Descopera cetatile dacilor: Costesti-Blidaru

Categories ArheologiePosted on

Cetatea dacica de la Costesti-Blidaru este localizata in satul Costesti, comuna Orastioara de Sus, judetul Hunedoara. Cu rosturi pur militare, este cea mai impozanta lucrare de acest gen din zona, fiind ridicata în doua etape. Amplasata pe un deal (705 m altitudine) cu perspectiva catre valea Muresului si Sarmisegetusa Regia, controla drumul antic de acces catre aceasta. La est si nord-est de cetatea de la Blidaru, erau amplasate trei turnuri de paza, iar alte turnuri supravegheau împrejurimile.

Prima incinta, dinspre est, era de forma unui patrulater neregulat, cu patru turnuri la colturi. Prin turnul din coltul sud-vestic, ce avea intrarea în cleste, se realiza accesul la o intrare secundara. Tehnica de construire a zidurilor este cea cunoscuta sub numele murus Dacicus, adica doua paramente de blocuri de calcar fasonate, unite între ele prin bârne de lemn, iar spatiul dintre cele doua siruri de blocuri se umplea cu sfarmaturi de piatra si cu pamânt bine batut. La realizarea cetatii au fost folositi mesteri greci si autohtoni. La jumatatea sudica a platoului din interiorul incintei a fost construit un turn-locuinta patrat, iar pe versantul de sud-vest, un turn izolat.

În etapa a doua a fost construita o cetate mult mai cuprinzatoare, ce îngloba si prima incinta. Poarta de intrare în cetate se afla pe latura estica, fiind flancata în interior de doua ziduri scurte. Pe laturile de nord si vest ale cetatii, pe partea interna a zidurilor, au fost construite încaperi care la parter ele serveau drept depozit pentru cereale, etajul fiind în fapt o platforma pentru sustinerea si manevrarea masinilor de razboi. Zidaria alterna blocurile de calcar cu micasisturi, imitând modelul tablei de sah.

Aprovizionarea cu apa a cetatii era asigurata de o cisterna patrulatera situata în partea de nord-vest, în afara zidurilor cetatii. Sanctuarele, de tip aliniament, erau situate în afara incintei fortificate în locul numit „Pietroasa lui Solomon”.

 

sursa: www.hunedoara.djc.ro

 

Inscrie-te la Newsletter (pe Home) și află primul despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le trimitem! Mulţumim!

 

Călătorește în locurile de taină ale României! Un proiect unic de turism http://locuridetaina.ro/

 

Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau.
http://radiovoceasufletului.ro

16 comments

  1. – Este de apreciat că prezentaţi publicului larg, cetăţile dacice din M-ţii Orăştiei.
    – Pe lângă faptul că sunt lăsate de ani de zile în paragină şi la “mila” vânătorilor de comori, nici nu sunt promovate, toate acestea ducând în cele din urmă la pierderea identităţii, şi valorii istorice pe care acestea le-au avut şi ar trebui sa le mai aibă. Aşa da !

  2. Nu numai ca unii istorici sunt constienti ca mint ca porcii in ce priveste romanizarea, dar au studii foaaarte interesante.
    Chiar si piso. Fiecare pasare pe limba ei piere. O sa le punem pielea pe bat! Astia stiau bine ca trupele de ocupatie nu au avut aproape niciodata control efectiv asupra provinciei. Se pare ca romanii plecau in adevarate expeditii militare sa stranga impozitele. Buuun. Sa vedem cati ani mai raman pentru romanizare dupa ce scuturam din cei 150 anii de rascoale transforate in razboaie de 2 – 5 ani, stationarea dacilor liberi in provincie, practic eliberarea unor teritorii si alte multe chestii dragute!

  3. Cine o sa coreleze unele izvoare cu pozitionarea castrelor o sa inteleaga si de ce pazeau asa strasnic romanii drumurile de interior: fiindca dacii liberi si rasculatii coborau fulgerator pe drumurile romanilor si ajungeau repede pana unde nici cu gandul nu gandesti! Apoi o sa gasiti si aria “confuziei” la romanisti: cum ii confundau ei pe dacii liberi cu “triburile germanice” Dar invers niciodata!

  4. Din fericire am fost anul acesta si am vizitat aceste minunate locuri si cetatea Costesti si Blidaru precum si Sarmisegetuza Regia si pot sa spun ca au o incarcatura sprirituala mare , abia astept sa ma intorc din nou pe acele mirifice meleaguri , va multumim ca ne amintiti de ele si de faptul ca noi ne tragem din acest minunat popor DAC.

  5. – Nu am să răspund la provocări. Eu susţin în continuare romanizarea dacilor, şi faptul că atât dacii cât şi romanii sunt strămoşii românilor.
    – Eu postez şi comentarii contradictorii, venind cu argumente… că ele nu sunt publicate… nu mai e roblema mea.
    – Asta nu înseamnă că nu am să apreciez lucrurile bune, constructive, care se postează pe acest site, ca si articolul de faţă.
    – Că de multe ori opiniile noastre nu sunt susţinute, nu sunt în concordanţă unele cu altele, e adevarat, suntem liberi să avem opiniile noastre, credinţele noastre, îndoilelile noastre, etc
    – Am spus-o şi cu alte ocazii şi repet şi acum, sunt bucuros că există preocupare ptr istoria veche a României, că s-a constituit si un site în acest scop, care să popularizeze ştiinţa, chiar dacă de multe ori susţin alte p.d vedere, faţă de ale mele.

  6. In fine, şi-a luat inima în dinţi un romanist care susţine,… ce susţine el? O teorie. Teoria este una, realitatea a fost alta, păpuşă!

    Insă faptul că ÎNCĂ poţi susţine o asemenea idioţenie mă pune pe gânduri. Spre deosebire de amicul pe care îl ai aici, eu sunt convins că este vorba de altceva. Asta e, nu toţi suntem egali, nr de neuroni nu este opţional.

  7. Nuuuuu!

    ha ha ha ha ha ha ha ha ha
    ha ha ha ha ha ha ha ha ha

    hliab!!!! te-ai ratacit scufita-rosie ?

    Ai venit fara doica printre daci? Te-a lasat bunicuta ori ai fugit de-acasa?

    ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha, ce-am gasit al meu sa fie!

  8. Asta vara am reusit sa vizitez cetatile dacice din muntii Orastiei si am fost impresionat de valoarea istorica a acestora dar si mai mult de nepromovarea lor. De pe vremea lui Ceausescu nu am mai fost turnat un drum catre acestea, dar se organizeaza o parodie de festival. Cu lipsa culturii nu redesteptam o natie! In plus, tocmai pe drumul catre Sarmisegetusa si-a gasit si un ‘onorabil’ cetatean(parca nu are pasaport romanesc), sa ridice un kitch de constructie numita palat, care apare exact vorbii romanesti: ca nuca in perete!
    Cu toate ca sunt un mare sustinator al dacismului, am cautat sa inteleg totusi urmatoarea chestiune: cum se face ca in Plugusorul (aproape a venit vremea lui) se vorbeste despre Traian si nu se spune nimic de Decebal sau daci/romani. Plugusorul e o urare agricola (nu pastorala), deci se refera la o comunitate rurala, sedentara, ce practica agricultura/cultura pamantului, dar parca eroul principal este Traian. Sunt de acord ca romanii nu ne-au romanizat, dar nici nu pot accepta ca au fost niste venetici analfabeti, care au venit doar sa stoarca ce puteau din Dacia. ”Traian in scari s-a ridicat/Sa aleaga loc curat/De arat si semanat” Nu gasesc explicatii pentru aceasta prezenta in viata comunitatilor rurale romanesti pastratoare de culturala orala materiala de inestimabila valoare. Si Plugusorul este prezent si in Moldova, singura provincie care nu a fost cucerita de romani.
    Poate cineva sa explice? Multumesc anticipat

  9. Romanii cu acest gand au venit in Dacia: sa puna mana pe tezaurul Daciei si sa stoarca totul, dovada ca au practicat o exploatare intensiva, cum este atestat.

  10. “Langa boi v-alaturati”?!

    “Si-a-ncalecat
    Pe-un CAL INVATAT
    Cu saua DE AUR,
    CU NUME DE GRAUR,
    Cu frau de matasa,
    Impletit IN SASA,
    Cat ViTA de groasa
    ….

    La luna la saptammana
    ISI UMPLU CU AUR MANA”

    (fara nicio legatura cu aratul si semanatul)

    varianta an 1819, ramasa aproape neschimbata

    Domnule din Braila, ai habar ce localitate era Tinchin?

  11. the ancient history, ai mancat papara si pe alte bloguri de la prieteni de-ai nostri.
    Daca nu ai obosit sa te faci de ras si mai vrei, pofteste!

    Sa ne mai dezmortim putin…

    PS: sper sa nu se supere gazda daca turnirul o sa aiba loc in dava domniei sale…desi sunt aproape sigur ca e vorba de Scufita-rosie care s-a ratacit si zgarie la poezioale ca sa mai prinda curaj!

  12. Interesant. Stiam ca scarile cailor au fost aduse in Europa de migratori. Atunci inseamna ca Plugusorul, in forma actuala, este de factura mai noua(cam vreun mileniu cu aproximatie) si cu atat mai interesanta este prezenta lui Traian in text. Repet: daca este vorba de imparatul Traian! Din ce in ce mai interesant!
    Multam frumos.

  13. PENTRU DOMNUL BRAILEANUL

    http://hroderic.wordpress.com/2009/11/03/troian/

    Troian
    Numelui şi identităţii personajului legendar Troian / Traian îi dedică un studiu Bogdan Petriceicu-Hasdeu.

    Sunt citate mai întâi pasaje mitologice din manuscrise paleoslave. Unul este din secolul al XII-lea:

    “pe Troian, pe Hârş, pe Veles, pe Perun, şi-au făcut zei, în dracii cei răi credeau”

    Alte pasaje, dintr-un manuscris din secolul al XVI-lea:

    “… închipuindu-şi mulţi zei: Perun şi Hors, Dîiu şi Troian, şi alţi mulţi…”

    “…Perun, la eleni, Hors, la Cipru, iar Troian fusese împărat la Roma…”

    Ambele manuscrise sunt de origine bulgară.

    Memoria unui “împărat Troian” e păstrată în legende bulgare şi sârbe. “Valul lui Traian” se întinde din România până în Rusia sudică, unde există legenda că fondatorul construcţiei ar fi”Troian, împărat râmlenesc”. Arheologul rus Kotliarewskz trage concluzia că zeul Troian poate reprezenta divinizarea, de către slavii sudici, a împăratului Traian.

    În tradiţia sârbă, după constatarea lui Jirecek,Troian este “un monstru cu trei capete sau cu nişte urechi de ţap”.

    Hasdeu este însă circumspect în ceea ce priveşte prezenţa lui Troian – “bădica Troian” – în folclorul de iarnă românesc ( Pluguşorul cu textul “S-a sculat mai an / Bădica Troian” ) :

    “Acest Troian ni s-ar fi părut o simplă mistificaţiune din partea lui Alecsandri, dacă nu l-am regăsi în excelenta colecţie de Pluguşoare a d-lui Ghibănescu […] Dar în alte trei Pluguşoare din aceeaşi colecţiune Troian este înlocuit prin “Machedon Împărat” sau “Alexandru Împărat”, iar într-unul prin “Sfântul Vasile”, ceea ce ne face a crede că şi dânsul nu este adevărat poporan, ci numai cărturăresc, datorit popilor sau dascălilor de prin sate.”

    Totuşi , după Hasdeu

    “La români memoria lui Troian nu se învăţa în şcoală, ci a fost totdeauna viuă în tradiţiunea poporului.”

    “Troian” ar fi preluat de slavi de la români, care au păstrat amintirea împăratului roman.

    ***

    Cred că e posibil ca “Traian” din folclorul nostru de iarnă să fie numele unui zeu corespunzând celtibericului Taranis, irlandezului Tuireann şi luiThor din mitologia nordică ( vezi PIE *taron ).

    Pluguşorul ne spune ca Traian s-a apucat de aratîntr-o zi de joi.
    “S-a apucat într-o joi
    Cu plug cu doisprezece boi.”

    Joi este ziua lui Thor – “Thursday”.

    Cred că nu e o coincidenţă de dragul rimei – şi ar putea fi un fapt în favoarea autenticităţii – contestate de Hasdeu – a Pluguşorului lui Alecsandri.

    E posibil ca numele acestui zeu să fi fost influenţat de cel al împăratului Traian ; poate şi de cuvântul “troian” – însemnând “drum de piatră” ( dar fără legătură cu împăratul Traian, provenind din PIE *trag(‘)h-, *dh- – din care provine şi “tract” ) sau “morman” ( de zăpadă, de obicei ).

    Zeul Troian, dacă este zeul numit de celtiberi Taranis, de hittiţi Tarhunt şi de scandinavi Thor, ar trebui să corespundă slavului Perun ( zeu al tunetului ) .

    Pasajul citat de Hasdeu îl prezintă însă pe Troian ca pe alt zeu decât Perun. Dacă Troian este un zeu al tunetului (cf. Taranis, Thor ) , el -foarte probabil – nu este la origine un zeu slav.

    ***

    În Pluguşorul cu “bădica Traian” , un element de interes îl constituie numele calului său:

    “Şi-a încălecat
    Pe-un cal învăţat

    Cu numele Graur,
    Cu şeaua de aur”

    Cred că “Graur” – o formă probabil deformată a cuvântului originar- ar putea avea aceeaşi origine ca şi numele lui Greuceanu , eroul din basm.
    Probabil PIE ĝhrē- “a străluci”.

    ***

    Bibliografie: B.P. Hasdeu, “Scrieri istorice”, vol. II, Ed. Albatros 1973

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *