Noi descoperiri arheologice de excepție făcute în zona Brașovului acum două zile…

Categories ArheologiePosted on

Fănel Șerban și Florin Șerban, doi dintre colaboratorii noștri apropiați, care ne-au însoțit voluntar și pe șantierul arheologic de la Oțeleni, Iași, oameni care au în palmares o serie de alte descoperiri arheologice de excepție în acest an, au reușit și acum două zile să descopere lșucruri extraordinare, cu o vechime de peste 2.000 de ani. Deosebit de important în aceste descoperiri, a căror poveste o veți afla mai jos, este faptul că obiectele sunt din perioada de dinaintea cuceririi romane, cu câteva secole, și vin cu informații inedite despre o perioadă foarte puțin cunoscută, cu foarte puține artefacte aduse la lumină. Descoperirea este unică în județul Brașov și printre puținele din țară.

În curând, specialiștii ne vor spune mai multe… Până atunci, vă invit să citiți povestea descoperirii făcută chiar de cei doi detectoriști, aflați într-o foarte bună colaborare cu arheologii din Brașov, și un prim comunicat din partea Muzeului de Istorie din Brașov.

Daniel Roxin

 

Fănel Șerban:

“În ziua de luni, 26 mai 2014, împreună cu fratele meu Florin, am ales o locație mai veche pentru detecția din acea zi, care se afla la câțiva kilometri buni de Brașov. Ne bucuram de vreme și de peisajul destul de sălbatic din acel loc. Mai fusesem în acea zonă de mai multe ori cu câteva luni în urmă unde reușisem să scoatem la iveală chestiuni interesante. Acum ne uitam și ne miram cât de mult se schimbase vegetația. Am dat drumul la aparate și am început…

Prima mea groapă, prima fibulă – fibulă nodulară din argint sec. II a.C., adâncimea gropii 15 cm.

Prima groapă a fratelui meu, la o distanță de 5 metri de mine, scoate la lumină o altă fibulă la 15 – 20 cm.

Ne uitam unul la altul și ne miram când am văzut că au mai ieșit încă două fibule la următoarele gropi din apropierea celor precedente.

La un moment dat, dintr-o groapă care îmi dăduse un semnal slab după ce scot două fibule deteriorate, apare primul ciob de ceramică ceea ce m-a făcut să încremenesc… lângă ciobul de ceramică erau… oase și cenușă. În groapă se zărea un vas de ceramică. Ne-am oprit și pe loc am sunat la Muzeul Județean din Brașov și am chemat arheologii la locul cu pricina.

Arheologii din Brașov s-au deplasat extraordinar de repede. Într-o oră erau lângă groapă!

Dupa sosirea arheologilor, dupa ce au fost facute cercetarile de suprafata, am predat pe loc, tot ce descoperisem pana in momentul acela. Dupa despartirea de arheologi, am plecat din zona, incantati atat de importanta descoperirii cat si de reactia arheologilor. Dupa ce am parcurs o distanta de cca 800-900 de metri printr-un peisaj de nerecunoscut datorita vegetatiei abundente am inceput sa urcam panta unui deal. Ne oprim la cca 4-5 m de un drum forestier, unde primesc semnal…un cui vechi, fratele meu Florin afladu-se la cca 5m de mine unde se oprise la semnalul unui obiect din fier, “probabil o potcoava”. Vad reactia fratelui meu si imi dau seama ca,  acea “potcoava” era de fapt o descoperire importanta, mult peste ceea ce speram noi pt cele 1-2 ore ramase de petrecut in padure inainte de a se insera. Au fost scoase la lumina un pumnal curb de tip sica, odata cu acesta iesind si cioburi si oase fragmentate. Am luat pumnalul, cioburile si fragmentele de os ce au iesit resturile ce se vedeau in gropa au fost astupate pt a se interveni pt recuperarea informatiilor. Chiar daca era deja tarziu, am sunat-o pe doamna arheolog pt a  anunta noua descoperire. A doua zi dimineata, am predat obiectele gasite si am efectuat desene pt a fi inregistrate pozitia  obiectelor in raport cu pumnalul. Totodata am predat coordonatele gps pt toate descoperirile facute.

Asteptam cu nerabdare rezultatele cercetarilor ce vor fi facute acolo, o zona fara interes arheologic reperat anterior, pt a vedea ce informatii pretioase vom afla despre locuitorii acestui spatiu.”

Florin Șerban:“In imagini apar dl Stelian Cosulet,seful Sectiei de Istorie al Muzeului Brasov si arheolog epoca romana, dr.Florea Costea, arheolog expert perioada LaTene, autorul “Repertoriului Arheologic al Judetului Brasov”. Domnia sa a efectuat sapaturi in asezarile dacice de pe Valea Oltului din zona Racos-Ormenis-Augustin, inca din anii 70. Dna arh. Lucica Savu, perioada LaTene si arh.Florin Motei, specializat pe epoca post-romana. Din spusele arheologilor, aceasta descoperire aduce lumina asupra unei perioadei unde exista un gol de informatii. Anume, perioada sec 2 a.C pana la cucerirea romana, deoarece nu exista informatii cu privire la ritualurile funerare la daci. La cateva mii de asezari existau doar 65 de morminte descoperite la nivel national, complexul de morminte descoperit de noi fiind practic prima necropola descoperita pe teritoriul jud. Brasov.

Importanta descoperirii este cu atat mai insemnata cu cat mormintele descoperite, indica prin artefactele din inventar, statutul social. Anume: calaret (mormantul cu trei vase,pafta,pinteni si 2 fibule) si razboinic (mormantul cu sica si fragmente de ceramica neagra, de lux, imitatie a ceramicii grecesti), ambii facand parte din elita epocii, militarii.
Multumim pe aceasta cale specialistilor Muzeului Brasov, care au dat dovada de operativitate.”

 

Arh. Lucica Savu, Muzeul de Istorie Brasov:

“În data de 26 mai 2014 am primit o înştiinţare telefonică referitoare la descoperirea,  cu ajutorul detectoarelor de metale, a unui  numar de şase fibule (una din argint din argint tipul cu noduri, fragmentară, şi cinci din fier). Ca urmare ne-am deplasat de urgenţă la faţa locului pentru a gestiona situaţia.

Am constatat că este vorba despre un perimetru de cca 220 mp în care cei doi detectorişti au descoperit mai multe materiale. În acelaşi punct cu două dintre fibule cei doi detectorişti au identificat doi pinteni din fier, o pafta fragmentară precum şi fragmente ceramice din trei vase, cenusă si oase fragmentare.

 

Celelalte patru fibule au fost recuperate din diferite puncte ale perimetrului,  de la adâncimi  cuprinse între 16-20cm.

 

Am procedat la recuperarea, în regim de urgenţă, a întregului material descoperit şi a contextului arheologic, în măsura în care acest lucru a mai fost posibil.  Fibulele descoperite împreună cu pintenii şi paftaua par să constituie părţi ale echipamentului unui călăreţ. Indiciile referitoare la datarea complexului, oferite de către piesele amintite, coroborate cu cele oferite de tipologia ceramicii descoperite conduc spre încadrarea cronologică a complexului, cel mai probabil în secolele  III – II a. Chr. 

 

Considerăm că în arealul de 200 mp amintit este posibil să fie amplasat un complex funerar, mai precis despre un grup de morminte de incineraţie fapt care a condus la pornirea demersurilor legale pentru declararea acestuia zonă cu patrimoniu arheologic reperat

 

La o distanţă de cca. 800 m de locul descris anterior, tot cu ajutorul detectoarelor de metale, a fost descoperit un pumnal de tip sica înpreună cu câteva fragmente ceramice si oase fragmentare care par să facă parte dintr-un posibil mormant de razboinic. Referitor la datarea acestuia nu ne pronunţăm cu certitudine, urmând a reveni cu date în momentul în care vom reuşi cercetarea acestuia.

 

Toate obiectele descoperite au fost predate de catre cei 2 detectoristi Muzeului de Istorie Brasov.”

 

 

 

Ascultă Radio Frecvența Sufletului! frecventa-sufletului.ro

28 comments

  1. Cu multa demnitate, mandrie si respect privesc si ascult la toate descopeririile din tara noastra… Multumesc tuturor celor care sunt activi la aducerea adevarului despre tara si neamul nostru in dar lasat de stramosii nostrii… La randul meu ajut pe cei din jur sa afle adevarul despre tara primordiala si aleasa din lume.

    Cu multa stima si respect

    Familia Stuerczer
    Wiena – Austria

    PS. In noi bate o inima de Dac…

  2. Felicitari, bravo pentru descoperiri (probabil o necropola; s-ar putea sa existe si asezarea dacica aferenta necropolei undeva prin preajma! Spor la cautari in continuare!)

  3. Urmaresc cu mare interes toate articolele referitoare la diverse descoperiri facute. Este extraordinar cum acesti oameni minunati ne ajuta sa ne redescoperim neamul. Avem o tara superba, plina de istorie si traditii, ar fi pacat sa nu aflam mai multe despre stramosii nostrii. Succes in continuare la descoperiri.

    Andreea C

    Washington, D.C.

  4. Felicitări fraților Șerban! Acesta este tipul de conduită a unui detectorist. Sper ca tot mai mulți amatori de astfel de detecții să procedeze similar, poate așa mai dispare din repulsia arheologilor.

    Tipul de inventar descoperit nu est eunic decât în zona Brașovului, în restul țării sunt cam 50 de astfel de inventare.

  5. In imagini apar dl Stelian Cosulet,seful Sectiei de Istorie al Muzeului Brasov si arheolog epoca romana, dr.Florea Costea, arheolog expert perioada LaTene, autorul “Repertoriului Arheologic al Judetului Brasov”, domnia sa a efectuat sapaturi in asezarile dacice de pe Valea Oltului din zona Racos-Ormenis-Augustin, inca din anii 70. Dna arh. Lucica Savu, perioada LaTene si arh.Florin Motei, specializat pe epoca post-romana. Din spusele arheologilor, aceasta descoperire aduce lumina asupra unei perioadei unde exista un gol de informatii. Anume, perioada sec 2 a.C pana la cucerirea romana, deoarece nu exista informatii cu privire la ritualurile funerare la daci. La cateva mii de asezari existau doar 65 de morminte descoperite la nivel national, complexul de morminte descoperit de noi fiind practic prima necropola descoperita pe teritoriul jud. Brasov. Importanta descoperirii este cu atat mai insemnata cu cat mormintele descoperite, indica prin artefactele din inventar, statutul social. Anume: calaret(mormantul cu trei vase,pafta,pinteni si 2 fibule) si razboinic(mormantul cu sica si fragmente de ceramica neagra, de lux,imitatie a ceramicii grecesti), ambii facand parte din elita epocii, militarii.
    Multumim pe aceasta cale specialistilor Muzeului Brasov, care au dat dovada de operativitate.
    Florin & Fanel Serban

  6. Felicitari pentru descoperiri, conduita si spiritul civic!>>>SUNTEM PRIMII EUROPENI…ce nu am parasit locurile natale ale stramosilor nostriTRACO-GETO-DACI….

  7. Bon, dar, concret ce dovedeste ca este vorba despre un mormant dacic???

    Mie mi se par mai mult decat ciudate aceste “descoperiri” intamplatoare, la hazard, absolut in conditii suspecte.
    Sper sa nu asistam din nou la cea ce se numeste fabricarea istoriei…

    Par mai a fi mai mult ramasitele unui scit, celt sau a unei persoane din perioada migratiilor…

  8. Brashoveanu, e simplu! Ceramica este de tipul specific culturii dacilor. Fibulele la fel iar sica apartine culturii populatiei din spatiul traco-dacic. Mai mult, poti cere informatii la muzeu, daca ai dubii ca ar sta cineva sa “plateze” morminte. Nu sunt deloc ciudate “descoperirile intaplatoare, la hazard”. In afara sisetmului muzeal sunt destui pasionati care cerceteaza si fac descoperiri fara sa “fabrice istoria”. Vezi si siteul celor care au initiat conceptul de “turism arheologic”, artaintramuros.ro si care au descoperit mai multe posibile situri.Sau, cazul “Heinrich Schliemann”, un comerciant, fara studii de specialitate, ce a reusit sa descopere un sit de importanta majora, Troia.

  9. Felicitari tuturor celor implicati in acest gen de actiuni! Felicitari acestor oameni, care, prin actiunile lor promoveaza Romania, si nadusesc pentru a arata lumii ca locul ei a fost, este, si sper sa fie , acolo sus.
    Ma bucur ca sunt oameni care dau sens Romaniei, promoveaza si incurajeaza cultura si civilizatia.
    De genul asta de emisiuni, reportaje , stiri etc., ar trebui sa fie “bantuita” intreaga MEDIA.
    De genul asta de oameni avem nevoie.
    Sincer, cu toate ca in tara noastra se intampla tot feluri de jafuri, batjocura, etc, sunt mandru ca sunt roman! Niciun popor nu-i ca noi, si nimeni nicodata nu imi va lua mandria ca m-am nascut in Romania asa spusa neoficial “Leaganul Civilizatiei Antice”
    Doamne ajuta!

    Emilian C.
    Hamburg

  10. http://www.monitorulexpres.ro:
    “… În comunicatul semnat de arheologul Lucica Savu, de la Muzeul de Istorie Braşov, se arată că arheologii amatori au găsit „şase fibule, una din argint şi cinci din fier, doi pinteni de fier, o pafta fragmentară precum şi fragmente ceramice din trei vase, cenuşă şi oase fragmentare“. Perimetrul de 220 de mp a fost marcat şi închis accesului persoanelor străine. „Am procedat la recuperarea, în regim de urgenţă, a întregului material descoperit şi a contextului arheologic. Fibulele descoperite împreună cu pintenii şi paftaua par să constituie părţi ale echipamentului unui călăreţ“, spune Lucica Savu. După primele indicii, specialiştii au ajuns la concluzia că artifactele „conduc spre încadrarea cronologică a complexului, cel mai probabil în secolele III-II î.H.“. „Obiectele sînt foarte interesante. Vor fi analizate, restaurate şi sperăm să rămînă în patrimoniul muzeului nostru“, mărturiseşte Stelian Coşuleţ, care consideră că arheologii amatori, cu care „avem o colaborare frumoasă“, sînt extrem de norocoşi….”

    Oamenii de stiinta inca sa feresc sa declare etnia calaretului.

  11. Scoateti la lumina dragilor tot ce poate arata ca am fost demult aici, multi au murit neimpacati pentru ca n-au fost auziti, ascultati desi stiau adevarul. Voi il puteti materializa prin descoperirile facute. Sunteti putini dar iubitori de adevar. Nu poate decat sa ne bucure ca mai exista oameni ca voi. Doamne ajuta!

  12. HAIDEŢI SĂ LE FACEM NaCăilor BUCATA, SĂ SE ÎNECE ÎN PROPRIA VOMĂ!

    Daniel, de ce n-ai lansa filmul urmator, ba poate si pe ultimul, din nou, chiar intr-o sala de cateva mii de locuri. Sunt sigur ca oamenii abia asteapta, au nevoie de ceva maret!

  13. Fii atent ce ma gandeam: sa pregatim un spectacol ADEVARAT, urias in Bucuresti, gratuit evident, unde sa vina toti ai nostri cei mari: Gheorghe Zamfir, Tudor Gheorghe, folkistii adevarati, Stelu Enache, Furdui Iancu sa ne cante “A sosit Ziua dreptatii” – si ceilalti, maraton, sa tina 10 ore! Sonorizarea sa fie ca la Michael J, sa tremure cainii rapanosi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *