CELSUS (sec. II d. Chr): Creștinii repetă ritualurile din religia lui Zalmoxis

Categories DezvăluiriPosted on


Asemănările dintre Zalmoxis și Iisus

Unul dintre lucrurile surprinzătoare ale antichității este creștinarea relativ ușoară a geto-dacilor… Dacă în multe țări creștinarea s-a făcut cu sabia, aici, pe teritoriul vechii Dacii, mesajul lui Iisus a pătruns fără să întâmpine prea multă rezistență, fiind îmbrățișat de autohtoni, care au combinat noul mesaj cu tradițiile proprii – tradiții anterioare creștinismului, păstrate până astăzi.

De ce s-a petrecut acest lucru?

Dacă facem o comparație între Iisus și Zalmoxis, vom găsi câteva similitudini surprinzătoare care explică acceptarea creștinismului ca pe un fel de continuare a religiei zalmoxiene.

În acest sens, istoricul Dan Oltean ne spune următoarele: “Similitudinile dintre religia lui Zalmoxis și cea a lui Iisus au fost sesizate de primii creștini, dar și de mulți autori “păgâni” care au combătut religia lui Iisus. În secolul al II-lea d. Chr., un autor “păgân”, Celsus, a scris că primii creștini nu fac altceva decât să repete ritualurile din religia lui Zalmoxis:  “. . . fiindcă cinstesc pe cel prins și mort . . . ați făcut la fel ca și geții care cinstesc pe Zalmoxis . . .” (cf. Origene, Contra Celsus, 3, 34). Alte asemănări dintre religia lui Zalmoxis și cea a lui Iisus, legate de ritualuri și de înviere au fost surprinse de Clement din Alexandria, Sf. Hippolytus, Ioan Chrysostomul, Sfântul Grigore din Nazianze, dar și de mulți alți autori patristici.” (Dan Oltean – Religia Dacilor, pag 51. Cartea se găsește aici: http://dacia-art.ro/products-page/carti/)

Dintre toate asemănările semnalate de antici, două sunt cu adevărat remarcabile…

1. În primul rând, este vorba despre învingerea morții și înviere, un traseu inițiatic foarte asemănător în cazul celor două mari spirite. Dacă în cazul lui Iisus, odată cu moartea prin crucificare, urmează coborârea în infern, pentru 3 zile, și triumful asupra răului și a morții, iar apoi învierea, în a patra zi…, în cazul lui Zalmoxis, procesul durează 3 ani, iar revenirea se face în al patrulea.

“…Se făcu nevăzut din mijlocul tracilor, coborând în adâncul încăperilor subterane.(…) Tracii fură cuprinși de părere de rău după el și-l jeliră ca pe un mort. În al patrulea an se ivi însă iarăși în fața tracilor și așa făcu să creadă în toate spusele lui.” (Herodot, Istorii)

Practic, după acest eveniment al revenirii din lumea subpământeană, cei doi generează reforma spirituală care a dus la nașterea creștinismului și a zalmoxianismului.

2. Atât Creștinismul, cât și Zalmoxianismul au ca doctrină principală nemurirea sufletului. Sufletul, eliberat din trupul de carne, dacă a avut o viață pământeană merituoasă, ajunge într-o lume fericită, pentru totdeauna.

Din aceste motive, dar și din altele, Mircea Eliade spunea în cartea De la Zalmoxis la Gengis-Han (pag. 80) că: “Toate aspectele religiei lui Zalmoxis – escatologie, terapeutică, theurgie, etc., încurajau apropierea de creștinism”, iar D. Drăghicescu în lucrarea Din psihologia poporului român (pag. 283) subliniază că: “Esențialul religiei lui Christos se găsea deja în religia dacilor.”

Cu siguranță că răspândirea creștinismului la nordul Dunării, în spațiul geto-dacilor liberi, a fost influențată și de faptul că cei doi împărați romani care au deschis calea oficializării religiei creștine în Imperiul Roman au fost DACUL Galerius și TRACUL Constantin cel Mare, doi împărați  cu o origine etnică care nu avea cum să nu le fie cunoscută și geto-dacilor nor-dunăreni…

Astăzi, deși poartă o haină creștină, încă putem să fim parte la foarte multe sărbători populare, moștenite de la geto-daci, o dovadă a faptului că religia străveche Zalmoxiană a conviețuit cu Creștinismul și a supraviețuit într-un anumit fel până acum.

Tocmai de aceea, trebuie să ne conservăm tradițiile și identitea pentru că aici sunt înscrise codurile unor taine străvechi, ale căror mesaje rămâne să le redescoperim…

Daniel Roxin

Sursa foto: http://www.romania.travel/

5 comments

  1. El (Celsus) aminteşte de învăţatele şi vechile triburi ale galactofagilor, druizilor şi geţilor, datorită asemănării între tradiţiile lor şi cele ale evreilor,

    CHAP. XVI.
    Nay, he styles the Galactophagi of Homer, and the Druids of the Gauls, and the Getae, most learned and ancient tribes, on account of the resemblance between their traditions and those of the Jews,

    http://www.documentacatholicaomnia.eu/03d/0185-0254,_Origenes,_Contra_Celsus,_EN.pdf

  2. prietene, evreii nu insemnau nimic, la vremea aceea, ca religie, asa cum nu inseamna nici azi. Se face mult zgomot pentru nimic, cui naiba ii pasa de religia catorva milioane de insi in marele concert al religiilor cate au sute de milioane de adepti sau miliarde?

  3. Prima asemanare principala dintre cele doua religii este putin fortata.
    Intr-adevar e aceeasi idee cu moartea si invierea dar in crestinism invierea este in a treia zi, nu in a patra. Asta le spune chiar Domnul Hristos ucenicilor sai inainte de rastignire: „Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia” (Biblia, Evanghelia dupa Matei, cap. 17: 22-23). La fel pastreaza si Biserica randuiala, in calendar Invierea este praznuita Duminica, in a treia zi dupa rastignirea de Vineri (Vinerea Mare).

    Cred ca mai degraba asemanarile principale au fost la nivelul atitudinii fata de viata, de scopul ei si, cel mai important, de valorile morale promovate.
    Probabil stramosii nostri erau dintre paganii care nu aveau legea crestina( sau cea veche iudaica) dar din fire faceau cele ale legii, asa cum spune Sf. Apostol Pretru in Epistola către Romani, cap. 2 versetul 14. “Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, …”.

    Dacii fiind din fire un popor cinstit, modest, iubitor de pace si as putea spune chiar iubitor fata de dusmani (a se vedea atitudinea lui Dronihete fata de Lisimah), au primit cu susurinta crestinismul care le oferea ceva superior, un dumnezeu adevarat si iubitor de oameni pe care vrea sa-i invete sa iubeasca la randul lor.

  4. Pentru Andu care vad ca habar nu are ca ,,,, crestinismul s-a nascut in sanul iudaismului si ca era singurul care a pastrat nealterat monoteismul curat. Asa ca termenul de iudeo-crestinism nu este o rusine nicidecum. Scriptura a prezis dinainte ca dupa un anume timp crestinismul avea sa se paganizaze iar cei care au vrut lucrul aceta au beneficiat de unele avantaje. Scopul urmarit de insusi Satan Diavolul era acela de a spori numarul enoriasilor . La inceput s-a mers bine cu crestinarea paganismului dar pe urma lucrurile s-au schimbat ajungandu-se la paganizarea crestinismului. Cei pe care azi Biserica Ortodoxa aminteste de ei ca si calauze spirituale demne numindu-i ,,Sfinti Parinti,, NU MAI ERAU nicidecum crestini ca cei din secolul intai. Asta pentru ca ei deja boteza oameni cu tot bagajul lor de superstitii pagane precrestine acceptandu-i in felul asta. Lucru care desigur nu mai era pe placul lui Dumnezeu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *