pentru cancelarul Jeremy Hunt, corectarea investitiilor slabe in afaceri este principalul obiectiv al Declaratiei de toamna de luna viitoare. Au fost incercate diverse modificari fiscale, inclusiv reducerea impozitului „superdeducere”, care a oferit companiilor care investesc in anumite tipuri de echipamente, cum ar fi utilaje, o reducere de taxe mult mai mare decat de obicei.
In aceasta primavara, domnul Hunt a anuntat o noua schema care sa permita ca fiecare lira investita de intreprinderi in echipamente, instalatii sau utilaje IT sa fie dedusa integral din profiturile impozabile. Politica de „cheltuiala totala a capitalului” permite companiilor timp de trei ani sa deduca din profit cheltuielile pentru investitii, ceea ce inseamna ca trebuie sa plateasca sume mai mici de impozit pe profit.
Dar problema productivitatii ramane incapatanata.
Celalalt obiectiv al cancelarului cu declaratia sa de toamna este angajamentul sau de a echilibra cifrele imprumutate.
„Tema public in declin”
Acest lucru pune presiune asupra cheltuielilor publice reflectate in discutia recenta cu privire la viitorul legaturii feroviare HS2 din cauza costului in crestere al proiectului. Investitiile de capital in transport ar trebui sa creasca brusc, din cauza HS2, chiar daca a crescut cu greu pentru scoli.
Un director de scoala secundara din Milton Keynes mi-a aratat ceea ce ea a numit unul dintre cele mai grave exemple ale crizei de beton din scoli: o sala de sport, construita la inceputul anilor 1990, cu un acoperis din beton RAAC inclinat.
Acest lucru a starnit critici la adresa unui „taram public in declin” si a faptului ca structura serviciilor publice in general este pana la zero.
Investitiile publice au fost scazute in ultimii ani si au fost reduse dupa criza financiara, ca parte a eforturilor de austeritate ale coalitiei. Inainte de ultimele alegeri generale, fostul prim-ministru Boris Johnson a facut un impuls pentru a creste acest procent la 3% din dimensiunea economiei nationale – media pe termen lung.
Dar planurile acum sunt de a reduce acest lucru dupa anul viitor, cu o inghetare a numerarului adusa pentru a ajuta pietele sa calmeze dupa minibugetul de anul trecut, care a starnit tulburari pe pietele financiare. Investitiile publice nete vor scadea de la 2,9% din venitul nostru national la 2,1% in urmatorii patru ani.
Investitiile mai mici pun, de asemenea, in pericol angajamentul Regatului Unit de a atinge zero net si de a inceta adaugarea la cantitatea totala de gaze cu efect de sera din atmosfera pana in 2050.
Acest oras beneficiaza de o noua legatura feroviara est-vest de 760 de milioane de lire sterline care il conecteaza la Oxford. Planul este de a cheltui miliarde mai mult pentru o noua conexiune cu Cambridge. Acesta ar fi un impuls urias pentru crestere, conectand doua centre de cercetare de nivel mondial direct la un oras cu spatiu si locuinte pentru a creste. Dar, cu cheltuielile de capital stranse, toate proiectele majore de transport sunt acum analizate cu atentie.
Planul guvernului pare sa fie de a determina sectorul privat sa faca eforturile de a investi in viitorul nostru economic. Exista oportunitati interesante pentru acest lucru in Milton Keynes si dincolo de acestea, care ar putea ajuta la spargerea recordului nostru de productivitate scazut. Intoarcerea acestei runde este esentiala pentru cresterea pe termen lung. Dar a face acest lucru in timp ce investitiile publice sunt stranse, este o provocare.
