Dacă ne dorim să înţelegem mai mult din identitatea noastră, să înţelegem mai mult din rădăcinile noastre şi din trecutul străbunilor noştri, ar trebui să ne întoarcem privirile şi către inima României, acolo unde sunt cele mai numeroase dispute legate de identitatea şi de istoria noastră. În judeţele Harghita şi Covasna au fost descoperite de-a lungul timpului peste 200 de aşezări, 34 de cetăţi şi peste 30 de tezaure, toate get0-dacice! În timp ce autorităţile se ocupă cu polemizările, aceste descoperiri uluitoare nu sunt nici popularizate, nici puse în valoare, deşi ar putea să lumineze o bună parte din vechimea acestui popor român.
Una dintre aceste descoperiri face referire la tezaurul geto-dac de argint descoperit la Surcea, în anul 1934, cu ocazia unor săpături. Satul Surcea aparține de comuna Zăbala și se afla la 3 km vest de Tamașfalău, pe DC 10. Tezaurul este format din mai multe artrefacte din argint, dintre care se desprinde prezența unei falere ovale, reprezentând un călăreţ în mers spre dreapta; el ţine cu mâna stângă frâul, iar cu dreapta mânerul unei săbii lungi. Călăreţul, imberb, este îmbrăcat în armură şi poartă pe cap coif; deasupra capului este un vultur cu aripile desfăcute. La picioarele calului, redat în mişcare, cu piciorul stâng ridicat, se află un câine (sau lup). Mai avem în tezaur o faleră, rotundă, reprezentând un grifon; marginile ambelor falere sunt ornamentate cu semiove incizate. Urmează patru baze de cupe, de formă semisferică, ornamentate în relief (de sus în jos): şnur, frunze de acant şi lotus cu vârful în jos, alternând; spaţiile dintre vârfurile frunzelor sunt umplute cu puncte; (D = 7,2 – 7,3 cm); toate piesele sunt din argint aurit și şase nicovale de fier, puls un lingou de argint.
Privind falera principală din acest tezaur, putem să decodăm prezența cavalerului trac (Cavalerul Zamolxian sau Danubian, cel ce apare și în multe reprezentări din tezaurele geților sudici, descoperite în Bulgaria), cu o pasăre deasupra capului și un câine la picioare. Cea de a doua faleră reprezintă un animal fantastic înaripat (grifon). Reprezentarea acestui Grifon Getic mai apare pe scuturile de fier geto-dace „extrase” din Cetatea Piatra Roșie, pe fundurile paharelor bitronconice de argint geto-dace tip Agighiol (Fiara Adâncului), pe coiful princiar de aur al Frăției Getice descoperit la Coțofenești (jud. Prahova), pe vasele de aur din Tezaurul de la Sânnicolau Mare (Banat), dar și în reprezentările existente pe tezaurele geților sudici (traci) descoperite în Bulgaria.
Falera era un ornament care se purta la gât, ca medalion. Tezaurul mai cuprinde patru baze de cupe din argint, de forma semisferică, ornamentate în relief: șnur (sfoară răsucită), frunze de acant și lotus cu vârful în jos, probabil aflate în lucru, spre a crea un set de cupe princiare sau de ritual. Prezența în tezaur a nicovalelor mici de fier, de dimensiuni diferite și a unei bare de argint (lingou) ca material brut, ne conduce la concluzia că acesta era depozitul creativ al unui meșteșugar argintar ce avea în lucru diferite comenzi. Pe lână tezaur s-a mai descoperit diferite vase ceramice, printre care o ceașcă cu toartă, la fund decorată cu „omphalos”, o oală decorată, o ceașcă dacică și fragmente de fructiere.
Tezaurul datează din sec. I î.Hr. Din localitate au fost culese și fragmente de vase romane, care indică o stațiune foarte bogată și de lungă durată. Prima atestare documentară a localității este din anul 1567. Denumirile istorice românești ale locului au fost în timp: 1787, Perr (Par); și din 1854, Surce (Surcea).
Tezaurul de la Surcea rămâne valoros prin simbolistica sa inițiatică, respectiv al Cavalerului antic geto-dac (Trac, Danubian, Zamolxian, Sfântul Gheorghe) și al Balaurului, Dragonului, simbol perpetuat apoi de Cavaleri Teutoni, Cavaleri Templieri, Cavaleri Ioaniți, Cavalerii Mesei Rotunde, Cavalerii Ospitalieri, etc..
Conf. Univ. Dr. George V Grigore
A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html