Categorii
Arheologie

Continuitate getică în Dobrogea

istoric Nicolae Nicolae

 

Ţinutul dintre Dunăre şi Mare este plin de istorie, aici aflându-se toate epocile, incluzând chiar paleoliticul târziu. Cultura Gumelniţa este prezentă chiar în mijlocul Deltei Dunării (mileniul 5 î.d.Hr.), dar şi în teritoriul interior judeţului.

Vom începe prin a menţiona principalele cetăţi al căror nume este cunoscut şi vom încheia cu acele cetăţi al căror nume nu este cunoscut încă.

Cetatea Argamum (Orgame) este o cetate getică situată la SE-ul judeţului Tulcea şi este considerată deocamdată cea mai veche cetate atestată din România.

Urmează la rând cetatea Gratiana, transformată în castru roman prin anii 2-3 î.d.Hr., cunoscută în prezent ca fiind cetatea Zaporojenilor (un mare fals acceptat de „ştiinţificii” de la Tulcea). O altă cetate impunătoare de tip Hallstatian este cetatea Salmorus, botezată tot de „ştiinţifici” cu un nume grecizat – Halmyris, unde în anul 2001 s-au găsit mormintele celor doi martiri geţi – Epictet şi Asti.

La mai puţin de 15 km spre nord, urcând pe braţul Sf. Gheorghe (stroma), găsim cetatea getică Salsovia  (Beştepe). Numele de Salsovia a rămas până pe la anul 1420. Documente turceşti o menţionează încă aproximativ 50 de ani după care îşi schimbă numele în Beştepe (5 munţi).

Prisdava  se află la o distanţă de aproximativ 12 km faţă de Salsovia, urcând pe fluviu. În epoca medievală este cunoscută sub numele Prislava. Ştim noi de ce, iar în prezent este cunoscută drept cetăţuia Prislăviţa.

După încă 10 km parcurşi pe fluviu în sus, găsim faimoasa cetate Aygyssus, menţionată chiar de Ovidius cu apelativul „Vechea cetate Aegyssus”.

Părăsind Aegyssus şi deci Delta Dunării, mergând spre vest, dăm de vestita cetate Genucla, nerecunoscută de „ştiinţifici”. Tot arealul cuprins între satele Parcheş (Genucla), Celik Dere şi Niculiţel este plin de artefacte getice. Astfel, dealul dintre Somova şi Parcheş este numit de localnici „la comori”. Noi cercetări făcute de prof. N. Rădulescu aduc argumente solide în favoarea Vicinei, care nu ar fi alta decât cunoscuta Noviodunum  –Isaccea (Ipoteză susţinută de N. Iorga, V. Pârvan, C. Giurescu). Mai la vest, în apropierea oraşului Galaţi, de pe celălalt mal al fluviului, aflăm cetatea  Dinogeţia, funcţională până în epoca bizantină târzie.

Continuând drumul de această dată spre sud, după marele ocol al fluviului, în dreptul oraşului Măcin apare cetatea  Arrubium, părăsită şi distrusă sistematic de “mâncătorii de lebede”, prezenţi în număr destul de mare în oraşul Măcin.

Mai la sud, la aproximativ 15 km, ar trebui să vedem cetatea Troesmis, acolo unde a staţionat multă vreme legiunea V Macedonica, dar nu vom mai găsi nimic, deoarece, după evenimentele din 1989, cetatea a fost distrusă de localnici, care au cărat piatra din ziduri, inclusive cărămizi pentru construcţii personale.

La aproximativ 20 km sud de Troesmis, aflăm cetatea  Beroe (Piatra Frecăţei). Conform „Codex Rohonţi”, între anii 1058-1118, regele Vlad al Daciei, consultându-se cu mitropoliţii Daciei cu sediul în Rarău (Timarion Sova Nelis şi Trasius), a dus lupte grele cu migratorii pecenegi, uzi, cumani şi unguri. Tot aici vom găsi o necropolă getică  (cercetată parţial), cu peste 1100 de morminte.

Vom găsi în interiorul judeţului Tulcea, în satul Slava Rusă, cetatea getică Ibida, unde au fost martirizaţi prin ardere în cuptor doi adolescenţi geţi, frate şi soră, pentru credinţa lor în Cristos.

Cetatea Triumf, foarte aproape de Ibida, lângă oraşul Babadag, este nerecunoscută de „ştiinţifici”.

Mai sunt încă multe alte cetăţi, unele cunoscute precum Cetatea Albă, fostă Tiras, şi Aliobrix, aflate pe teritoriul ucrainean. Pe malul vestic al lacului Razelm se găseşte cetatea  Heracleea, botezată de „ştiinţifici” ca cetatea  Enisala, după numele satului din apropiere, unde s-a născut fostul director al ICEM (Institutul de cercetări ecomuzeale)  Tulcea. Acestei cetăţi i s-a tăiat cel puţin un mileniu de existenţă fără niciun motiv. Este adevărat că înainte de invazia turcilor, cu aproximativ 10 ani, Mircea cel Bătrân a renovat

această cetate strategică, dar acest lucru nu înseamnă că Mircea a făcut o cetate nouă, ea exista cu cel puţin un mileniu mai devreme.

Alte cetăţi ale căror nume încă nu se cunoaşte ar fi: Jijila, Ceamurlia de Jos, Beidaud, Celik Dere şi necropola cetate Hallstatiană, Luncaviţa, Horia, Teliţa Valea Morilor, Teliţa Amza, Beidaud Dealul Carabalâc.

Toate aceste cetăţi au fost cercetate mai mult sau mai puţin, numai pentru perioada aşa-zis romană, extinzând epoca romană până în secolul VII p.Hr. Pentru această îndrăzneală de falsificare a adevărului s-au obţinut nenumărate doctorate. În momentul de faţă, avem mult mai mulţi doctori în istorie decât regi şi comandanţi militari ai neamului nostru.

Există la ICEM Tulcea un domn arheolog ce lucrează intens la obţinerea doctoratului, cu o teză antidacică, domnia sa declarând public că nu a existat vreodată o civilizaţie Dacică, deci nu au existat nici daci sau geţi.

Fiecare cetate menţionată are desigur particularităţile sale, iar elementele vechi evidente conturează un spaţiu de vieţuire getic de o extraordinară valoare.

 

sursa: http://dacia.org/daciarevival/index.php?option=com_content&view=article&id=379&catid=48

9 răspunsuri la “Continuitate getică în Dobrogea”

Acel “domn” de la ICEM Tulcea care spune ca nu a exista Daci sau Geti, sa-i- se usuce sufletul in el, sa nu se mai propaseasca astfel de “oameni” in acest spatiu Dacic.

Incredibil! Nici dupa atatia ani de la Revolutie din Decembrie 89 nu ne trezim din prostie! Altii nu stiu cum sa faca sa valorifice potentialul istoric (Bulgarii)iar noi, acceptam prostia alesilor care nu fac decat sa se certe in Parlament si in Media pe banii nostrii, ai contribuabililor in loc sa promoveze, sa aduca la lumina adevarul ascuns atatia ani. Incredibil! Ne meritam soarta! Suntem niste Idioti!

-Din amplasarea militara a acestor cetati este clar ca mai exista una pe Insula Serpilor punct strategic care nu le putea scapa geto-tracilor din vedere !

-Din amplasarea militara a acestor cetati este clar ca mai exista una pe Insula Serpilor punct strategic care nu le putea scapa geto-tracilor din vedere ! – Tinid cont ca daci erau experti in cetati in special la subsol , tunele de lupta si refugiu cu depozite de arme si alimente , o cercetare cu mijloace moderne din satelit a tunelelor chiar de sub apa si cu detectoare sensibile de metal a insulei va face sa apara si aceasta cetate poate chiar sub apa !

-Oricum Cetatea din Insula Serpilor este mentionata in cartea Legendele Olimpului ca Cetatea de origine a lui Ahile din razboiul troian adica cu multe sute de ani dinaite de a se scrie Biblia!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *