Fortăreaţa arhaică de la Stolniceni avea o formă inelară și era înconjurată de bușteni. Suprafața fortificației construite încă în veacurile IV-III înainte de Hristos era de 20 de hectare, astfel aceasta este una dintre cele mai mari cetăți antice descoperite între Nistru și Prut.
Cetatea geto-dacică
Ceva mai sus de cursul Cogâlnicului, de cum treci „Dealul ciutei”, o potecă duce în adâncul pădurii. Dacă o urmezi, ajungi în curând la vestigiile unei cetăți vechi de peste două milenii. Valurile şi şanţurile apărute în cale sunt foştii pereţi ai fortăreței de lemn și pământ, ce a aparținut geto-dacilor. Pentru cineva care a ajuns întâmplător aici, acest relief ciudat poate părea în cel mai bun caz straniu, însă cunoscătorii intuiesc ușor urmele străvechii cetăţi.
Monumentul istoric, ascuns în pădurea Stolniceniului, este mult mai anterior chiar decât renumitele Valuri ale lui Traian. Vatra geto-dacilor, înconjurată de șanțurile de apărare, este o mărturie a faptului că pe moșia satului, străbunii noștri s-au stabilit cu mult până la prima atestare documentară a localității din 1645.
Cetatea fortificată cu șanțuri de apărare nu mai înspăimântă astăzi pe nimeni, iar unicii străjeri ai fortăreței sunt jivinele ce s-au aciuat pe aici, care ar putea, se pare, intui doar cu mirosul valoarea monumentului.
Sit arheologic
Acest complex istorico-arheologic este diferit de alte fortificații geto-dacice descoperite până acum.
În cele peste 20 de movile găsite în interiorul cetății, numite științific tumuli, se crede că au fost îngropați bărbații căzuți în urma unei mari lupte.
În câteva dintre movilele funerare au fost descoperite 15 schelete umane ale geto-dacilor, înhumați în diferite poziții.
În situl arheologic de la Stolniceni, diverse expediții arheologice compuse din militari în termen, colaboratori ai Muzeului Armatei Naţionale, ai Universității de Stat din Moldova și ai Academiei de Ştiinţe au dezgropat obiecte ale unei culturi demult apuse.
Printre cele găsite în cetatea geto-dacică se numără cioburi de vase din ceramică, vase de lut, cuţite, obiecte de vânătoare brăţări ș.a. O bună parte dintre ele au fost expuse la Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.
Primele cercetări
Pentru prima dată o echipă de cercetători a ajuns aici în perioada interbelică și anume în 1933. Arheologii erau profesori ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. După cel de-al Doilea Război Mondial, cetatea a continuat să fie studiată de către cercetătorii sovietici.
Tezaurul de la Stolniceni
În 1996, câţiva săteni au găsit într-o zonă apropiată cetății un vas de lut cu peste 50 de monezi. Comoara era constituită din 44 drahme emise în colonia grecească Histria și din 10 tetradrahme de argint de pe timpul lui Filip al II-lea al Macedoniei. Comoara este cunoscută sub numele de Tezaurul de la Stolniceni.
sursa: www.stiripozitive.eu
A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html