Uimitor: O variantă a DRACONULUI DACIC apare purtată în luptă și de legendarul rege ARTHUR și de nu mai puțin legendarul magician MERLIN. Foto și linkuri către surse britanice:

Categories DezvăluiriPosted on

Celebrul dracon cu cap de lup, folosit de geto-daci pe câmpul de luptă, și pe care îl cunoaștem atât de pe columna lui Traian, cât și de pe Arcul Triumfal al Împăratului Galerius (dacul care a condus Roma între anii 305-311), s-a răspândit cu timpul în toate colțurile lumii.

Draconul dacic pe Columna lui Traian:

Foarte multă vreme, chiar Imperiul Roman a folosit draconul dacic în acțiunile militare ale imperiului, nu numai în cadrul unităților militare formate din geto-daci, ci și în cadrul altor legiuni și trupe auxiliare.

Datorită politicii imperiului, la puțină vreme după războaiele dintre Decebal și Traian, împăratul Hadrian (pe la 120-125 d. Chr.) trimite în Marea Britania de astăzi și o unitate militară formată din daci: Cohors I Dacorum, ca să lupte contra scoților, iuților și picților de la miazănoapte. Desigur, dacii s-au dus acolo cu specificitățile lor, inclusiv draconul.

Conform dovezilor existente astăzi, prezentate de ghizii locali, dacii au fost cei mai numeroși și mai buni luptători dintre toate națiile duse de imperiu acolo, pe insulele britanice. Aici, au construit cetatea Banna, urmele existenței lor fiind păstrate până astăzi.

Ce este foarte interesant este faptul că orașul Chester era numit pe vremea stăpânirii romane Deva (precum Deva noastră din județul Hunedoara), cu sensul de cetate; și la fel de interesant este faptul că o serie de localități britanice au terminația Chester (Rudchester, Halton Chester, Ebchester, Great Chester, Rochester – în cazul unor indicatoare, numele DEVA este pus în paranteză!!!), la fel cum cetățile geto-dacice aveau terminația dava (de la care s-a format și numele Deva): Buridava, Zargidava, Piroboridava, etc.

De altfel, găsim în zidul de nord al castelului Chester și o piatră funerară  din secolul II d. Chr. cu imaginea unui cavaler cu dracon (prezentat de siteul BBC-ului ca sarmat din armata romană: http://www.bbc.co.uk/ahistoryoftheworld/objects/0LuhzbMCTgWE6kzMB3n79w ) . Frumos, nu?

Conform curatorilor britanici, dacii au continuat să trăiască aici, fiindcă s-au înțeles bine cu localnicii celți, datorită unor asemănări de cultură…  Oare câți dintre britanicii de astăzi sunt urmașii lor?

Pornind de la aceste informații, putem înțelege cum a fost posibil ca un simbol geto-dacic să ajungă, după sute de ani, să fie folosit și de alte neamuri, de eroii legendari din alte spații. Mai jos, vă prezint o serie de imagini care întăresc cele spuse, dublate de explicații și linkuri către sursele străine. De asemenea, vă recomand să vizionați și emisiunea DRACONUL DACIC, DE LA DACI LA VLAD ȚEPEȘ, pe care am realizat-o pe Nașul Tv. Acolo veți afla multe alte lucruri deosebite despre Daconul Dacic. O puteți viziona mai jos.

Daniel Roxin

P.S. Mulțumiri lui Alex Brebeanu pentru informațiile pe care ni le-a oferit pentru acest articol!

Draconul Votadinilor (zona Edingburgh – http://www.wargames.co.uk/poems/Anierin.html ):

Pictură – castelul din Edingburgh – în jurul anului 600 d. Chr.  (http://www.edinburghcastle.gov.uk/explore-the-castle/timeline):

Altă epocă, alte haine, dracon puțin modificat ( http://www.fectio.org.uk/articles/draco.htm ):

Regele Artur in lupta, cu draconul. Din L’Histoire de Merlin de Robert de Boron (14th C.) ( http://www.fectio.org.uk/articles/draco.htm ):

Merlin, magicianul și consilierul regelui Arthur, purtând draconul:

Vizionează aici emisiunea DRACONUL DACIC, DE LA DACI LA VLAD ȚEPEȘ:

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

14 comments

  1. Foarte, foarte interesant! Deci povestea cu Sfîntul Gheorghe omorînd balaurul ar fi de origine catolică și a fost adoptată și de ortodocși, în cele din urmă. Balaurul ar fi reprezentarea vechiului simbol al Draconului dacic, adoptat în multe părți ale Europei, care trebuia stîrpit, pentru că reprezenta o credință a daco-geților (goților) și ulterior a…ortodocșilor! Și atunci a fost inventată povestea cu omorîrea balaurului (cca 1200), iar mai tîrziu (1400) a fost întemeiat de Papa ordinul dragonului. În care se vroia înscrierea cît mai multor conducători ai ortodocșilor, tată lui Vlad Țepeș fiind unul din aceștia.
    [Apropo de culori: roșu galben și albastru sînt culori de bază sau primare, pentru că celelalte culori (verde, portocaliu, violet etc.) se pot obține din amestecul culorilor primare. Culorile primare nu se pot obține din amestecuri de culori, se obțin din pigmenți.]

  2. englezii nu au preluat simbolul dacic dintr-un singur motiv, la ei exista legende despre dragon si ordinul dragonilor inainte de cucerirea romana. Intamplator sau nu simbolul dragonilor seamana izbitor de mult cu lupul dacic. Dar sa nu exageram ….

  3. Tatãl nostru în dialectul celtic din Provincia Wales (Vatraca – 17 A) din Anglia, publicatã de istoricul
    englez Chamberlayn la 1715:

    «Poerinthele nostru cela ce esti en cheri / Svintzasca-se numele Teu / Vie emperetzia Ta / Facoesa voe Ta en tzer asasi pre poement / Poene noastre datorii le noastre cum si noi se loesoem datornicilor nostri. / Si nu dutze pre noi la ispitire / Tze ne mentuieste pre noi de vileanii. Amin»

    De mentionat cã istoricul ungur Samuil Kölescri, la finele secolului al XIX-lea, citind lucrarea istoricului englez, gãseste aceste ,,miraculoase” asemãnãri ale rugãciunii Tatãl Nostru din limba românã si cea celticã, puternic impresionat,
    de asemãnarea dintre cele douã limbi – româna si celtica, trimite o epistolã medicului englez Woodward, comunicându-i ,,nu fãrã sfialã” marea lui descoperire, cã ,,Românii de la Dunãre si Celtii din Wales vorbesc una si aceeasi limbã.. identicã cu cea româneascã de astãzi. »

    Din regiunea Wells,nu stiu cat e de adevarata treaba asta pentru ca prea se aseamana scrierea cu limba noastra,dar cine stie ce urme au lasat ostasii daci dusi in Britania.

  4. Chester-sau Deva antica,terminatia chester de la orasele si localitatile englzesti se trage din latinescul castru(si sunt foarte multe),la fel in franceza(chastre)si presupun si in restu limbilor romanice.

    O intrebare de bun simt ar fi unde-i castru in romana?in toponimie macar…nimic.a trecut Dunarea odata cu retragerea aureliana,pe semne ca s-au tot dus si ostasi si colonisti.

  5. Intai trebuie lamurit ce simboliza: sarpele primordial, constelatia dragonului care indica nordul pe acea vreme, kundalini sau un sarpe cu pene??? De ce era asa de important? ca oamenii pe vremea aia erau foarte practici si nu foloseau lucruri lipsite de valoare practica. Ce poveste din spate reusea sa-i mobilizeze in lupta?

  6. Destul de amuzant, de parca in engleza nu ar fi atatea cuvinte care seamana cu cele din română. E cat se poate de firesc ca in limbi mai noi sa intre cuvinte din limba neamului cel mai vechi si numeros, ăl de care vorbeste bine+merci Herodot.
    Ce mare filosofie…ne mai miram mult, ca ne intra o musca in gura?

  7. Cititi din lucrari de biblioteca avand linkuri: Tatal nostru în dialectul celtic din Wales (Țara Galilor, in galeză Cymru)- Anglia ( Wallica= Wallice= Wales/Wallace ).
    – Dan. Brown – anul 1700 . Rugaciunea din Wallica la pag. 45 din carte:
    https://books.google.ro/books?id=gFRJAAAAcAAJ&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false
    – John Chamberlayne la 1715, rugaciunea din Wallice la pag 47 (pag. 209 cf. numerotarii google)
    Poerithele nostru cela ce eşti en cheri
    Svintzascæse numele teu.
    Vie emperetziæ ta,
    Facæsa voe ta, cum en tzer ase şi pre pæmentu.
    Pæne noastre tza sætzioace dæ noaæ astezi.
    Si lase noaæ datorii le nostre, cum şi noi se læsæm
    datornitzilor nostri
    Si nu dutze preno i la ispitire
    Tze ne mentueste prenoi de viclianul. Amin.
    La pag. 77 (pag. 239 cf. numerotarii google), sunt publicate si doua variante in limba română – WALACHICE si ALITER (o alta forma) din Valahia (Țara Românească sau Rumânească).
    http://books.google.fr/books?id=tLZbAAAAQAAJ&printsec=frontcover&hl=fr&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false
    – B.P. Haşdeu la 1879 reproduce cele trei rugaciuni „tata-nostru” preluate de la John Chamberlayne (una in dialect celt din Wallice si cele doua din Valahia – WALACHICE si ALITER ) – pag. 91-94 .
    http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6d/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_Principie_de_filologia_comparativa_ario-europea_-_Cuprindend_grupurile_indo-perso-tracic,_greco-italo-celtic_%C8%99i_leto-slavo.pdf
    Dacia Magazin nr.5 din iunie 2003
    – Pagina 12 – 13 – Articol dr.Augustin Deac. Celtii din apusul Europei erau cimerienii, plecati din spatul carpatin si care vorbeau o limbã daco-româneascã, aproape identicã cu cea româneascã de astãzi. http://www.dacia.org/mag-2003-05.pdf
    Exista si astazi cuvinte in limba galeză (Cymraeg) din zilele noaste, care seamana mai mult cu cele din română decat cu cele din engleza: trist = trist, unu = un, doi = dau, trei = tri, patru = pedwar, o mie = mil,
    dinte = dant, femeie = fenyw, mare = mawr – http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_galez%C4%83
    Pe linie de ADN matern (MtDNA) astazi Țara Galilor se inrudeste cu Serbia, Macedonia, Bosnia-Herzegovina, zone in care exista vorbitori de limba românâ sau de dialecte românânesti.
    Urmareste haplogrupurile HV, H1+H3 si chiar U2, U3, U4 in studiul genetic de la http://www.eupedia.com/europe/european_mtdna_haplogroups_frequency.shtml

  8. Terminati cu prostiile ca va rad si curcile. Puneti textul de la Tatal Nostru pe Google si faceti traducerea in limba celtilor sa vedeti ce va da.

Lasă un răspuns la Bogdan Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *