Misterele zidului dacic, o construcţie unică în Europa. Strămoşii noştri au inventat fortificaţiile care nu au putut fi străpunse de nicio armată a lumii antice

Categories ArticolePosted on

Zidul dacic a fost considerat o minune inginerească a lumii antice. Parte a fortificaţiilor cetăţilor dacice, „murus dacicus“, cum era numit, părea inexpugnabil în faţa maşinilor de război antice. Nici armata romană nu a reuşit să-l doboare.

Mare parte a cetăţilor dacice care s-au constituit în inelul de apărare al marii capitale a regatului geto-dac din munţii Orăştie, Sarmizegetusa Regia, au fost înconjurate de ziduri din piatră. Dacologii, dar şi mulţi specialişti în arheologie au identificat la structura de apărare a acestor cetăţi un anumit tip de fortificaţie, numit ”murus dacicus” sau în traducere liberă ”zidul dacic”.

Considerat o structură inginerească militară unicat în Europa, zidurile ridicate de daci în special în Munţii Orăştiei s-au dovedit practic inexpugnabile, mult peste tehnica militară a acelor vremuri, o îmbunătăţire a zidurilor greceşti imposibil de spart sau de distrus cu maşinile de război ale vremii.
Dacii construiau puţin ziduri din piatră. Dar acolo unde au făcut-o, spun istoricii, aproape au atins perfecţiunea. Majoritatea cetăţilor dacice de pe teritoriul României erau construite după metodele tradiţionale, moştenite de la triburile tracice din Epoca Bronzului. Pe o zonă supraînăltaţă se construia aşezarea, fiind apoi înconjurată de şanţuri de apărare, valuri de pământ pe care în cele din urmă se ridicau palisade groase din buşteni.

Excepţia o reprezentau fortăreţele din zonele montane, în special din munţii Orăştiei, acolo unde piatra se găsea din belşug. În această zonă au fost identificat de către arheologi un anumit tip de fortificaţie unicat în Europa. I-au spus ”murus dacicus” şi era deosebit de complex. Îl descrie reputatul arheolog Hadrian Daicoviciu, în lucrarea sa ”Dacia de la Burebista la cucerirea romană”. ”Acest sistem constructiv presupune două parametre din blocuri de piatră, formate cu un emplecton din pământ cu pietriş compactat. Parametrele erau consolidate cu bârne fixate în lăcaşe de forma cozii de rândunică, cioplite în blocurile fiecărei asize”, preciza arheologul.
Descrierea zidului dacic este prezentă şi la Dionisie Pippidi în ”Dicţionarul de Istorie veche a României”, parametrii fiind prezentaţi explicit. ”Murus Dacicus are de obicei o lăţime de 3 metri şi înălţime de 4-5 metri. Era construit din două rânduri de ziduri din blocuri fasonate de calcar, legate între ele prin bârne solide de lemn încastrate în blocurile de piatră în nişte jgheaburi speciale săpate în piatră. Spaţiul dintre cele două ziduri de piatră se umplea cu pământ şi piatră neprelucrată”.
”Murus dacicus”, fortificaţiile inexpugnabile

Murus dacicus a apărut, spun istoricii, în perioada secolul I îHR şi secolul I d Hr, practic pe parcusul a 200 de ani, în perioada în care ameninţarea romană se contura la Dunăre. Cel care ar fi iniţiat ridicarea acestui tip de ziduri a fost Burebista, primul mare rege al dacilor. Cu toate acestea, murus dacicus şi-a găsit vocaţia în timpul războaielor daco-romane din perioada 101-106, fiind folosit pentru a fortifica ”inima” regatului dac al lui Decebal. Practic cu ”murus dacicus” au fost fortificate Sarmisegetusa Regia şi cetăţile care o apărau: Luncani-Piatra Roşie, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie, Căpâlna şi Băniţa.

Despre aceste ziduri istoricii spun că erau inexpugnabile. Maşinile de război antice precum balistele sau berbecii erau practic inutile în faţa zidurilor dacice. ”Funcţia principală a zidului în tehnica murus dacicus pare a fi militară, construcţiile astfel ridicate fiind menite a rezista la atacuri şi asedii, fiind cerute de anume necesităţi ale războiului. Rezistenţa dată de structura solidă a lui murus dacicus este una deosebită, fiind greu de incendiat sau spart”, scrie în ”Murus dacicus, simbol al războiului sau al păcii” Paul Pupeza.

Cosmin ZamfiracheSursa: http://adevarul.ro/locale/botosani/misterele-zidului-dacic-constructie-unica-europa-stramosii-inventat-fortificatiile-nu-putut-strapunse-nicio-armata-lumii-antice-1_5535187acfbe376e355a738f/index.html

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

5 comments

  1. Am fost invatzatzi acest joc de Prof. ? Tanasescu la Scoala Pedagogica depe Strada Popa Russu – in anii 1950.
    Profesorul era obsedat de acest joc – ii dadea toata atentzia.
    Din pacate acest joc este FOARTE SCUMP! Itzi trebuie un baston si o minge mai mare decat cea de tenis – de piele umpluta cu par de cal.
    Problema imensa este necesara supsrafatza unui teren de HANDBALL sa-l joci – Numai stiu regulamentul..
    Care scoala – dela primara, etc. …. facultate isi permite acest teritoriu – SITE?
    Aici este problema – terenul. Poate Romania sa-si permita acest lucru? D.T.

  2. Ingenios construite. Bârnele din lemn, cu lăcaşurile lor deschise spre exterior aveau, probabil şi rol de drenare a apei care se infiltra între pereţi.

  3. Graiul românesc nu se trage din latina, cum ne-au invatat la scoala… Se vorbea pe Teritoriul Carpato- Dunarean- Balcanic graiul tracic, din care facea parte graiul dacic-baza graiului românesc. Nu se poate adopta o limba noua de catre un popor in 300 de ani. Nu sunt dovezi in istorie. Arabii au dominat Spania 800 de ani si nici o regiune a Spaniei nu vorbeste araba. Sunt influente in limba, da insa nu mai mult. In schimb, în Pais Basco -regiune unde au fost si au ramas bastii- se vorbeste euskera-graiul basc, desi fac parte din statul spaniol de peste 1000 de ani (si e o limba mult mai complicata decât spanilola).
    Deci daca aici, nu s-au “amestecat” limbile de mii de ani de convietuire, cum sa fi adoptat limba latina Maramuresenii care n-au fost ocupati de romani si care-si pastreaza atât de bine traditiile milenare?

  4. Cuvântul GAIDA (cimpoi) cu variantele sale gajde (albaneza), гайда(bulgara)-bulgarii recunosc cuvinte tracice in vocbularul lor, гајдa(sârba) a ajuns in Spania -GAITA, atât in Galicia cât si in Asturia. Cum influiente slave aici(in Spania) nu sunt, cuvântul gaita a venit cu romanii, care l-au mostenit de la traci-stramosii lor… Expresia “fie-i tarâna usoara” spusa de noi la inmormântari si scrisa pe unele morminte, o intâlnim pe sarcofagele romane din Galicia-Spania (“la terra sea leve”). Dar in traditia spaniola aceasta expresie nu se utilizeaza, deci originea ei e din partile noastre…
    Obiceiul “Olàriilor- focurile purificatoare de la lasatul secului (inceputul postului mare) ar fi interesant de studiat, deoarece sunt prezente in multe tari din Europa (Spania, Suedia) cu diferite date si semnificatii- dar toate la inceputul primaverii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *