Moş Ion Roată, ţăranul cu “gâdilici la limbă”, comemorat în satul natal, la 156 de ani de la “Mica Unire”

Categories ArticolePosted on


Un om cumsecade, glumeţ, care „avea tot timpul pregătită câte o găselniţă ca să nu te vadă trist” – aşa era Moş Ion Roată. Strănepotul său, care încă trăieşte în Gura Văii, satul natal al „Moşului”, vorbea până nu de mult, cu mândrie despre predecesorul său. Acum, Ion Roată, are aproape 90 de ani, memoria îi este tulbure şi abia dacă se mai poate deplasa. Autorităţile locale însă fac tot ce le stă în putinţă pentru a păstra vie amintirea ţăranului care în 1859 a votat pentru Unirea Principatelor: „Pe Moş Ion Roată îl cunoaşte o ţară întreagă şi ne va rămâne în minte şi în inimă permanent. (…) Este singurul om din comuna noastră care a făcut ce a făcut pentru ţara asta, pentru neam!”, a declarat pentru gândul Vlad Ion, viceprimarul comunei Câmpuri.

“Oamenii se mândresc cu Moş Ion Roată, cu istoria. Noi îl comemorăm în fiecare an pentru că a fost şi va rămâne un cetăţean de foarte mare valoare al comunei”, a declarat Ion Vlad, viceprimarul comunei Câmpuri, într-un interviu acordat GÂNDUL.

Aşadar, sâmbătă, când se împlinesc 156 de ani de la Mica Unire, la mormântul lui Moş Ion Roată patru preoţi vor ţine o slujbă de pomenire a acestuia, iar mai târziu, la Casa Memorială copiii de la şcoala din localitate vor prezenta o scenetă istorică.

 „Pentru noi este o tradiţie, facem asta în fiecare an”, a povestit viceprimarul. „În jurul orei 09.00 vom merge la mormântul lui Moş Ion Roată. Vor fi acolo patru preoţi de la parohiile din întreaga comună, iar ei vor face slujba de pomenire… Noi ne-am ocupat să amenajăm mormântul lui Moş Ion, i-am refăcut crucea, că nici nu se mai cunoştea de atâţia ani… Anul trecut am făcut şi o pomană, un praznic, dar acum suntem constrânşi de buget, aşa că facem doar slujbă. Apoi vom merge la CasaMemorială, unde elevii de la şcoala din centru au pregătit o scenetă”, a adăugat Vlad Ion.

Casa Memorială, înfiinţată la 100 de ani de la „Mica Unire”

Casa memorială a fost inaugurată cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Române în casa în care a locuit Ion Roată, din cătunul Gura Văii şi strămutată la şoseaua ce leagă oraşul Panciu de Soveja. Poate fi vizitată în fiecare zi, dar turiştii îi trec pragul mai mult vara. Viceprimarul Ion Vlad spune, însă, că „nu-şi face probleme” din punctul acesta de vedere.

„Casa este deschisă permanent, poate fi vizitată, e la dispoziţia oricui”, a precizat acesta. „Se păstrează casa, unelte vechi, straie populare din vremea aceea, documente care atestă unele fapte istorice, dar care vorbesc şi despre Moş Ion Roată: unde s-a născut, câţi fraţi a avut… date biografice. Casa este în regulă; noi ne străduim să o îngrijim, ca să avem întotdeauna turişti. Oamenii vin în vizită, mai ales vara. Iarna sunt mai puţini, dar nu ne facem probleme”, a mai afirmat Ion Vlad.

FOTO: vrancea.djc.ro

FOTO: vrancea.djc.ro

Sâmbătă însă, pe 24 ianuarie, la evenimentele de comemorare a lui Moş Ion Roată vor participa mai degrabă localnicii comunei şi alţi câţiva oficiali, nu neapărat turişti.

„Domnul primar nu poate ajunge, din cauza unor probleme de sănătate, dar eu voi fi acolo. Vor mai fi, cum spuneam şi mai devreme, cei patru preoţi, membrii consiliului local şi cred că şi nişte invitaţi din partea Armatei. Şi, bineînţeles, oamenii de aici din comună, care vin în fiecare an”, a precizat viceprimarul.

„Oamenii se mândresc cu Moş Ion Roată, cu istoria. Noi îl comemorăm în fiecare an (pe Moş Ion Roată, n. red) pentru că a fost şi va rămâne un cetăţean de foarte mare valoare al comunei. Ne-a adus multă faimă! A fost un om cumsecade, un om care a iubit concetăţenii, care a trăit simplu, în vremea aceea nu era deasupra nimănui… Era un simplu ţăran. Strănepotul lui, Ion Roată, povestea, când încă era în putere, că Moş Ion era un om foarte glumeţ, care ştia să te ia peste picior şi care avea tot timpul pregătită câte o găselniţă ca să nu te vadă trist. Era un om activ la vremea aceea, era mai ager la minte ca alţii… Din păcate,  a rămas singur în ultimii ani ai vieţii, după ce i-a murit soţia. A fost puţin persecutat şi de regim şi ajunsese să trăiască foarte greu. Din ce ştim şi noi, când era prim-ministru, Mihail Kogălniceanu pusese pe cineva să se intereseze să vadă ce mai face Moş Ion Roată; bătrânul ajusese la sapă de lemn în vremea aceea… Merită toată cinstea şi închinăciunea noastră”, a adăugat Ion Vlad în cele din urmă.

Moş Ion Roată, ţăranul cu „gâdilici la limbă”

Ion Roată s-a născut în anul 1806, în satul Velniţa, judeţul Putna (azi satul Gura Văii, judeţul Vrancea, n. red). A fost căsătorit cu Maria Roată, născută în 1812, împreună cu care a avut patru copii: doi băieţi – Năstase şi Neculai – şi două fete – Zoiţa şi Maria.

Deşi datele biografice sunt sumare, un portret al Moşului Ion Roată a fost făcut de Ion Creangă: „Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii şi cu mitropolitul ţării la Divanul ad – hoc din Moldova, în 1857, era şi moş Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni. Numai atâta că moş Ion Roată, după câte văzuse şi după câte păţise el în viaţa sa, nu prea punea temeiu pe vorbele boiereşti şi avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormolea ceva la inimă. Aşa e ţăranul: nu prea ştie multe. Şi moş Ion Roată, fiind ţăran, cum v-am spus, deşi se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său”, scria Creangăl în povestirea „Moş Ion Roată şi Unirea”.

Constituirea Divanurilor ad – hoc în anul 1857, care urmau să se pronunţe asupra Unirii Moldovei cu Muntenia, în conformitate cu hotărârea Congresului de Pace de la Paris din 1856, l-a adus în prim plan pe Ion Roată, se arată pe site-ul Muzeului Vrancei.

În iulie 1857, la Administraţia Ţinutului Putna, a avut loc alegerea deputatului pontaş în Adunarea ad – hoc a Moldovei, din partea judeţului Putna. În procesele verbale ale şedinţelor Divanului ad – hoc al Moldovei sunt amintite voturile lui Ioan Roată. 15 deputaţi clăcaşi, în frunte cu Ioan Roată, au întocmit şi supus Adunării ad – hoc, la 26 octombrie 1857, o jalbă în care erau arătate suferinţele şi dorinţele clăcaşilor moldoveni, care a fost respinsă în urma discuţiilor din ziua de 19 decembrie 1857.

De asemenea, Ion Roată s-a numărat printre cei care au sprijinit amendamentul lui Costache Negri, cu privire la împroprietărirea ţăranilor prin acordarea unei indemnizaţii stăpânilor de moşii.

Ioan Roată a fost solicitat de ţăranii din Câmpuri să facă împărţirea pământurilor în lipsa unui inginer hotarnic..

După proclamarea Independenţei, Mihail Kogălniceanu – ministru de Externe, a trimis prefectului de Putna, la 18 martie 1878, Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de cavaler, împreună cu brevetul însoţitor semnat de Domnitorul Carol I, pentru a-i fi înmânate lui Ioan Roată „ca o răsplată a contribuţiei pe care înţeleptul ţăran din Câmpurile a avut-o la înfăptuirea Principatelor Unite”.

Moş Ion Roată a murit pe 19 februarie 1882.

 

sursa: gandul.info

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

2 comments

  1. În 1857, când făcea parte din divanul ad-hoc, Ion Roată avea 51 de ani. Cred că i se spunea moş de la acea vârstă pentru că îi recunoşteau înţelepciunea.

  2. Se pare ca are urmasi vrednici Moş Ioan Roată, urmasi de razesi ai Musatinilor prinsi sub lacomia vremurilor. Cu strabunii lor a reusit Marele Ştefan minuni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *