Într-un tumul din Prahova s-au descoperit un schelet și podoabe vechi de 5.000 de ani

Categories ArheologiePosted on

În apropierea șoselei de centură din vestul municipiului Ploiești (jud. Prahova), într-o săpătură arheologică de „descărcare” ce a avut loc în cursul lunii aprilie 2016, pe raza comunei Aricești – Rahtivani (zona Crângul lui Bot), arheologii de la Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova au descoperit în interiorul unui tumul resturile osteologice ale unui bărbat de acum 5000 de ani.

Excepţionalul descoperirii vine însă din inventarul mormântului: „În mormânt erau mai multe piese de podoabă, dar cea mai importantă este cea aflată la gâtul bărbatului, un şirag cu mai multe piese din cupru, caolin şi dentalium, un tip de scoică, care se termină cu un pandantiv din cupru de tip ochelar. Un pandantiv de acest fel a mai fost descoperit într-un mormânt tumular o singură dată în România, în 1942, tot în Prahova“, a spus Alin Frânculeasa, şeful Biroului Arheologie din cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova.

Scheletul a aparţinut cel mai probabil unui bărbat care avea o importanţă deosebită pentru comunitate, un conducător sau o căpetenie, concluzie trasă din faptul că acesta avea în mormânt podoabele, că mormântul era înconjurat de un cerc din piatră (pietre albe așezate-n cerc, creând o zonă de protecție) şi din întreaga amenajare complexă a tumulului ce avea un diametru de aproximativ 30 de metri şi o înălţime de un metru. Datarea exactă a scheletului se va face în Germania, pe baza probelor trimise de către arheologi. La scurt timp, lângă mormânt a mai fost descoperit un altul, în care se aflau un bărbat şi doi copii, datat cu o vechime de 4.700 de ani.

Podoabele „Sunt foarte importante pentru că le-am găsit în contextul în care au fost depuse, adică în mormânt. Le-am găsit în poziţia în care erau utilizate, la gâtul unui individ. Noi mai găseam astfel de piese, dar doar ne închipuiam că provin de la şiraguri. Acum avem clar o informaţie care nu lasă spaţiu pentru alte interpretări. Astfel de piese apar reprezentate pe stele funerare, în centrul Europei a mai declarat pentru MEDIAFAX, Alin Frânculeasa.

Pe baza prezenței în componența colierului a scoicilor de tip dentalium arheologii au concluzionat că: „Este vorba de o populaţie probabil cu origine în nordul Mării Negre care se deplasează spre Europa de Vest. Este o perioadă de migraţie, o populaţie care va defini din punct de vedere genetic Europa”. În mormântul vechi de 5000 de ani poziția scheletului era specifică epocii bronzului, fiind chircit pe partea dreaptă, cu capul îndreptat spre sud.

Arheologul Bianca Preda descrie astfel mormântul: „Un individ adult, probabil bărbat, după cum arată oasele. Robust, chircit pe partea dreaptă, genunchii strânși, mâinile aduse către față. Inventarul funerar este important, fiind format din mai multe podoabe de cupru, lucru destul de rar.” Arheologii au fost intrigați de pandantivul cu o formă similară cu a ochelarilor de astăzi. Alin Frânculeasa avea să completeze cele spuse anterior: „Apariția colanului și a pandantivului de tip ochelar este o combinație ce apare prima dată. Pandativ ocular ca acesta se găsește din Caucaz până în Franța, adică pe spații mari, pentru că în preistorie nu existau granițe”.

Acest pandantiv se subînscrie simbolisticii „dublei lumi” (lumea noastră vine în contact periodic cu o altă lume, care o și influențează), a acelui mesaj ce se află încriptat în forma fibulelor de tip „ochelar” (dublă spirală), a fibulelor tip „pereche” (dublate cu câte o faleră și legate cu un lanț; ex: fibulele de la Coada Malului, cele de la Herăstrău, sau cele din tezaurul Cloșca cu puii de aur), a brățărilor geto-dace tip „șarpe”, serpentiforme și cu două capete. Mesajul se află inscripționat și pe vasele ceramice ale epocii, ca dublă spirală ornamentală. Forma rotundă a mormântului și cercul de pietre albe de protecție era probabil asemănătoare cu cea a locuințelor din acea epocă. „Probabil este o reconstituire ipotetică a unui cort sau practicau credința legată de viața de după. Amenajau o locuință și pentru viața de după moarte”, spune Eugen Paveleț, de la Direcția de Cultură și Culte a C.J. Prahova. În județul Prahova sunt cartografiate de arheologi peste 100 de morminte foarte vechi (tumulare), dar foarte puține au fost cercetate de către specialiști până acum în amănunțime.

Conf. univ. dr. George V. Grigore

Accesează acest link: Redirectioneaza 2%

Lasă un răspuns