Vino și tu astăzi să ceri UNIREA, împreună cu românii de peste Prut, în Piața Universității, de la ora 14:00

Categories ArticolePosted on

Cei o mie de tineri care au pornit duminica trecută, pe jos, din Chișinău spre București pentru a cere Unirea, au trecut ieri podul feroviar de la Ungheni, și se îndreaptă acum spre București.

,,Trenul Unirii va porni duminică dimineață din gara Iași și nimic și nimeni nu îl va mai putea opri din drumul spre București. Acești tineri poartă în suflete flacăra dorinței de Unire și au nevoie de tot sprijinul românilor pentru a o duce aprinsă la Cotroceni! Veniți, români, să vă întâmpinați frații de pe celălalt mal al Prutului! Acum, mai mult ca oricând, au nevoie de voi!”, a declarat George Simion, președintele Acțiunii 2012.

Trenul Unirii – INTERREGIO 1662, va opri în Vaslui, Bârlad, Tecuci, Focșani, Râmnicu Sărat, Buzău, Mizil, Ploiești, București, se arată într-un comunicat de presă al Platformei Unioniste Acţiunea 2012.
În jurul orei 13:00 trenul va ajunge în București, în gara de Nord, unde frații de peste Prut vor fi așteptați cu steaguri tricolore, flori și speranță în suflet.


La ora 14:00 vor ajunge în Piața Universității pentru a se reuni cu frații lor din capitală și din alte orașe ale țării. Împreună vor merge în marș spre Palatul Cotroceni, unde îi vor cere președintelui României, Klaus Iohannis, urgentarea procesului de Reunificare.

Începând cu ora 14:00 și până la plecarea unioniștilor către Cotroceni, site-ul Cunoaște Lumea, va posta, la intervale de 30 de minute, imagini din Piața Universității.


foto Ștefan Sabin, Acțiunea 2012


NOTĂ (infoprut.ro):

Vineri, 10 iulie, tinerii din Marşul lui Ştefan cel Mare i-au adresat un mesaj emoţionant preşedintelui României, dar și membrilor Guvernului, parlamentarilor și liderilor de partide:

Domnule Președinte,
În aceste zile, mai mult ca oricând, ne adresăm în primul rând Dumneavoastră, dar în același timp, fiecărui membru al Guvernului, fiecărui parlamentar în parte, tuturor președinților partidelor politice, pentru a ne fi alături.
Suntem în toiul unei acțiuni grele, prin care am vrut să arătăm Țării cât de mult înseamnă pentru noi și că setea noastră de reîntregire nu a fost oprită nici de sutele de mii de deportări și crime din perioada sovietică, darămite acum, când avem dreptul la libera exprimare.
Am mers spre Țară 20-30 de kilometri pe zi. Am mers în caniculă, pe temperaturi de 40 de grade, acum, când vă scriem această scrisoare, tocmai continuăm marșul pe furtună. Nu ne va împiedica nimic să ajungem la București: sâmbătă la 10:00 trecem Prutul pe jos la podul feroviar de la Ungheni, iar duminică la ora 14:00, prietenii sau simpli bucureșteni care nu au uitat de noi ne așteaptă în Piața Universității.
Noi n-am vrut să fim așteptați. Când revii acasă des, mama nu te mai întâlnește cu masa întinsă, ci te ceartă de ce n-ai spălat cana după tine când ai plecat. Domnule Președinte, noi vrem să ne certați că n-am spălat cana, nu mai vrem să fim așteptați. Suntem tineri, suntem entuziaști, este adevărat. Dar suntem o mie care gândim la fel. Fiecare dintre noi are cel puțin părinții, frații, verișorii și vecinii care gândesc la fel. Domnule Președinte, noi suntem doar 3 milioane peste Prut.
Ce vrem să vă rugăm, Domnule Președinte, este să nu uitați nici Dumneavoastră de noi. Știm că sunteți un om foarte ocupat, care are griji foarte mari pe cap, dar duminică ajungem la București pentru a vă transmite Dumneavoastră, ca reprezentant al poporului român, dorința de Unire a românilor basarabeni, exprimată în Apelul Marii Adunări Naționale din 5 iulie de la Chișinău, și mesajele venite de la oamenii simpli din satele și orașele Republicii Moldova cu care ne-am întlnit în marșul nostru pedestru. Vă scriem Dumneavoastră.
Drumul nostru lung ne-a făcut fericiți, nu ne așteptați ca pe niște oaspeți, noi nu mai avem ce să oferim, decât pe noi înșine Maicii Românii. Știm că rigorile diplomatice nu vă permit mai multe, dar vă rugăm, domnule președinte, să ne primiți măcar cu o strângere de mână și un cuvânt bun, cum ați făcut-o când ne-am văzut la Chișinău.
 Copiii înstrăinați ai neamului românesc, care își caută drumul spre revenirea acasă.

consemnează Mădălina Corina Diaconu

Lasă un răspuns