Ocupatiile geto-dacilor

Categories ArticolePosted on

un articol de Valentin Roman

 

Dacii practicau intens agricultura, experienta secolelor de sedentarism fiind atestata in izvoarele antice. Acestia cultivau cereale, precum orz, secară, linte, bob și mai multe varietăți de grâu. Foloseau plugul cu brăzdar și cuțit de fier, iar drept unelte utilizau coase lungi (de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase colți, etc.

De asemenea, cultivau intensiv și vița de vie, unii termeni specifici  acestei ocupatii, fiind mosteniti de noi din limba daca (butuc, strugure, curpen), dar practicau si albinăritul, pescuitul si creșteau animalelor, dintre care amintim vite, cornute, mici și mari si cai.

Dupa cum arata descoperirile arheologice, dacii reprezentau unul dinre cele mai vechi popoare europene care au practicat agricultura, respectiv inca din neolitic. Ei au folosit brazdarul de fier inca din prima jumatatea secolului IV i.e.n., acesta fiind gasit in mormantul tracic de la Kalacanovo (Bulgaria), dar si in cursul cercetarilor de la Ocnita-Valcea, Cetatenii din Vale, Comalau, Costesti, Craciunesti, Cristesti, Gradistea-Muncelului, Pecica, Strambu, Mosneni, Poiana, Tinosu, Capaina, Piatra Neamt sau Odorhei. De asemenea, pastoritul, activitate seculara a poporului dac, continua sa fie, in secolul I e.n., una dintre ocupatiile de baza ale acestuia.

O alta indeletnicire a dacilor, veche de aproximativ 800 de ani la venirea romanilor, asa cum arata unii istorici, era mineritul. Astfel, in secolul I al erei noastre, autohtonii, mai ales cei din arcul intracarpatic, exploatau si prelucrau fierul, arama, argintul și aurul,dar si bronzul (stapanind tehnica amestecarii cuprului cu cositor), utilizat mai ales pentru confectionarea uneltelor si podoabelor.

Dacii, precum stramosii lor, erau si buni mestesugari si excelau in manifestarile artistice materiale. Cele mai vechi opere de arta descoperite in spatiul corespondent Romaniei de astazi si atribuie unor culturi autohtone dateaza din epipaleolitic (8000-7000 i.e.n.), iar din eneolitic (3000 i.e.n.) ne-au ramas opere ca “Ganditorul” si “sotia” sa decoperite la Cernavoda.

Priceperea artistica a autohtonilor este oglindita si in realizari precum “zeita fertilitatii” de la Cucuteni, realizata in perioada 3600-3400 i.e.n., altarul din teracota dela Trusesti-Botosani, modelele din teracota ale celor patru sanctuare de la Cascioarele -Ilfov, datate 3600-3400 i.e.n. si care prezinta un rafinament arhitectonic la care templele grecesti, de pilda, vor ajunge abia dupa 2200 de ani.

Din epoca bronzului ne-au ramas cele 11 pumnale de aur de la Persinari, dar si tiparele pentru turnarea topoarelor de la Sarata-Monteoru (1700-1300 i.e.n.). Din epoca halsttattiana sau epoca fierului a ajuns la noi (1150-350 î.e.n.) depozitul de bronzuri de la Uioara de Sus, compus din 5800 obiecte in cantitate de 1100 de kilograme si continand sabii, pumnale, seceri, fibule, pandative dar si vase si zabale.

Marturie a priceperii si maiestriei mestesugarilor si bijutierilor daci stau, printre altele, tezaurele de la Pecica, Costești, Căpâlna si Stăncuța, care cuprind brățări spiralice, lanțuri ornamentale obținute prin împletire de fibre sau îmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate sau brățări cu capete de șarpe de tip elenistic.

Acestia mai confectionau si lanturi, colane, cercei sau agrafe. Un alt semn al uniformitatii si omogenitatii artistice pe intreg teritoriul Daciei sta si faptul ca exista o artă dacică a argintului, generalizată, începând din sec. III î.e.n.

Ceramica dacica cunoaste, in perioada secolelor I i.e.n. – I e.n., apogeul artistic si functional. In general lucrata la roata si cu puternice influente grecesti, aceasta este reprezentata de vasele pictate, cu motive geometrice, mai simple sau mai complicate, elemente vegetale redate fie naturalist fie stilizat, reprezentări de păsări și animale reale sau imaginare. Culorile folosite sunt de obicei roșul și brunul (în diferite nuanțe); mai rar, galbenul și negrul.

 

 

Lasă un răspuns