Revolutia industriala a fost unul dintre cele mai profunde si mai impactante evenimente care au avut loc in istoria omenirii. Avand loc in anii 1700 si 1800, revolutia a schimbat milioane de oameni de la stilul lor de viata traditional agrar in mediul rural la stilul de viata industrial in mediul urban. Inainte de a fi infiintate fabricile masive, cea mai mare parte a productiei era facuta la scara mica de mesteri, adesea la casele lor cu unelte si masini rudimentare.
Trecerea catre masini construite special si productie in masa a permis multor tari sa-si extinda foarte mult bogatia si sa-si asume roluri dominante in noile industrii si in economia globala. Acestea sunt doar cateva fapte despre revolutia industriala.
De la sisteme de transport imbunatatite, alimentate cu abur si combustibili fosili, pana la o comunicare mai rapida peste ocean, pana la banca centralizata in marile metropole, Revolutia Industriala a sintetizat si simplificat multe domenii aparent disparate ale vietii. In timp ce multi dintre clasele superioare si-au vazut imbunatatirea nivelului de trai, multi dintre clasele sarace si muncitoare au fost aruncati in mizerie de fabrici supraaglomerate si nesigure si fortati sa lucreze mult timp suplimentar de catre sefii care spargeau biciul. Pentru a afla ce a modelat istoria zilelor noastre si ce trebuie sa multumim pentru automobil, condominii si chiar smartphone-uri, consultati aceasta lista de 25 de fapte despre revolutia industriala.
Locul de nastere al revolutiei industriale
Marea Britanie a fost locul de nastere al Revolutiei Industriale. In primul rand o societate rurala, agrara pana in acel moment, majoritatea britanicilor isi cultivau cea mai mare parte a hranei si isi produceau majoritatea hainelor si uneltelor. Revolutia industriala a dus la specializarea in care muncitorii se concentrau pe sarcini specifice si isi vindeau produsele pentru produsele altor oameni.
Negocierile umbrite ale Marii Britanii
Pe langa populatia sa dornica de munca, Marea Britanie a avut si cel mai mare imperiu colonial din existenta umana. Aceste colonii au furnizat materii prime care au fost expediate in Marea Britanie, transformate in produsul finit, apoi vandute inapoi coloniilor. Suna ca o inselatorie daca am vazut vreodata una!
De ce alte tari nu s-au industrializat mai intai?
Unul dintre cele mai mari avantaje pe care le avea Marea Britanie fata de alte tari a fost stabilitatea politica. Tarile mai instabile nu ar fi fost capabile sa se organizeze eficient in sistemele structurate necesare pentru a face productia si distributia rentabile.
Un filator de fire schimba istoria
Una dintre cele mai afectate industrii a fost productia de textile (imbracaminte si imbracaminte). In timp ce o „industrie de cabana” descentralizata a existat anterior, aceasta a fost in mare masura ineficienta. In 1764, James Hargreaves a inventat rosca de filare – o masina care a redus dramatic timpul necesar pentru a face o bobina de fire. Desi de baza, inventia lui Hargreaves s-a dovedit a fi unul dintre cele mai utile produse ale revolutiei industriale.
Antiindustrialistii
Nu toata lumea a fost multumita de schimbarile tehnologice care au avut loc in societatea britanica. Luditii erau cetateni uniti impotriva schimbarii. Numele se refera adesea la un grup de muncitori de la inceputul anilor 1800 care au distrus fabricile si utilajele pentru a protesta impotriva industrializarii inevitabile.
Metalele schimba jocul
Numai hainele mai ieftine nu ar conduce Marea Britanie inainte. Lucrarile lui Abraham Darby in reducerea costurilor de producere a fontei si Henry Bessemer in reducerea costului productiei de otel in masa au format o piatra de baza (de metal) pe care s-ar construi dominatia britanica.
Desi masinile au fost construite, ele nu puteau fi alimentate fara energie. Descoperirea si adoptarea rapida a combustibililor fosili precum petrolul, gazele naturale si carbunele au permis societatilor sa treaca peste puterea omului si a fiarelor si sa energizeze masinile mult mai eficient.
Aburul incepe sa alimenteze masinile
Desi motorul cu abur a fost creat pentru prima data de Thomas Newcomen in 1712, a fost folosit in mare parte pentru a pompa apa din mine. Scotianul James Watt si-a construit munca si 60 de ani mai tarziu a produs o masina eficienta care putea alimenta masini, locomotive si nave. (Dincolo de motorul cu abur, Watt a fost un inginer foarte influent, formuland conceptul de cai putere si sistemul metric modern.)
Prima locomotiva cu abur
La o suta de ani de la fabricarea primului motor cu abur de catre Newcomen, britanicul Richard Trevithick a construit prima locomotiva cu abur. Caile ferate din Marea Britanie au inceput sa functioneze pentru prima data in 1830 cu o linie Liverpool-Manchester.
America sare in joc
Trecand Atlanticul, il gasim pe americanul Robert Fulton care a construit primul vapor cu aburi de succes comercial. Numita „Clermont”, nava a transportat pasageri din New York la Albany. Fulton a fost si creatorul primului submarin practic din istorie, „Nautilus”, comandat de Napoleon Bonaparte.
Statele domina bumbacul
Valorificand puterea aburului, americanii au legat un motor de masinile lor de bumbac. Rezultatul a fost o crestere masiva a productiei lor de bumbac, depasind chiar India, cel mai mare producator de bumbac pana la inceputul anilor 1800.
Comunicarea se imbunatateste
Evolutiile in domeniul energiei electrice au condus la primul telegraf electric comercial, creat de William Cooke si Charles Wheatstone in 1837. La mai putin de 30 de ani mai tarziu, a fost instalat un cablu telegrafic submarin din Marea Britanie in America, reducand semnificativ timpul de comunicare intre cei doi.
Industria bancara sare pe caruta
A doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost un moment de varf pentru aparitia unei industrii bancare mai puternice. Bursele de valori au fost infiintate la Londra si New York in anii 1770 si, respectiv, 1790. In anul independentei americane, scotianul Adam Smith si-a publicat cartea „Bogatia natiunilor”, care, cu accent pe proprietatea privata, intreprinderea libera si un guvern fara maini, a devenit una dintre filozofiile economice primare ale timpului nostru.
In ciuda faptului ca pisicile grase si clasa de mijloc si-au imbunatatit nivelul de trai, clasele mai sarace au fost aruncate in mizerie. Imigratia masiva din mediul rural in zonele urbane a insemnat ca locuintele nu au putut tine pasul, ceea ce duce la mahalale supraaglomerate, poluate si pline de boli in mijlocul majoritatii oraselor mari.
Zona rurala ramasa goala
In 1750, 85% din populatia britanica traia in mediul rural, iar 15% in orase. Pana in 1900, cifrele s-au inversat, peste 8/10 britanici locuind in marile orase, fortand Marea Britanie sa inoveze rapid in productia agricola pentru a hrani orasele dense.
Munca copiilor era rampanta
Este un fapt binecunoscut despre Revolutia Industriala ca conditiile de munca erau precare si periculoase – si ca munca copiilor era obisnuita. Se estimeaza ca 1 din 5 muncitori din domeniul textilelor din Marea Britanie avea mai putin de 15 ani la inceputul anilor 1860.
Incepe contrabanda cu masini
Alte tari erau dornice sa experimenteze beneficiile aduse Marii Britanii prin industrializare. Unii au trimis chiar reprezentanti in Insule, unde au furat si scos de contrabanda masini in barci cu vasle.
Industrializarea pune capat puterii elitelor ruse
Tarziu in jocul industrializarii, Rusia a intrat in cursa in anii 1860. In timp ce puterea monarhiei si a clasei superioare au scazut treptat in Marea Britanie, Rusia a decis sa pastreze un tar si o nobilime puternice. Incarcarea lor excesiva a muncitorilor din fabrici si a taranimii a dus la caderea lor atunci cand revolutia bolsevica a izbucnit in 1917, in mare parte din cauza drepturilor muncitorilor.
Industrializarea favorizeaza colonialismul
Pe masura ce tarile s-au dezvoltat, la fel a crescut si foamea lor de materii prime pentru a creste si a depasi rivalii lor. A rezultat un colonialism masiv. In timp ce europenii ocupau 34% din pamantul global in 1800, numarul a crescut la 84% odata cu izbucnirea Primului Razboi Mondial.
Dezavantajele industrializarii
Industrializarea nu si-a gasit un prieten peste tot si multi vad efectele sale negative. Unele dintre cele mai evidente efecte negative sunt probleme majore in lumea de astazi, cum ar fi suprapopularea, degradarea mediului si schimbarile climatice.
Descoperiri importante
Multe alte inventii importante au aparut din Revolutia Industriala, inclusiv bateria lui Alessandro Volta in 1900, descoperirea atomului de catre John Dalton in 1803, inventia fotografiei de catre Henry Talbot in 1835, masina de cusut a lui Isaac Singer in 1851 si mitraliera lui Richard Gatling in 1862.
Primul Targ Mondial
Pentru a-si arata priceperea tehnologica, Marea Britanie a organizat primul Targ Mondial in 1851. Evenimentul s-a concentrat in principal pe masinile revolutiei industriale, inclusiv masinile de cusut, telegrafele si ciocanele cu abur.
America preia controlul Marii Britanii
Desi revolutia industriala a inceput in Marea Britanie, pana in 1900 Statele Unite au devenit cel mai mare producator mondial, producand 24% din productia globala.
Poate ca nu a fost o asemenea revolutie pana la urma
Diferiti istorici contesta opinia conform careia Revolutia Industriala ar putea fi caracterizata ca un salt rapid de crestere intre 1760-1830. Acesti savanti sustin ca industrializarea a afectat Marea Britanie mai lent, intr-o perioada cuprinsa intre 1700-1900, sustinand ca industrializarea semnificativa a avut loc inainte de 1760 si ca ratele de crestere in acesti 70 de ani au fost supraevaluate.
Impactul revolutiei industriale in zilele noastre
In ciuda deficientelor si erorilor revolutiei industriale, aceasta a dus la cea mai rapida crestere experimentata vreodata in istoria omenirii. Din 1700 pana in 2000, populatia Pamantului a crescut de 10 ori. Numai in anii 1900, economia globala a crescut de 14 ori, consumul de energie a crescut de 13 ori, iar venitul pe cap de locuitor a crescut de 4 ori. Efectele industrializarii sunt inca in plina desfasurare, mai ales ca unele tari (Brazilia, India, China, Africa de Sud, Vietnam, de exemplu) isi concentreaza eforturile de crestere pe productie si industrializare.
