Neamul dacilor:CARPII

Categories ArticolePosted on

un articol de Valentin Roman

 

Numele neamului dacic al Carpilor este legat de cel al muntilor Carpati. Primul autor antic care ii mentioneaza este Ephoros (sec.IV i.e.n-Fragmen-tarium, 158, 78), intr-o stire preluata de Pseudo-Skymnos (sec II i.e.n.-Periegesis, V, 841, 844): “Primii locuitori de langa Istru sunt carpizii, dupa care urmeaza scitii plugari”. Prezenta carpilor in podisul Moldovei si zona subcarpatica este clara, in acest sens stand marturie o serie de situri arheologice, precum cel de la Poiana Dulcesti, Poienesti, Padureni ssau Vartescoi, aproximativ 30 de locuinte carpice fiind cercetate in locatiile amintite. In scrierile autorilor greci, intalnim, uneori, forma karpodakai, atunci cand se face referire la carpi

Gheorghe Bichir, citat de Ion Ionita in volumul “Din istoria si civilizatia dacilor liberi”, opineaza ca neamul carpilor a locuit, initial, in zona Carpatilor Rasariteni, zona de la vest de Siret, cuprinsa intre raurile Putna sau Trotus la sud si raul Moldova la nord. Zona lor de influenta s-a extina, treptat, in perioada secolelor II-III e.n., astfel ca acestia controlau intreaga zona de la est de Carpati.

Totusi, o delimitare clara a ariei de raspandire a carpilor in raport cu celelalte populatii dacice libere este destul de dificil de facut, in contextul in care cultura materiala a tuturor dacilor liberi era una relativ uniforma. În partea de sud-est a Moldovei si Basarabiei, carpii s-au raspândit pâna la limes-ul roman, unde s-a interferat cu lumea romana si pâna în zonele ocupate de sarmati.

Izvoarele istorice atesta faptul ca acest neam dacic, carpii, au reprezentat, multa vreme “motorul’ aliantelor anti-romane, fie cele ce concentrau forte ale dacilor liberi, fie daca vorbim de aliantele daco-sarmate. Strategia militara a carpilor nu a fost doar unaa ofensiva impotriva romanilor, ci si unda defensiva, dupa cum arata, de pilda, valul Stoicani-Ploscutani, ridicat la initiativa acestora pentru a reprezenta o piedica in calea avansarii legiunilor imperiale.

Un anumit tip de organizare politica si militara este confirmat si descoperirea unor elemente materiale specifice unei anumite paturi sociale, precum un tezaur de vase de argint (Muncelul de Sus), piese de harnasament din bronz (Sabaoani) sau fragmente de tesatura cu fire de aur descoperite inr-un urna funerara gasita la Padureni.

Descoperirile arheologice arata ca neamul carpilor a dezvoltat o cultura materiala specific civilizatiei dacice per ansamblul ei. Sedentarismul lor este confirmat de faptul a practicau intens agricultura, olaritul si prelucrau metalele, dupa cum releva cercetarile, printre altele, de la Bornis si Sabaoani.

In planul creatiei materiale, in special in cazul vaselor ceramice, se poate observa o anumita influenta sarmatica, mai ales prin prezenta motivelo zoomorfe pe toartele acestora. De la carpi ne-au ramas obiecte ceramice, piese din metal, in special catarame, chei si fibule, dar si tezaure monetare, probabil parte a subsidiilor (mai degraba o forma de tribut platit de romani pentru a-si asigura linistea la granite din partea carpilor) primite de la romani. Practicarea agriculturii este atstata de un numa rinsemnat de obiecte specifice descoperite in siturile carpice, precum brazdare si cutite de plug, seceri si coase, toate lucrate din fier, rasnite, boabe de grau si tulpini de canepa, iar pastoritul este confirmat de multele oase animale gasite de arheologi in vetrele locuite.

Dintre cercetatorii romani care au studiat civilizatia carpica ii putem aminti pe R. Vulpe, Gh. Bichir, I. Ionita, M. Ignat, V. Ursachi, V. Capitanu, I. Mitrea si Gh. Postica. In cursul cercetarilor efectuate de acestia, au fost identificate numeroase asezari si necropole în Moldova subcarpatica, Podisul Moldovei si în Basarabia, ce pot fi atribuite culturii carpice: Vârtescoiu, Poienesti (jud. Vaslui), Moldoveni, Valeni, Poiana-Dulcesti, Butnaresti (jud. Neamt), Galanesti, Cabesti, Milesti, stefan cel Mare (jud. Bacau), scheia, Suceava, Vornicenii Mari, Rotompanesti, Podeni, Liteni, Zvorâstea (jud. Suceava), Stânca, Cucorani (jud. Botosani), Baiceni (jud. Iasi), Marcauti, Cosauti, Nova-Troickoe, Bocaci, soldanesti, Prajila, Cotesti, Zarnesti, Sarata Noua, Sabalat, Catargi, Trifanestii Noi, Balabanesti, Tyras, Orlovka (Aliobrix) etc (Rep. Moldova). Concluziile specialistilor semnaleaza  o mare densitate si o raspândire omogena în teritoriu, numai în nordul Moldovei (jud. Suceava si Botosani) fiind identificate 75 de statiuni carpice.

In ceea ce priveste organizarea sociala, cercetatorii romani au stabilit ca populatia carpica era organizata clar pe paturi sociale. Necropolele cercetate au relevat, in urma analizei tehnicilor de inhumatie, ca populatia foarte instarita reprezinta 3,89% (liderii comunitatii), populatia instarita 20,78%, oameni din clasa medie 27,28%, iar cei saraci 48,05%, aproape jumatate din numarul locuitorilor. Ca forma de organizare, vorbim de obstea teritoriala, o forma evoluata a organizari gentilice.

 

Dusmani teribili ai romanilor

 

In prima jumatate a sec.III e.n., prezenta carpilor este atestata si in Muntenia, lucru demonstrat in cursul cercetarilor efectuate de arheologi la  la Zoresti-Valea Teancului, Gura Niscovului, Izvoru Dulce sau Balteni. Ca urmare, cel putin zona de nord-est a Muntenie intra sub influenta cutlurii materiale carpice. In aceasta zona, mai exact in aria Saranga-Pietroasele, ar fi putut fi localizat Castellum Carporum  de care vorbeste inscriptia (stela funerara) de la Intercisa (Dunapentele) si cetatea mentionata de Zosimos (I,20). Dispunand de o baza economica solida si o forta militara puternica, carpii au atacat in repetate randuri Imperiul Roman, fie singuri, fie in alianta cu sarmatii si gotii, asa cum am aratat anterior si vom arata si in paginile urmatoare.

Intreg secolul al III-lea e.n., dar si in secolul IV, carpii, singuri sau impreuna cu aliatii lor, au repezentat un adevarat pericol pentru romani. Carpii, dupa infrangerile suferite de fratii lor costoboci, nu erau numai cei mai puternici dintre dacii liberi, ci si unii dintre cei mai periculosi dusmani ai Imperiului Roman la Dunarea de Jos (Iordanes, Getica, XVI,91).

Expeditii militare de anvergura mai mica sau mai mare, organizate de carpi, sunt confirmate de izvoarele latine in anii 214,238,245-247,272,295-297,302-303,306-311 si 315-318, ultima avand loc, porivit lui Zosmos, in anul 381 (Zosimos,IV,34), atunci cand atacurile lor sunt stopate cu greu de imparatul Theodosius I.
Important de precizat este faptul ca, dupa retragera administratie romane din provincia Dacia Romana, o parte a carpilor au patruns pe teritoriul acestei provincii, dupa cum s-a concluzionat in urma cercetarilor efectuate la Stolniceni –Ramnicu Valcea si cele de la Sopteriu (jud.Bistrita Nasaud).

 

 

Inscrie-te la Newsletter (pe Home) și află primul despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le trimitem! Mulţumim!

 

Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau.
http://radiovoceasufletului.ro

Accesează acest link: Redirectioneaza 2%

20 comments

  1. Domnule VALENTIN cind se va deslusi misterul GOTILOR pentru totdeauna ? Ca aici este buba,pina cind nu se va face lumina, GOTII vor ramine popor germanic ceea ce este absurd.

  2. Stimate Domnule Valentin Roman,

    Consider ca ar fi util ca pe site-ul Dvs. sa fie inclus si interesantul articol “Urme dacice in zona curburii interioare a Carpatilor” de Gheorghe Seitan, publicat recent pe site-ul http://www.ioncoja.ro (evident cu acordul autorului).

  3. Conform V. Parvan, scitii erau neam iranic de stepa, migragori, deci nu aveau cum sa fie plugari. in plus, tot din Parvan (cu argumente arheologice) din cele 3 “rauri” de sciti, cei care au ramas masiv in zona dacica au fost agatyrsii (ciudat nume pentru sciti oricum, dat fiind faptul ca veneau de dincolo de Tyras, oras get….) in zona Muresului, si ff. putini prin Dobrogea. restul au inaintat prin zona de campie, spre vestul europei prin nordul muntilor Carpati si prin Muntenia-Oltenia-Serbia (de asemenea mie mi se pare ciudat ca Roma a fost infiintata in 753ien, corespunzant trecerii unui val de sciti de zona carpatica…)

  4. O deplasare a sensurilor unor cuvinte a avut loc şi în aromână. În cazul de faţă CARP cred că este un arhaism. CARP…capră(de lemn, dar si numele animalului), crapă, crap, crăpcean, cărpănos…interesant jocul primordial…modul în care se nasc cuvintele; sugestia, metafora, anagramarea. Vedeti, unele cuvinte si-au redus mult aria de circulatie tocmai datorita faptul ca nu mai au ce numi (in majoritatea cazurilor). Or, in perioada ocupatie romane si dupa aceea nu era vorba de asa ceva. Dacii nu aveau nici un motiv sa renunte la limba fiindca viata le-a ramas aceiasi, si-au continuat ocupatiile.

  5. Altfel spus, asa-zisa romanizare nu este decat o imbecilitate sinistra. Cum putea un singur trib, cel al latinilor, indiferent de cat de sus s-ar fi ridicat in destin, ca vechime trece prin urechile acului – raportat la vechimea neamului traco-dac – sa determine acest neam, intins pe un teritoriu urias, sa-si paraseasca limba? Latina cunoscuta este ca un arc de otel, doar Plinius cel Batran si altii strigau ca din gura de sarpe ca nu se mai intelege om cu persoana in latina noua, latina din sec I i.HR, nituita de autoritatile latine si imprastiata cu meditatori greci, introdusa apoi in adm., armata…ma rog, sunt cunoscute stadiile limbii latine. De altfel, chiar istorii italieni sunt jenati sa aiba de-a face cu istoricii idioti, oare de unde?

  6. O concluzie clara fara echivoc. Carpii- neamul dacilor necucerit. Imperiul s-a oprit in Carpati.
    Cand se vorbeste despre Moldova, toata lumea este de acord ca partea aia de pamant reprezinta Dacia libera. Moldovenii pot spune :”peste noi au trecut o multime de neamuri, insa niciunul nu ne-a cucerit. A trebuit doar sa facem curat dupa.” Curat si in istorie, curat si in minte si suflete. Ne cam chinuim aici asa-i. Da fiecare generatie care vine are in sange ( e inscris in codul genetic asta ) setea le libertate. Libertatea se cucereste asa este, insa daca n-o asezi intr-un raport milenar cu origini si fundatii stabile vine unu maine si-ti darama “castelul de carti de joc”.

  7. Din ce stiu eu, romanii s-au oprit in Apuseni sa scurme dupa aur
    (ca asta au poftit); asa ca in Depresiunea Transilvaniei si in Maramures erau tot dacii liberi (Costobocii si altii).
    Daca gresesc sa-mi intoarca oarecine vorba.
    Altfel, ma bucur sa mai aflu cate ceva despre istoria noastra veche.
    Ura!

  8. Domnule Valentin Roman, sunt ne nepretuit informatiile pe care ni le oferiti. Ma intreb: nu ar fii potrivit sa trimiteti si Doamnei Zoe Petre, pe mail, informatiile acestea. Poate mai invata ceva istorie. Adevarata.

  9. gotii reprezentau un amalgam de popoare din stepele ucrainei si tara noastra format din geti(geti autohtoni cat si geti din scandinavia), sarmati, bastarni si carpi. carpii practic erau daci de zona montana. gotii erau geti sau daci de campie daca doriti sa-i numim astfel. cuvintele din biblia gotica eu le-am studiat si sunt aceleasi cu cele de pe tablitele de la sinaia. gotica era limba geto-daca.

    exemple:

    servitor, a maguli pe cineva in biblia gotica este MAGIWE iar pe tablitele de la sinaia este cuvantul MAGL a fi lumina sau a lumina pe cineva

    a se mistui in biblia gotica este AFTUMIST iar pe tablitele de la sinaia este MISTI, MESTI a fi pe ultimul drum, a pieri

    a fi inaintea cuiva, sau a fi ceva in intarziere fata de altceva in biblia gotica este FAURTIZEI iar pe tablitele de la sinaia este AZE

    a asuda in biblia gotica este WAURSTWA iar pe tablitele de la sinaia este ASUDO

    a face cu ou si cu otet pe cineva(cearta) in biblia gotica este HWOTIAN iar pe tablitele de la sinaia este ITO

    a zice, a calauzi pe cineva in biblia gotica este TALZIAI iar pe tablitele de la sinaia este TAZ(judecata) si TALI este intelepciune sau zieo, zeo a zice

    a fi tare, a fi viteaz in biblia gotica este SWINTOZA iar pe tablitele de la sinaia este SETOUZO, SETUZO

    zoala in biblia gotica este WLIZIA iar pe tablitele de la sinaia este ZOALO

    cinste, a mari, a fi mandru de ceva in biblia gotica este SWERAIM iar pe tablitele de la sinaia este MARA, MAIRE, etc

    a drege ceva, a drege o actiune in biblia gotica este DRIUGAN iar pe tablitele de la sinaia este DERIG

    gospodarie in biblia gotica este GARDEI iar pe tablitele de la sinaia este ARGI, ARGIO, etc constructie, loc de locuire

    a trebui in biblia gotica este TAURBEI iar pe tablitele de la sinaia este a trebalui TRABELI

    a urmari in biblia gotica este GAUMIAN iar pe tablitele de sinaia este UM pricepere, atentie.

    a se duce in biblia gotica este IDDIU, IDDIEDUNU, IDDIEDUN iar pe tablitele de la sinaia este DU, DUE, DUA , etc

    si sunt inca si multe altele.

  10. carpii erau daci montani. sarmatii erau rezultati din amestecul getilor cu scitii iar bastarnii erau germani mai spre populatiile vest germanice. carpii erau daci neamestecati cu nimeni(omogeni) fiindca in necropolele carpice nu exista elemente germanice(bastarnice). bastarnii probabil ca au luat parte alaturi de geti si impreuna cu getii si sarmatii s-au amestecat si impreuna au plecat in drumul lor spre spania in asa zisa migratia gotilor/getilor. totusi si bastarnii aveau cunostina si probabil ca si unii dintre bastarni aveau cinste pentru regii geto-daci deoarece unii dintre acestea in speta burebista a domnit si peste ei.

  11. gotii formati din (geti, sarmati si bastarni) vor forma regate in franta si spania desigur care va dainui pana in 711. dar si de acolo in colo se va da reconquista.

  12. armata gotica:

    cavaleria: formata in special din randurile sarmate imbracati in zale de fier.

    pedestrimea: formata din geti tarabostesi si capileati si neamuri germanice in speta bastarni avand parul facut coc.

  13. Filmul ”Dacii – Adevăruri tulburătoare” mi-a pus pe tavă un set de răspunsuri la care mă gândeam chircit şi în taină, de ani buni, dar mai concret şi mai cu seamă abia anul trecut, lângă zidurile măreţei Sarmi Zeget Usa. Este dezgropată fragmentar şi parcă în silă chiar, lăsată de izbelişte şi parcă în exil forţat de veacuri. Tace şi îşi ţine secretele sub blocurile groase de piatră de andezit, tăiată cu tehnici despre care cei ”civilizaţi” de astăzi nu ştiu nici în acest ceas să explice cum a fost posibil. Şi cum era să-i spun lui Lupu din satul copilăriei mele, atunci când eram o copilă neştiutoare şi abia la început de drum în viaţă, că ceea ce el ştie din străbunii lui sunt falsuri ieftine şi fără greutate, iar ceea ce noi ”orăşenii”, am învăţat la şcoală, e purul adevăr. Că ne tragem din romani, iar limba ce o vorbim nu are treabă nici cu cei teribili carpi şi nici cu dacii? Că motivele tradiţionale de pe bundiţele de sărbătoare sunt romane iar Sânzienele şi Dragobetele, ori chiar Floriile, Rusaliile şi însuşi Crăciunul – străveche sărbătoare a luminii cu obiceiul trac vechi al sacrificării porcului prin care se ucidea întunericul şi răul (simbolizat de un animal cu specific pământesc) în aşteptarea luminii şi a belşugului apoi, că toate astea sunt tot de la romani? Crăciunul se numeşte “Naşterea (lui Cristos)” în cele mai multe limbi: Noel

  14. Va multumim pentru articolele pe care le postati sant multi romani care nu îsi cunosc identitatea,eu personal cred cã fiecare român ar tre bui sa stie care îi sant originile si stramosii si ar tre bui ca fiecare român sã fie mîndru cã e român avem cea mai frumoasa istorie.

  15. de ce nu spune bichir si limita spre vest unde au locuit carpii. de ce spune doar sud trotus si nord raul moldova. ceea ce vreau sa spun ca este ca poate carpii erau originali din estul ardealului insemnand muntii bargaului bistrita muntii gurghiului mures, muntii din harghita.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *