Categorii
Articole Dezvăluiri

DANIEL ROXIN: A apărut noua mea carte, ENIGMA TĂBLIȚELOR DE LA SINAIA

Scrisă în contextul în care, de curând, un lingvist rus a făcut publică existența a 50 de tăblițe din AUR în Rusia, cartea îți prezintă povestea acestor artefacte, dovezile autenticității și primele informații despre dezvăluirile autorului rus. O poți cumpăra online, de aici: https://dacia-art.ro/index.p…/carti/carti-pentru-adulti.html sau din magazinul DACIA ART, deschis în București pe Bv. Carol I nr 40-42 (peste drum de Biserica Armenească). Program magazin: Luni-Vineri între orele 09:00 – 20:00 și sâmbăta între orele 10:00 – 15:00.

Cuprins:
1 – Dovezi ale prezenței scrisului la daci
2 – Povestea Tăblițelor de la Sinaia
3 – Ce se ascunde la Mănăstirea Sinaia?
4 – Un lingvist rus a făcut publică existența în Rusia a 50 de Tăblițe din Aur
5 – Dovezi ale autenticității
6 – Despre interpretarea textelor
7 – Concluzii

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Articole

Video: „RĂZBOINICII LUPI – ISCOADELE”, noul teaser al filmului ZALMOXIS

Vă invităm să vizionați noul teaser al filmului artistic ZALMOXIS, pe care l-am numit “RĂZBOINICII LUPI – ISCOADELE”. Până în luna martie vom mai lansa încă 3 materiale video, rezultat al filmărilor din toamna anului 2017, urmând ca filmările mari pentru acest proiect (adică 95% din conținutul filmului) să fie realizate din vara acestui an până în iarnă. După aceea ne vom ocupa de postproducția filmului, urmând ca premiera să aibă loc în noiembrie 2019. Pe parcursul acestor aproape doi ani de muncă vă vom ține la curent cu evoluția lucrurilor, așa cum am făcut-o și până acum. Rămâneți aproape!

Daniel Roxin
http://zalmoxis.info/w/

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Articole

Cărțile geților – o istorie surprinzătoare a strămoșilor noștri, scrisă de un istoric italian în urmă cu 500 de ani

În episodul de astăzi al emisiunii ADEVĂRURI TULBURĂTOARE (pe care îl puteți viziona mai jos) vom discuta un subiect inedit, împreună cu directorul editurii Uranus, Dumitru Ioncică: lucrarea istoricului italian Nicolo Zeno (1515-1565), CĂRȚILE GEȚILOR, o lucrare care are o vechime de aproape 500 de ani.

Dumitru Ioncică: “Această carte este cel mai important izvor istoric narativ privind istoria geto-gotilor de la lordanes incoace, necunoscut pana la ora actuala de absolut nici un istoric român. Pe baza unor documente anterioare scrierii bibliei, el impinge genealogia getilor in vremurile de inceput ale omenirii.

Urmarindu-le parcursul pe fagasul istoriei universale, Nicolo Zeno subliniaza rolul primordial al getilor si al ramurilor lor etnice la toate etapele care au marcat istoria umanitatii, cuprinzand legendele biblice si mitologice si istoria antica timpurie cand, in mod practic, au hotarat destinul Imperiului Roman de Apus si configuratia europeana de mai tarziu. 

Sursele sale cuprind scrieri vechi la care a avut acces gratie unei biblioteci impresionante si arhivei propriei familii cu o vechime de peste un mileniu. Sunt multe lamuriri si corectii pe care Nicolo Zeno le face istoriei atat celei vechi, cat si celei mai timpurii, adica pina la sfarsitul mileniului 1 d.Hr.. ln istoria antica, Zeno remarca denaturarile produse de greci care si-au insusit multe din faptele care nu le apartineau, iar referitor la istoria timpurie deonstreaza ca intre geti, daci si goti sau valahi nu este nici o deosebire.  O spune in mod explicit si cu autoritate. De asemenea, nu vorbeste deloc de vreun amestec intre geti si romani, de vreo politica de asimilare etnica sau lingvistica. Interesele si divergentele “barbarilor” geti erau prea evidente in raport cu cele ale romanilor, ca sa poata fi cumva amestecate.

Vizionare cu folos!
Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

P.S.1 Lucrarea CĂRȚILE GEȚILOR poate fi achiziționată de pe site-ul Dacia Art (Aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html) sau din magazinul LUPUL DACIC, deschis în Centrul Vechi al Bucureștiului, pe strada S,ârdan nr 28.

P.S.2 – Emisiunea Adevăruri Tulburătoare poate fi urmărită pe Nașul Tv în fiecare vineri, de la ora 20:00 și, în reluare, duminica, de la ora 11:00.

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Articole

Falsurile istorice sunt demolate: Rădăcinile Indo-europene ale limbii române – cu Mihai Vinereanu. VIDEO

În diverse articole legate de rădăcinile limbii române și falsul grosolan din DEX, prin intermediul căruia ni se interzice ca popor să avem cuvinte autohtone, l-am amintit pe cercetătorul și lingvistul Mihai Vinereanu, autor al mai multor cărți de specialitate, printre care și “Dicționarul Etimologic al Limbii Române, pe baza cercetărilor de indo-europenistică”. Spre bucuria mea, în urmă cu o lună și jumătate am avut șansa să realizez o emisiune cu domnia sa, mulțumită faptului că a venit pentru puțin timp în România, din SUA, unde își are domiciliul permanent. Emisiune pe care vă invit să o vizionați mai jos.

E de menționat că lucrările lingvistului Mihai Vinereanu, care au în spate decenii de studiu și muncă, sunt ignorate de Academia Română, că na, s-ar demola povestea falsă a romanizării, teorie stupidă de care țin cu dinții mulți istorici și lingviști. Pentru cei care au mințile deschise, pentru cei care au sesizat deja falsul științific, această întâlnire cu Mihai Vinereanu este una importantă, care mai pune o cărămidă la refacerea adevăratei istorii a acestui neam.

Așadar, limba română este una bazată doar pe cuvinte împrumutate de la alții sau este o limbă cu rădăcini străvechi, indo-europene? Haideți să vedem ce spune lingvistul Mihai Vinereanu. Vizionare cu folos!

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Articole

Doi lingviști străini demolează teoria romanizării. Află ce au spus!

“Limbile romanice nu vin de undeva. Erau aici. Înainte de venirea romanilor oamenii vorbeau. Vorbeau perfect, sunt limbile care se vorbeau aici…

Romanii veniți în Peninsula Iberică nu vorbeau latina. Acesta este un lucru care e necesar să fie explicat. Pentru că, să vedem… armatele romane care au ajuns să cucerească Peninsula erau formate din mercenari (precum în Dacia mai târziu – n.n.). Mercenarii vorbeau fiecare limba proprie, ba chiar ibericii au fost de multe ori parte a acestor armate și ibericii nu vorbeau latină, vorbeau fiecare în limba lui. Latina se vorbea doar în Latium, o zonă foarte mică a Italiei. Știm asta pentru că Naevius (poet și dramaturg roman ‒ n.n.), în anul 200 î.e.n., lasă pe piatra mormântului său următorul text: OBLITI SUNT ROMANAE LOQUI LUNGUA LATINA, subliniind astfel că romanii au uitat limba latină. Așadar, cei mai mulți romani nu vorbeau latina, ci vorbeau dialecte cunoscute ca: osc, umbric, limbile proprii…

Descoperă numărul 2 al revistei ISTORIE INEDITĂ. Disponibil pe Dacia Art: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html

Lucrul pe care romanii l-au făcut cel mai bine a fost să ducă războaie. Aici, în Peninsula Iberică, au stat sute de ani masacrând populația cu Războaiele Punice; atunci, cel mai logic ar fi ca tot limbajul relaționat cu câmpul semantic al războiului să fie în totalitate latin dacă ar fi adevărat că soldații romani care au venit aici vorbeau latina și au susținut astfel romanizarea autohtonilor.

Există o carte a lingvistului Ives Cortez, care spune aceleași lucruri ca și mine. Cartea se poate găsi pe internet, dar nu și în cercurile academice. Acest domn face analiza câmpului semantic al războiului… Cum se spune tratat, de exemplu? În franceză – trate, în italiană – tratato, în spaniolă – tratado, în română – tratatÎn latină? Fuendus!!! Cum se spune război? În franceză – guerre, în italiană – guera, în spaniolă – guerraîn latină – belum!!! Cum se zice dezastru? În franceză – desastre, în italiană – desastro, în spaniolă – desastre, în română – dezastruÎn latină? Clades!!! Cum se spune luptă? În spaniolă – lucha, în franceză – luta, în italiană – lota, în română – luptăÎn latină? Pugna!!! Și exemplele pot continua…

În toate limbile romanice această terminologie coincide, însă nu și cu latina. Ele provin din ceva comun; e clar că au aceeași origine şi o limbă mamă care NU ESTE LATINA! Latina este o soră sau mai degrabă o verișoară a limbilor romanice, nu mama lor!!! Să ne înțelegem – nu neg influența latinei, dar este ulterioară, este o influență din Evul Mediu.”

Carme Jimenez Huertas, lingvist spaniol (vezi mai jos conferința susținută de Carme Huertas în București)

Aflați mai multe despre perspectiva lingvistei spaniole asupra „romanizării” și a originii limbilor romanice în cartea „NU VENIM DIN LATINĂ” apărută la editura Geto Dacii. Această carte este disponibilă pe Dacia Art: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html

Conferința susținută în Bucuresti de Carme Huertas, cu ocazia lansării cărții NU VENIM DIN LATINĂ:

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Articole

Femeia dacă pe Columna lui Traian

Articol extras din revista ISTORIE INEDITĂ: Dacă avem și un beneficiu în urma invadării Daciei de către armata Imperiului Roman, atunci acesta este programul iconografic fără precedent ordonat de Împăratul Traian, program care a dus la ridicarea Columnei de la Roma și a unui număr impresionant de statui de daci, peste 100, plasate în Forul împăratului.

Vorbesc de un beneficiu, gândindu-mă la bogăția de imagini prin care ni se dezvăluie lumea geto-dacilor, ca urmare a acestui uriaș efort de reprezentare a celor pe care Traian îi considera „cei mai valoroși războinici din lume, nu numai datorită tăriei trupului lor, dar și datorită doctrinei pe care o dețin de la slăvitul lor Zalmoxis”. (Împăratul Iulian Filosoful, citându-l pe Împăratul Traian, în lucrarea Împărații”)

Formată din 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare cântărind 40 de tone, cu o înălțime de aproape 40 de metri și un diametru de 3,7 metri, Columna lui Traian este unul dintre cele mai impresionante monumente ale Antichității. Aici, pe basoreliefurile ei, putem descoperi, în afara figurilor de războinici, și un număr important de chipuri ale femeilor dace.

O experiență interesantă de care vă invităm să vă bucurați! De remarcat că aproape orice reprezentare cu femeile dacice îi prezintă și pe copiii acestora.

Daniel Roxin

Foto: Colecția istoricului Leonard Velcescu. Mai multe aici: www.statuidedaci.ro

Revista Istorie Inedită poate fi achiziționată de aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Articole

Vino să întâlnești un PREOT DAC care va juca în filmul artistic ZALMOXIS – În acest sfârșit de săptămână, la magazinul LUPUL DACIC din București. Detalii:

Vino să întâlnești un PREOT DAC care va juca în filmul artistic ZALMOXIS. Poți schimba câteva vorbe cu el sau te poți fotografia gratuit. Te așteptăm sâmbătă și duminică (9 și 10 decembrie) între orele 11:00 și 19:00, la magazinul LUPUL DACIC, deschis în Centrul Vechi al Bucureștiului, pe strada Smârdan nr 28. Vezi mai jos harta:

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Arheologie Articole

Descoperă spectaculoasa civilizație care s-a dezvoltat pe teritoriul României în vremea Războiului TROIAN…

MonumenteOltenia.ro: În județele Dolj și Mehedinți din regiunea Oltenia există un număr de 10 monumente arheologice de interes național și local ce aparțin culturii Gârla Mare, datând din Epoca Bronzului. Aceste așezări se găsesc în județul Dolj în comuna Gighera (sat Nedeia) și în județul Mehedinți în municipiul Drobeta Turnu Severin (cartier Schela Cladovei), comuna Vlădaia (sat Almăjel), comuna Burila Mare (sate Crivina și Țigănași), comuna Devesel (sat Devesel), comuna Gârla Mare (sat Gârla Mare), comuna Obârșia de Câmp (sat Izimșa), comuna Gruia (sat Izvoarele) și comuna Gogoșu (sat Ostrovu Mare).

Așa cum cultura Cucuteni e considerată apogeul artei neolitice, cultura Gârla Mare este considerată ca fiind cea mai importantă reprezentare a artei din Epoca Bronzului (1600 – 1150 î. Hr) din România, remarcându-se prin eleganța modelării ceramicii și prin tezaurul de obiecte de podoabă, asemănătoare celor miceniene. Cultura Gârla Mare s-a format în prima parte a mileniului II î. Hr. în zona central-europeană ce include sudul Slovaciei și Ungaria, pe fondul unui curent cultural al ceramicii încrustate, evoluând de-a lungul Dunării până la gurile de vărsare a Oltului în fluviu (zona orașului Corabia). La ceramica încrustată transdanubiană reprezentativă pentru cultura Gârla Mare și-au adus aportul cultura vatină (cultură ce datează din perioada mijlocie a Epocii Bronzului, răspândită în Banatul românesc și Banatul sârbesc) și elementele caracteristice zonelor ocupate ulterior de triburile acestei culturi.

Vas de cult “Cap de Taur” – Garla Mare (Reconstituire Jorjart)

Statuetă feminină – Gârla Mare (Reconstituire Jorjart)

Statuetă feminină – Gârla Mare (Reconstituire Jorjart)

Numele culturii provine după numele localității Gârla Mare (județul Mehedinți), unde au fost făcute primele descoperiri. Cultura s-a dezvoltat pe ambele maluri ale Dunării, în zonele de luncă și terase joase ale fluviului, inclusiv în zona Žuto-Brdo din Serbia. Suprafața pe care s-au făcut aceste descoperiri se întinde între vărsarea Savei în Dunăre (la vest) și vărsarea Oltului în Dunăre (la est). Numărul descoperirilor este mai mare în aval de Porțile de Fier. Cercetătorii au descoperit peste 40 de așezări ale culturii Gârla Mare, cele mai importante din România fiind Ostrovul Mare-Colonie, Ostrovul Corbului-Botul Cliuciului, Izvoarele, Ghidici-Balta Țarova, Cârna-Rampă, Nasta, Grindul Tomii și Ostrovogania, Bistreț-Plosca Cabana de Metal.

În sectorul Bistreț din județul Dolj, spre exemplu, așezările și necropolele culturii Gârla Mare se găsesc la distanță de Dunăre, pe malul unui vast sistem de bălți. Motivul pentru această depărtare de fluviu se crede a fi faptul că purtătorii culturii au găsit acolo un habitat cunoscut și un sol de calitate. Locuințele lor erau fie de suprafață, fie bordeie, în funcție de condițiile locale. Interiorul era prevăzut cu una sau două vetre care aveau, uneori, o grădină de lut.

Membrii acestei culturi aveau o talie mică (1,50 m) și o durata de viață de aproximativ 50 de ani. Indivizii erau pașnici, cercetările arheologice descoperind foarte puține arme. Nu există dovezi directe ale practicării pescuitului (ace de undiță, oase de pește), dar s-au descoperit greutăți pentru plasa de pescuit ce susțin această ipoteză. Hrana era asigurată prin vânătoare și creșterea animalelor, precum și prin practicarea agriculturii (dovedită prin descoperirea râșnițelor din piatră de râu și a plantatoarelor din corn de cerb). Pentru îmbrăcăminte se foloseau piei de animale, dar și materiale obținute prin tors și țesut, sugerate de greutățile pentru războiul de țesut și fusaiolele (discuri mici care reglează învârtirea fusului) descoperite în așezări.

Cultura se remarcă prin cimitirele de incinerație descoperite în Bulgaria, Serbia și România în zona inundabilă a Dunării. Necropolele erau situate, de cele mai multe ori, pe dune de nisip. Fiecare mormânt conținea o urnă în care erau depuse resturile incinerate ale unui individ. Lângă sau în urnă se depuneau vase cu lichide sau hrană, considerate necesare defunctului în această nouă fază a existenței sale. De asemenea, în inventarul mormintelor au fost descoperite numeroase piese din metal topite sau deteriorate, ceea ce sugerează faptul că se obișnuia ca morții să fie puși pe rugul de incinerare cu tot cu hainele și podoabele pe care le aveau asupra lor.

Plastica de la Gârla Mare e unică în cadrul Epocii Bronzului, fiind descoperite statuete antropomorfe redând aproape exclusiv personaje feminine, semnificative pentru un presupus cult al fertilității. Se crede că decorul bogat ce acoperă piesele reprezintă piese de vestimentație și piese de podoabă din epocă.

Alte descoperiri făcute la Gârla Mare includ:

Reprezentări zoomorfe – redate sub forma unor vase de mărimi diferite, ce sugerează sau redau clar siluete de păsări, păsări de baltă sau bovide.

Brotlaibidole – idoli în formă de pâine, întâlniți în mai multe culturi răspândite în Italia, Austria, Cehia, Slovacia, Germania, Ungaria, Serbia și România. Deși nu se cunoaște exact utilitatea lor, se bănuiește că reprezentau peceți pentru ambră, talismane, piese rituale sau ștampile pentru decorarea ceramicii.

Statuete antropomorfe feminine

Pixide – vase sferice, prevăzute cu 3-4 proeminențe, perforate vertical, acoperite cu capace la rândul lor perforate, fapt ce permitea agățarea lor. Asemănarea cu cădelnițele au făcut arheologii și cercetătorii să creadă că au aceeași funcționalitate ca acestea.

Altare

Vase solniță – vase duble, create prin dublarea și sudarea a două cești sau căni sau prin alipirea a două castroane sau pixide.

Amfore – vase înalte, pântecoase, cu diametrul gurii mai mic decât diametrul maxim al corpului.

Kantharoi – vase cu două toarte trase din buză, care au diametrul gurii mai mic decât diametrul pântecului.

Obiecte aparținând culturii Gârla Mare pot fi admirate la Secția de Istorie – Arheologie a Muzeului Olteniei din Craiova.

Sursa: MonumenteOltenia.ro

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Articole

Cum a fost înfrântă puternica oștire polonă de către moldovenii conduși de către Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare

Foarte mulți dintre iubitorii de istorie românească vor putea spune, cu exactitate, anii între care a domnit Ștefan cel Mare sau vor putea enumera, lejer, câteva dintre cele mai importante bătălii pe care le-a câștigat faimosul nostru voievod. Dar, cu siguranță, cu mult mai mic va fi numărul celor care vor putea să spună cum s-au numit cei ce i-au dat viață voievodului care avea să domnească 47 de ani peste țara Moldovei.

Tatăl lui Ștefan cel Mare a fost Bogdan al II-lea, iar mamă i-a fost Maria Oltea. Ceea ce nu se știe, cu certitudine, este dacă părinții lui Ștefan au fost sau nu căsătoriți, cu alte cuvinte dacă Ștefan a fost sau nu fiul legitim al lui Bogdan al II-lea. Mai sigur, este, însă, că Ștefan a moștenit iscusința de conducător de oști de la părintele său, după cum se va vedea în cele ce urmează.

Bogdan al II-lea a domnit puțin, din luna octombrie a anului 1449 și până în aceeași lună a anului 1451. Domnia sa a luat sfârșit subit, cel care ar fi putut deveni un domnitor poate tot atât de faimos, prin fapte, precum fiul său, fiind ucis în cea de-a zecea lună a lui 1451, chiar după un ospăț, după ce a fost atras într-o cursă, poate și din cauza lipsei de vigilență a celor care trebuiau să îl păzească.

Părintele lui Ștefan cel Mare a fost ucis, în zori de zi, la porunca și după planurile lui Petru Aron, fratele său vitreg ce-și dorea tronul Moldovei. Petru Aron a reușit să-și îndeplinească scopul, deținând tronul Moldovei în două rânduri, dar peste ani și ani el avea să fie capturat și ucis de către oștenii lui Ștefan cel Mare.

Beneficiind de susținerea lui Iancu de Hunedoara, Bogdan al II-lea a reușit, în octombrie 1449, să dobândească, cu forța armelor, tronul Moldovei, alungându-l pe Alexandru al II-lea (Alexăndrel Vodă). Tânărul Alexandru voievod (n.1438 – m.1455), ale cărui oști au fost înfrânte în confruntarea de la Tămășeni, a căutat sprijin în Polonia, el având legături de rudenie, prin mama sa, care l-a însoțit acolo, cu familia regală polonă. Când Alexăndrel Vodă ajungea în Polonia, la neamurile sale de viță nobilă, Bogdan al II-lea se instala, cu oastea sa, în cetatea de scaun a Moldovei. Bogdan a încercat, la rândul său, să îmbunătățească relațiile cu polonii, dar fără prea mult succes.

Regele Cazimir al Poloniei (1447-1492) era de partea tânărului Alexandru – cel care, redevenit domnitor, avea să dispună renunțarea la alfabetul latin și substituirea sa cu alfabetul chirilic, în scriptele țării Moldovei. Primele monede inscripționate cu litere chirilice datează din vremea lui Alexăndrel Vodă, care a domnit în trei rânduri (pentru perioade scurte).

În anul 1450, regele polon a dispus ca o parte din puternica sa oaste să invadeze Moldova, pentru a-l alunga de pe tron pe Bogdan al II-lea, curajosul tată al lui Ștefan cel Mare. Inițial, polonii plănuiseră să preschimbe Moldova într-o provincie a regatului lor, însă o atât de mare apropiere de Imperiul Otoman nu le-ar fi fost convenabilă. S-au organizat, deci, pentru a-l repune pe tron pe Alexandru II. Acompaniată de către oastea lui Alexăndrel, o mare și bine echipată armată poloneză a pătruns în Moldova, fără a putea fi împiedicată de către moldovenii lui Bogdan II.

După strategia moștenită de la străbuni pentru cazurile de invazie armată a unor forțe superioare, Bogdan II s-a ferit de lupta frontală, limitându-se, inițial, să pârjolească pământul, în calea armatei vrăjmașe. La fel ca și alte oștiri cotropitoare ce au ajuns în Țările Române, bine înarmații polonezi au început să-și piardă răbdarea și puterile, suferind din lipsa hranei și fiind loviți necontenit de către cetele mici de călăreți moldoveni, ce efectuau atacuri fulger și, apoi, se retrăgeau cu rapiditate, pe caii lor iuți.

În timp ce Bogdan le făcea polonilor propuneri de pace, își pregătea, cu grijă și în taină, oastea cea mare, pentru o confruntare dintre cele mai dure. Polonezii ajunseseră să aibă un moral atât de scăzut, încât au primit cu bucurie propunerile de pace ale lui Bogdan – care, prin „generozitatea” lor, ar fi trebuit să le dea de gândit. Între altele, Bogdan II îi amăgise pe nobilii poloni cu un angajament de a achita către regat un tribut de șapte mii de galbeni, anual.

Înduplecați și îmblânziți de promisiunea voievodului moldovean de a-i ceda tronul lui Alexăndrel, atunci când el va atinge o vârstă adecvată, plus făgăduința de a achita, periodic, sume uriașe de bani, până la acea dată, conducătorii armatei poloneze au ordonat retragerea.

Pe neașteptate, la începutul lunii septembrie a anului 1450, oastea lui Bogdan a atacat cu hotărâre, prinzându-i pe cavaleri polonezi – vestiți în întreaga Europă, ca într-un clește. Bătălia s-a dat nu departe de Vaslui, la Crasna, într-un loc ales cu dibăcie. De altfel, peste decenii, și Ștefan avea să obțină, în aceeași zonă, o victorie răsunătoare, în confruntarea cu otomanii.

La Crasna, în preajma râului Bârlad, au fost răpuși, de către săbiile, buzduganele, lănciile și securile moldovenilor, o mulțime de luptători ai armatei cotropitoare. Numai intervenția armatei ce-l slujea pe tânărul Alexăndrel, precum și un josnic act de trădare, au făcut ca dezastrul armatei poloneze, prinsă în capcană, să nu fie total. Atât de cumplit a fost atacul surpriză al pedestrimii moldovene asupra cavaleriei polone încât au fost uciși, pe dată, doi dintre liderii oastei cotropitoare – căpitanul Porawa și nobilul Odrowasz, conducător al Liovului (Lwów).

Când i-a venit rândul să făurească istorie, Ștefan Vodă, ilustrul fiu al lui Bogdan al II-lea, a obținut alte memorabile victorii, una dintre ele fiind cea obținută peste 47 de ani, în confruntarea cu polonezii, în Codrii Cosminului. Se povestește că, după biruința din Codrii Cosminului, numeroșii polonezi capturați au fost obligați, de către Ștefan, să semene ghindă, pentru înlocuirea stejarilor puși la pământ pe parcursul desfășurării ostilităților.

După umilința prin care au trecut în 1450, la Crasna, lângă Vaslui, polonezii și-au mai temperat elanurile marțiale, însă zilele de liniște pentru Moldova erau departe, deoarece în luxoasele palate ale străinilor se urzea înlăturarea lui Bogdan, de astă dată prin alte mijloace decât confruntarea oștirilor pe câmpul de luptă.

Aceasta a fost povestea celei mai strașnice bătălii conduse de către Bogdan al II-lea, la care se povestește că ar fi participat și Ștefan, fiul său. Prin contrast cu scurta domnie a părintelui său, domnia lui Ștefan cel Mare a fost cea mai lungă din istoria medievală a Țărilor Române.

Surse: adevarul.ro, wikipedia.org, istoria.md, enciclopediaromaniei.ro

Autor: Tomi Tohaneanu

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Articole

Iată cum arată magazinul LUPUL DACIC, deschis în Centrul Vechi al Bucureștiului, pe strada Smârdan nr 28. Galerie foto

LUPUL DACIC , primul magazin de acest fel care s-a deschis în România, vă așteaptă să îl descoperiți în Centrul Vechi al Bucureștiului, pe strada Smârdan nr 28. Magazinul vă oferă o gamă largă de produse de interes: de la cărți și îmbrăcăminte, la obiecte de podoabă, bijuterii, obiecte de artă, reproduceri după artefacte antice, medievale și neolitice.

Cu un concept original, magazinul este structurat pe 5 secțiuni: Geto-Dacia, Preistorie, Medieval, Tradiții Românești și Copii, urmărind să ofere tuturor lucruri valoroase din punct de vedere cultural și artistic.

Programul magazinului: zilnic, între orele 10:00 – 20:00. Vă așteptăm! Ca să vă fie mai ușor să ajungeți, vizionați harta de mai jos… GALERIE FOTO:

Daniel Roxin
http://dacia-art.ro/

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html