Românii din Evul Mediu vorbeau „limba getică”. O spune un scrib MAGHIAR

Categories DezvăluiriPosted on

Mulțumită unei expuneri susținută de academicianul Ioan Aurel Pop, rector al Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, ajunge în spațiul public o informație deosebit de interesantă, scoasă din documentele Evului Mediu Transilvan.

Astfel, „în 1592, adică în secolul în care comisarii imperiali se temeau că se unește Maramureșul cu Moldova, boierii se strâng într-un sfat, în Târgul Sighetului, și judecă situația hotarelor satului Borșa, care e aproape de culmea munților și de frontiera fixată cu Moldova. În acest document din 1592, redactorul lui, care era un scrib maghiar umanist, zice , adică limba getică” (Academician Ioan Aurel Pop)

Faptul că, în continuare, academicianul Ioan Aurel Pop, un susținător al tezei romanizării dacilor, caută să demonstreze că așa numita limbă getică este de fapt limba latină a urmașilor daco-romanilor și că dacii liberi din Maramureș erau tot daci romanizați, eventual veniți aici din Dacia Romană, este o altă poveste. În opinia mea domnul Iona Aurel Pop greșește fundamental susținând în continuare această teză dar, ținând cont de modul în care tratează istoria medievală a românilor din Transilvania și modul în care l-a desființat pe Lucian Boia, nu mă îndoiesc de onestitatea intențiilor sale.

Dincolo de asta, argumentele împotriva romanizării geto-dacilor sunt mult prea solide iar DEX-ul, dacă este să îl privim din perspectiva Dicționarului Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică scris de Mihai Vinereanu, se dovedește o catastrofă științifică.

Peste toate, o serie de lingviști din Spania și Franța ne spun, la rândul lor, că LIMBILE ROMANICE nu vin din latină. Și o fac cu argumente științifice.

Revenind la scribul maghiar care ne spune că „Acuma n-am ce face, că hotărnicirea nu v-o pot da în latinește, că oamenii ăștia vorbesc SERMO GETICUS”, ne întrebăm în mod firesc: oare să nu fi fost în stare acest scrib, vorbitor și de latină, să facă diferența între limba latină cultă și limba românilor, ținând cont de ce dorește să ne demonstreze Ioan Aurel Pop?

Oare cum am putea crede că dacii liberi, ăia care au atacat Imperiul Roman două sute de ani după cucerirea unei părți din Dacia, s-au și romanizat în același timp, într-o schizofrenie demnă de romanele lui Kafka? Adică, cu o mână se luptau cu romanii și cu cealaltă se romanizau…

Peste toate, ar fi de meditat asupra gândurilor unor personalități importante ale secolelor trecute, care i-au cunoscut bine pe români:

„Acesti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wölsche, ci vlahi, urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum, îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane.” (Schlözer, Russische Annalen- sec XVIII)

„Dachii prea veche a lor limbă osebită având, cum o lăsară, cum o lepădară aşa de tot şi luară a romanilor, aceasta nici să poate socoti nici crede.” (C.Cantacuzino)

Fără alte comentarii!

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

Vezi VIDEO cu expunerea academicianului Ioan Aurel Pop:

 

 

Accesează acest link: Redirectioneaza 2%

10 comments

  1. Chiar dacă nu ești absolvent de istorie devine tot mai evident ca teză latinizării dacilor și inclusiv a dacilor liberi este o mare gogoasa.
    Cel mai grav în momentul de față pentru poporul roman este încercarea de a se pietrifica și împământeni confuzia între roman și rom……cetățeni ai ROManiei!!!!
    Oare conducătorii acestei țări sunt la curent de agresivitatea cu care se face aceasta în occident? La nivelul ambasadelor avem cetățeni aflați în sejour(vacante)in mari capitals si carora realul interes national nu exists.
    Pentru aceasta este imperative si urgent CA denumirea tarii sadevina DACIA iar noi sa redevenim ceea ce suntem ….daci cetateni ai DACIEI….vorbitori de sermo geticus!!!!!

  2. Aici nu lucram cu jumatati de masura, d.nul Aurel e in lumea-i pierduta si unita cu cine vrea.
    Noi, insa, suntem urmasii traco-dacilor renascuti sub semnul crucii. Cine are alta opinie – in cunostinta de cauza – nu e
    dacist, ci tradator. De altfel, nici nu exista dacisti. Exista doar români care isi vor istoria adevarata inapoi.

  3. Personal ii acuz de tradare pe acei farisei care s-au strecurat sub pulpana Ortodoxiei si au inceput un razboi nu atat cu “dacistii” sau “zalmoxienii”, ci cu acei cautatori de adevar nascuti in credinta ortodoxa si aparatori ai ei.

    PE ACESTI NEVREDNICI II VOM SCOATE, CA PE NISTE SERPI, DIN SANUL ORTODOXIEI. FIINDCA SERPII N-AU CE CAUTA IN BISERICILE STRABUNE!

  4. a pai eu nu stiu ce sa zic. as vrea si eu sa stiu de ce aromanii din sicilia vorbesc o limba jumatate slava jumatate romana si cu cateva elemente din limba siciliana

  5. La începutul aceluiaşi secol XVII,în care ungurii spuneau că noi vorbeam limba getică,Giorgio Tomassi,afirma că “limba,mai ales a Ţării Româneşti,unde locuies puţini oameni de alt neam decâţ românii este latina şi italiana coruptă,semn adevărat că aici au fost colonii ale romanilor,căci ei zic pentru Dumnezeu (Dio) “Zieo”,pentru dumneata (dominatio tua) “Dominata” pentru cavallo “cal”.Iar portul,mai ales al femeilor,cu cosiţe bogate încolăcite în jurul capului este acelaşi cum obişnuiau vechile romane (…)Socotesc de ocară numele de valah,nevoind să fie numiţi cu alt cuvânt decât “Romanischi” şi mândrindu-se că se trag din romani” (Călători străini despre ţările române,vol III,pag. 673-674)

  6. „Dachii prea veche a lor limbă osebită având, cum o lăsară, cum o lepădară aşa de tot şi luară a romanilor, aceasta nici să poate socoti nici crede.” (C.Cantacuzino)

    Citatul este trunchiat, scos din context.

    “Și mai chiar vedem că rumânii den Ardeal, moldovénii și céștea de țara aceasta, tot un neam, tot o limbă fiind, încă între dânșii mult să osebesc, care aceasta iaste cum să véde den amestecătura vecinilor lor. Așadară și acéle trei neamuri, ce zicem mai sus, den preavecinătatea romanilor, luând de-ale acelora cuvinte, și cu céle de moșie ale lor amestecându-le, și stricându-și limba, au rămas în această ce acum sunt. Iară dachii preavéche a lor osebită limbă având, cum o lăsară și cum o lepădară așa de tot, și luară a romanilor, aceasta nici să poată socoti, nici créde. Și încă pentru că și până astăzi vedem și auzim, zice Topeltin, că de întrebăm pe un valah: Ce ești? el răspunde: rumân, adecăte roman, ci numai au stricat puțin cuvântul, den roman zic rumân, iar același cuvânt iaste.”

    Constantin Cantacuzino-Istoria Tarii Rum^nesti

    Prin urmare, ceea ce spune stolnicul este ca valahii (cei din Tara Rom^neasca, Ardeal si Moldova se numeau “rum^n”, adica “roman”, si ca nu si-au lepadat limba cu totul (cum ar spune un lingvist, a ramas un substrat al ei), dar ca luara cuvintele romanilor, le amestecara cu ale lor si “stricandu-si limba” (adica latinizarea ei), au ramas “ceea ce sunt acum” (adica rum^ni, cum isi spuneau ei.

    adresa lucrarii complete:

    https://ro.wikisource.org/wiki/Istoria_%C8%9A%C4%83rii_Rum%C3%A2ne%C8%99ti#Traian_Ulpie._Puindu-se_.C3.AEmp.C4.83rat_romanilor.2C_au_supus_Dachia_des.C4.83v.C3.A2r.C8.99it

    sau

    http://www.bp-soroca.md/pdf/Cantacuzino%20C-tin%20-%20Istoria%20tarii%20romanesti%20(Cartea).pdf

    Capitolul in care apare citatul si contextul cu pricina este

    “Vlahii de unde să zic vlahi, sau alt nume iar mai tot așa, căruia scriitoriu cum i-au plăcut puindu-le numele și mai ales de unde să trag ei”

    Cine dupa lamurirea acestui context si citat complet, direct citit in lucrare decide ca stolnicul nu e o referinta pentru el, nu-l foloseste din capul locului (adica nu ca ar fi bun daca se pot scoate bucatele din context pentru a parea ca spune altceva, dar brusc devine irelevant cand se prezinta in mod complet ceea ce a comunicat de fapt.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *