Urme de locuire umană vechi de 6.000 de ani la Sântana, judeţul Arad

Categories ArheologiePosted on

In anul 2008, arheologi romani si germani au efectuat o cercetare magnetometrica la cetatea de pamant hallstattiana de la Santana, din judetul Arad, care a permis identificarea unor structuri preistorice.

Proiectul de cercetare magnetometrica a fost realizat de Complexul Muzeal Arad in colaborare cu Institutul de Arheologie si Istoria Artei Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timisoara si Ruhr-Universitat Bochum (Germania). Cetatea de pamant hallstattiana se afla la 4 kilometri de orasul Santana, iar suprafata fortificatiei, de forma aproximativ ovala, depaseste 78 hectare.

Primele cercetari, efectuate in 1963, au stabilit existenta unei necropole care apartine primei parti a epocii cuprului (cultura Tiszapolgar, cca. 4000 i.Hr.), unei asezari datate la sfarsitul epocii bronzului (cca. 1200 i.Hr.) si a fortificatiei, ridicate la inceputul primei epoci a fierului, fiind unul dintre cele mai mari complexe fortificate din aceasta parte a Europei. Avand in vedere importanta majora a acestei fortificatii pentru cunoasterea epocii fierului de pe teritoriul Transilvaniei, au fost demarate prospectii magnetometrice, necesare in vederea unei viitoare sapaturi.

“Cercetarea magnetometrica de la Santana a permis identificarea unor structuri preistorice, cum ar fi primele doua valuri, santuri si palisade – structura defensiva a fortificatiei -, un drum situat in interiorul fortificatiei si numeroase constructii din lemn”, a declarat, luni, Victor Sava, arheolog la Complexul Muzeal Arad.

Echipa de specialisti intentioneaza sa continue cercetarile de la Santana, noul santier arheologic fiind deschis incepand cu anul 2009.

sursa: http://www.9am.ro

1 comment

  1. Sunt profund interesata de toate aceste descoperiri si m-as bucura enorm daca as avea sansa de a fi la curent cu noutatile din acest domeniu.

    Personal am descoperit in Vrancea straveche un cuvant de origine dacica, anume chiu, care a desemnat initial, un piriu ingust, stancos si foarte cotit. De aici au plecat 13 punti semantice sau alunecari semantice si mergand pe urmele lui mai bine de doua decenii am reusit sa-i descopa r o familie uriasa, de peste 500 de termeni, variante fonetice, etc. un adevarat cortegiu cu care chiul vine spre noi din negura vremurilor. Am publicat primul volum din Tezaurul toponimic al Vrancei numai despre acest cuvant, adica in jur de o mie de pagini de calculator.
    Foarte multi termeni denumesc cele mai stancoase si mai prapastioase locuri din munti si confirma faptul ca “Dacii traiau agatati de munti”. Ca si convingerea lui N Iorga ca suntem o natiune carpatica.
    Intr-adevar, dovezile converg si acesta e motivul care ma face sa citesc cu emotie despre noile descoperiri arheologice.
    Va doresc din tot sufletul sa aveti parte si sa va bucurati de cat mai multe bcurii de acest gen si mai ales, sa primiti tot sprijinul de care aveti atata nevoie.
    Cu stima si recunostinta pentru tot ceea ce faceti pentru istoria noastra,
    Gabriela Macovei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *