Shveshtari: mormântul lui Dromihete

Categories ArheologiePosted on

Dromihete, rege get ce domnit în jurul anului 300 î.e.n. la nord de Dunăre a rămas, în memoria autorilor antici si, prin intermediul lor, a noastră, ca urmare a campaniilor militare victorioase repurtate în conflictele cu Lisimah, diadoh al lui Alexandru cel Mare și, după moartea acestuia, rege al Traciei.

Conflictul dintre cei doi puternici lideri ai zonei a pornit, se pare, în anul 300 î.e.n, ca urmare a dorinței manifestate tot mai intens de Lisimah de a-și supune malul stâng al Dunării, în timp ce regele get urmărea să recupereze unele cetăți din Dobrogea, aflate sub autoritatea regelui Traciei.
Războiul este declanșat de Lisimah, pe fondul ajutorului trimis de Dromihete cetăților elene de la Marea Neagră, însă expediția trimisă de macedonean, condusă de fiul său, Agathocles, se sfârșește cu un dezastru, armata regatului trac fiind înfrânt, iar Aghatocles făcut prizonier de către geți.

Fiul lui Lisimah este, totuși, eliberat și trmis tatălui său încărcat cu daruri, după cum relatează istoricii vremii, semn că Dromihete nu dorea o continuare a ostilităților.

Totuși, regele Traciei revine pe pământurile geților, opt ani mai târziu, de data aceasta aflându-se el însuși în fruntea armatei. Dromihete, aplicand tactica pământului pârjolit, infometează armata macedoneană, aceasta fiind, într-un final, încercuită și capturată, regele get escortând-ul pe Lisimah și alte căpetenii ale sale la Helis, cetatea lui de scaun, localizată, cel mai probabil, la Piscul Crăsani, în Ialomița.
Și de această dată, Dromihete face dovada unei nobleți superioare macedonenilor,tratându-i pe aceștia cu respect și nu ca pe niște prizonieri, în ciuda nemulțumirilor manifestate de oștenii geți

Oferindu-i lui Lisimah, în cadrul unui ospăț, o adevărată lecție de simplitate și onoare, prin așezarea regelui trac și a suitei sale la o masă bogată, în timp ce el și geții săi s-au mulțumit cu bucate simple,la o masăm odestă, Dromihete îl convinge pe acesta să accepte pacea și să-i redea cetățile dobrogene.

Ba mai mult, unele izvoare vorbesc despre o căsătorie Dromihete și una dintre fiicele regelui macedonean, ca un semn al unei păci durabile sau posibile alianțe viitoare.

Misterul unui mormânt

În apropierea satului Shveshtari, în Bulgaria de astăzi, se afla unul dintre cele mai frumoase morminte tracice identificate vreodată. Descoperit în 1982 sub movila Ginina, în timpul unor excavări arheologice, mormântul de la reprezintă un monument unic al arhitecturii funerare tracice, iar importanța sa este cu atât mai mare pentru noi, românii, cu cât aici pare să își doarmă somnul de veci unul dintre regii emblematici ai istoriei noastre antice, Dromihete.

Mărimea sa impresionantă plasează movila ce adăpostește mormântul pe primul loc în rândul celor 26 de movile, care se întind de-a lungul a doi kilometri în partea de vest a satului Shveshtari – 7,5 metri în lungime, o lățime a fațadei de 6,5 metri și o înălțime interioară de 4,45 metri. Decorațiunile interioare respectă stilul curentului elenistic din acea perioadă, însă motivele religioase reprezentate sunt de origine tracică.

“Mormântul regal”, așa cum este cunoscut, datează din secolul III î.Hr. și este compus dintr-o antecameră și două camere mortuare construite pentru conducător și soția sa. Intrarea este poziționată asimetric față de cupolă și este decorată cu fresce de formă rectangulară. Ornamentele camerei mortuare – cea mai mare dintre cele trei – sunt extrem de bogate. Patru coloane dorice și una în stil corintian susțin o friză (parte componentă a antablamentului, cuprinsă între arhitravă și cornișă, de obicei împodobită cu picturi, basoreliefuri, caneluri), aflată deasupra intrării.

Între acestea sunt cuprinse reliefurile a zece cariatide, reprezentante cu mâinile ridicate deasupra capetelor, încremenite într-un etern gest de venerare. Brațele unor cariatide sunt sculptate mai brutal, în vreme ce culoarea lor este dată doar de linii trasate cu creta neagră, detalii ce sugerează că cel pentru care se construia acest mic palat subteran a murit brusc.

Decorațiunile interioare, singurele de acest tip identificate până în prezent pe fostul teritoriu trac, modul în care sunt așezate și simbolistica lor, ne oferă detalii despre rangul celui îngropat aici. Două paturi din piatră, oase umane și daruri de înmormântare au fost identificate în camera principală. Lângă paturi se află o fațadă de templu în miniatură, care reprezintă sanctificarea liderului decedat. Acesta este personificat călare, prezentându-se în fața zeiței care îi înmânează o cunună de aur, urmată de o femeie care aduce daruri.

O ușă din piatră masivă ascunde mormântul principal de ochii muritorilor. Puternicul conducător înmormântat aici nu a plecat însă singur pe lumea cealaltă. Alături de mormântul acestuia se află cel al soției, mai puțin impunător. Partenera de viață a fost sacrificată pentru a-și însoți soțul în lunga călătorie, în vreme ce rămășițele calului preferat au fost găsite în camera laterală.

Cele cinci necropole

Alte două morminte, cunoscute simplu sub numele de mormântul 12 și 13, au fost descoperite ulterior în apropierea movilei Ginina. Deși în zonă se află mai multe astfel de movile, numai trei sunt deschise vizitatorilor. Deoarece Ginina Mogila se afla deja sub patrimoniul UNESCO, fonduri speciale au fost alocate și pentru cercetarea celorlalte, în speranța că vor dezvălui noi date despre cultura tracă. Arheologii sunt de părere că în zonă se află cinci mari necropole, formate din mai mult de 100 de movile în total.

Până în prezent, doar două dintre acestea au fost studiate în mod amănunțit. Unele teorii sugerează că locația mormintelor nu a fost aleasă la întâmplare, ci încearcă să reprezinte o hartă terestră a constelațiilor importante, însă privite în oglindă. Crăpăturile observate în pereții anumitor morminte sugerează că un puternic cutremur a avut loc în zonă, cândva în secolul I î.Hr., cauzaând, probabil, abandonarea orașului.

Investigarea movilelor avea să aducă la lumina zilei morminte omenești și rămășițe animale, vase locale și importate, articole de înfrumusețare și alte artefacte care fac obiectul ritualurilor de înmormântare. Însă, se pare că toate obiectele fabricate din metale prețioase au fost furate de hoții de morminte încă din antichitate.

Datorită arhitecturii remarcabile și a decoratiunilor artistice, în 1985, mormântul de la Shveshtari a intrat în patrimoniul mondial al siturilor protejate UNESCO. Întreaga regiune a fost declarată rezervație arheologică. După ani de studii și încercări de conservare, mormântul a fost deschis vizitatorilor în data de 30 septembrie 2000. Situl arheologic este situat la 2,5 kilometri în sud-estul satului Shveshtari și la 42 de kilometri de Razgrad, în Bulgaria.

 

un articol de Valentin Roman (preluat partial de pe descopera.ro)

 

Inscrie-te la Newsletter(pe Home) și află primul despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le trimitem! Mulţumim!

 

Călătorește în locurile de taină ale României! Un proiect unic de turism http://locuridetaina.ro/

2 comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *