Categorii
Dezvăluiri documentare și cărți

Carme J. Huertas, autoarea cărții NU VENIM DIN LATINĂ, le vorbește românilor. VIDEO

Lingvista spaniolă Carme Jimenez Huertas le-a vorbit românilor, în 16 ianuarie 2016, despre faptul că limba română, alături de celelalte limbi romanice, nu este născută din latină și că romanizarea este doar o poveste pentru naivi.

Prezentă la București pentru a-și lansa cartea NU VENIM DIN LATINĂ, carte publicată în limba română de editura Geto Dacii, cercetătoarea spaniolă și-a prezentat argumentele în fața unei săli arhipline, cu care a fost în interacțiune aproape 5 ore.

În materialul video de mai jos puteți viziona o oră și jumătate din evenimentul care a avut loc la Muzeul Național al Țăranului Român – în special prezentarea făcută de Carme J. Huertas pentru români și un interviu pe care i l-am luat…

În esență, mesajul lingvistei spaniole este următorul: “Limbile romanice nu vin de nicăieri. Ele erau aici. Erau graiuri locale. (…) E clar că au o aceeași origine, o limbă mamă, care NU ESTE LATINA! Latina este o soră sau mai degrabă o verișoară a limbilor romanice.”

Cartea NU VENIM DIN LATINĂ poate fi achiziționată de aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html

În final, îi adresăm mulțumiri speciale doamnei Mihaela Alda din Spania, cea care a avut inițiativa traducerii acestei cărți și pe care a și realizat-o cu profesionalism!

De asemenea, le mulțumesc partenerilor noștri care au făcut posibilă organizarea și promovarea acestui eveniment.  Lansarea cărții NU VENIM DIN LATINĂ  a fost organizată de Asociația Geto Dacii, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Nașul Tv și PCNET-CATV.

Vizionare cu folos! Traducerea conferinței a fost asigurată de Anca Bărbulescu.

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

 

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

11 răspunsuri la “Carme J. Huertas, autoarea cărții NU VENIM DIN LATINĂ, le vorbește românilor. VIDEO”

Ioan Aurel Pop:
„(…)Concluzia este că,đupă câteva generaţii aflate sub stăpânire romană,
traco-daco-geţii erau puternic şi DEFINITIV ROMANIZAȚI.
Ei au avut şi interesul să devină romani adevăraţi,fiindcă trăiau în cadrul celei mai avansate civilizaţii şi beneficiau de avantajele unei înalte culturi.După moartea lui Decebal şi după impunerea stabilă a stăpânirii romane la Dunăre şi Carpaţi,dacii supuşi au înţeles că şansa lor era adaptarea,că era în propriul avantaj să se poarte ca şi romanii şi,mai ales,să le înveţe limba.Cam acelaşi lucru se întâmplă cu un emigrant,să spunem,din România în America,între cele două războaie mondiale.El putea să nu ştie engleza deloc la sosirea în Lumea Nouă,dar,după câţiva ani,o învăţa,mai bine sau mai rău;oricum o vorbea cu accent,iar uneori se gândea cu nostalgie la valorile proprii de acasă,la rude,la prieteni.El nu devenea niciodată un american autentic şi era uşor de recunoscut ca nou-venit,ca emigrant.Copiii lui însă vorbeau deja limba fără accent,erau deplin adaptaţi,se purtau şi gândeau ca americanii adevăraţi,care,în fond,toţi erau emigranţi,veniţi din alte părţi (cu excepţia amerindienilor).La fel,este evident –şi sursele o dovedesc din plin –
toţi dacii ajunşi în Imperiul Roman,după două-trei generaţii,
au avut condiţii create pentru a se ROMANIZA.
În plus,mai trebuie adăugat din nou că,între hotarele provinciei Dacia,băştinaşii rămaşi erau totuşi puţin,ei fiind copleşiţi de numărul foarte mare al noilor-veniţi,colonişti,oficiali,militari etc,cu toţii aflaţi în serviciul Romei şi vorbitori de limbă latină populară.”

-Ioan Aurel Pop –
„Istoria românilor”
,pag 36,editura Litera

Concluzia este ca :

1. Romanii au invadat o parte a Daciei – partea cu minele de aur desigur – de care au tinut cu dintii cıt au putut . Cam un secol şi jumatate . Extrem de putin la scara istoriei .

2. Daco-getii faceau parte din marea masa a triburilor traco-daco-getice raspındite ın nord-vest pına ın Norvegia inclusiv iar ın est pına la frontiera cu Rusia . Dupa o pauza de 11 ani au reınceput luptele dintre geto-daci şi romani , rascoale sau razboaie ın toata regula . Lupte care au durat pına la cucerirea Romei şi distrugerea imperiului roman de rasarit.

3. In anul 117 dacii ( din interiorul vremelnicei provincii romane Dacia ) ımpreuna cu dacii liberi din nordul Maramureşului ( costobocii ) şi aliatii lor traditionali iazygii + sarmatii roxolani ataca violent trupele romane . Atacul este atıt de puternic ıncıt ımparatul Hadrian a fost nevoit sa distruga infrastructura podului de la Drobeta ptr. a-i opri pe daci sa atace şi provinciile de la sud de dunare : Moesia superior şi inferior.

4. Din acest moment la fiecare 5-10 ani sau chiar mai des au loc lupte ıntre daci şi romani care nu se mai limiteaza doar la nord de dunare ci se extind pına ın Grecia chiar pına ın Atena. Batalii cumplite au loc ın anii 157 , 166 , 167 , 170, 171 ,174 .

5. Din anul 180 romanii ıncep sa plateasca tribut dacilor liberi ptr. a le opri atacurile ımpotriva proviinciilor romane.

6. Din 214-218 romanii mai stau ın castrele din Transilvania doar ptr. ca le permit dacii liberi .

Romanii mai au cıteva zvıcniri şi izbutesc cıteva victorii vremelnice ın 237-238 prin Maxim tracul . Dar din 242 sınt ınfrınti ın permanenta de catre daci aliati cu getii din nordul marii negre , aşa numitii ostrogoti sau doar goti . Doar o singura ınfrıngere din partea generalului trac Decius care nu a avut o importanta semnificativa ptr, cursul ulterior al evenimentelor, dupa acea batalie dacii şi gotii pulverizind sistematic armatele romane pına la retragerea aureliana.

Ceea ce este demn de retinut ca din anul 180 romanii ıncep sa plateasca tribut dacilor . Asta spune totul despre situatia care era pe atunci ın Transilvania. Trupele romane erau izolate ın castre , coloniştii ”romani” (de fapt cetatenii romani ) veniti din diferite tari ale imperiului ın special de la sud de dunare stateau cuminti ın Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi ın micile lor aşezari de lınga castrele militare. Padurile transilvane ıi ınconjurau .

Deci garnizoanele romane ıntre doua rascoale şi batalii se ocupau de romanizarea dacilor . Deşi nu era clar cine mai apuca sa dea a doua lectie .

Teritoriu Transilvaniei a fost ravaşit de atıt de multe rascoale şi razboaie şi ıntr-un interval de timp atıt de scurt ıncıt este absolut aberant sa crezi ca dacii erau doritori sa ınvete limba latina dupa ce-i macelareau numarul 1 pe romani . Şi dupa ce-i urau atıt de mult se apucau de urgenta sa ınvete limba romana.

Nu e clar ca din nici un punct de vedere aşa ceva nu era posibil ? Hai sa fim serioşi şi sa terminam cu ipoteze care nu pot fi demonstrate ın nici un mod.

daca a mai pomenit cineva asemenea idiotenii – (re)cititi si va cruciti!

,,BENEFICIAU (dacii, n.b.) DE AVANTAJELE UNEI INALTE CULTURI, va dati seama ca agricultorii, pastorii, minerii autohtoni numai cu asta erau ocupati!! SA BENEFICIEZE DE AVANTAJELE UNEI INALTE CULTURI. Si atat de tare au beneficiat ei incat acest beneficiu nu se
regaseste in nimic!

ERA IN AVANTAJUL LOR (al dacilor, n.b) SA SE POARTE CA SI ROMANII!!

Dracie mare! Adica cum se purtau romanii??! Dansau când sapau sau arau ogorul, cantau când muscau cu tarnacopul in mina, jucat tontoroiul când manau oile?! Dar stai! Care romani? Ca egiptenii romani, ca persanii romani, ca israelitii romani, ca magrebienii romani, ca grecii romani?!

….sa ne fereasca Dumnezeu, sa gândim ca ,,americanii adevarati,, fiindca atunci chiar s-a sfarsit cu noi!

sirul idiotenilor continua si trebuie sa marturisesc ca de putine ori in viata am citit atatea ineptii pe o singura pagina!

IN CONDITII DE NORMALITATE ar fi trebuit sa cerem sa i se retraga acestui individ care scrie Istorii, mai mare rasul, dreptul de a profesa si TOATE titlurile. E simplu.

Da domnule şi coloniştii aştia curgeau puhoaie spre Dacia . Aveau tot interesul sa vina şi sa practice agricultura ıntr-o tara ın care raidurile dacilor liberi din nord , est, vest erau la fel de periodice şi de impact precum venirea anotimpurilor. O tara transformata ıntr-un teatru de razboi şi rascoale cu cıte 5-10 ani perioade de pauza . Intradevar o provincie romana care ıti garanta o viata liniştita , ”pax romana” , pına la adınci batrıneti . Care puteau dura ın cel mai bun caz 10 ani.

In aceea vreme Transilvania era acoperita de paduri ın proportie de 80% . Paduri numai bune sa te ascunzi şi sa ataci . Perfecte ptr. un razboi de partizani .

Ce control puteau sa faca romanii ıntr-o astfel de tara ? Care nu era nici Siria , nici Egiptul İsraelul sau alte tari cu relief prielnic desfasurarii de armate .

Cine era atıt de imprudent ıncıt sa vina şi sa traiasca ıntr-o tara care era un teatru de razboi garantat ? Şi sa-şi rişte ın mod permanent viata ? Ptr. o bucata de pamınt ?

Da şi sa nu uitam ca toti coloniştii erau atıt de doritori sa vina şi sa faca cunoştiinta cu frigul cumplit al tinuturilor hiperboreene din muntii Carpati.
Toti coloniştii din zonele mediteraneene , din Grecia , poate chiar din İtalia şi Siria de abia aşteptau sa se mute la Ulpia Traiana Sarmizegetusa , sau la Potaissa . De abia aşteptau sa simta geruri de -20 sau -30 de grade şi crivatul la 80 de km/h din munti . Ce mai, tara ideala ptr. toti agricultorii din tarile calde . Desigur ca ınghetarea Dunarii de la un mal la altul era un spectacol unic care nu trebuia ratat .Şi zapezile de 1m – 1.5 m de care aveau parte 3 luni pe an . Şi ceea ce urma cınd zapezile se topeau . Şi lupii, şi urşii , şi rışii care erau atıt de numeroşi ın aceea vreme . Sınt şi acum foarte numeroşi darmite atunci. Ce mai , raiul pe pamınt ptr. patricienii din Roma , cei din Palmira , Cairo, Atena . De abia aşteptau sa se mute ın Transilvania. Moartea ıi pındea la fiecare pas. Erau pline corabiile cu emigranti…..

Mai şi dacii aştia erau atıt de putini saracii de ei .Atıt de putini ıncıt la prima rascoala ( anul 117) dacica romanii au fost atıt de ınspaimıntati ıncıt au ars podul de la Drobeta ptr. a-i ımpiedica sa se reverse la sud de Dunare. Asta arata ca situatia a fost deosebit de grava . Atıt de grava ıncıt ımparatul Hadrian a ınceput sa ınteleaga greşeala imensa care a fost facuta cucerind Dacia lui Decebal . Şi imposibilitatea de a-i controla pe daci.

Dacia şi atunci şi acum ( dar mai ales atunci ) a fost şi este o tara ınconjurata din toate partile de alte triburi daco-getice. Dacii din Transilvania au reuşit sa faca de-a lungul anilor multe aliante cu triburile din nord, vest şi est . Şi ımpreuna i-au alungat definitiv pe romani .

Neamurile traco-geto-dacice erau cele mai numeroase din lume dupa inzi ne spune Herodot. İndia acum 3000 de ani cuprindea ın granitele sale İndia de astazi + Thailanda , Pakistanul , Tibetul, Nepal, Bhutan , Burma , Bangladesh , Myanmar , Afganistanul , parti din İran, China şi din Mongolia.

Vreau sa spun ca daca popoarele tracice erau comparate din punct de vedere numeric cu popoarele apartinınd vechii İndii care se ıntindea ın aceea vreme pe o suprafata imensa aceasta ne arata dimensiunea uriaşa a neamului tracic .

Acest onorant loc 2 ocupat de ın antichitate de neamurile tracice ın privinta populatiei ne spune multe. Este evident ca daca toate neamurile tracice s-ar fi unit din Asia mica pına ın Norvegia şi actuala Rusie ar fi rezultat armate colosale care ar fi spulberat de mult imperiul roman . Ar fi fost spulberate fara probleme toate armatele invadatoare ale hunilor, avarilor şi a altora ca ei . Dar asta a fost problema Europei şi a neamurilor tracice. Nu şi-au unit fortele cınd a trebuit. Asta a asigurat succesul imperiilor jefuitoare .

buba cea mare este ca le pemitem tziganilor veniti din Punjab – India sa ne fure identitatea noastra romaneasca prin autointitularea lor drept(in fapt nu de capul lor ci cu sprijin puternic din partea lui George Soros si al Consiliiului mondial al maghiarilor) “rromi’ – romanes sunt niste invadatori “romani’ . Ar trebui sa se initieze in tara demersuri pentru ca numele acestora sa fie tzigani ca si pana acum 15-20 de ani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *