Adevarul Despre Daci

Tweetun articol de Valentin Roman   O îndeletnicire a dacilor, ce avea o vechime de aproximativ 800 de ani la momentul apariţiei romanilor la Dunăre, era mineritul. Astfel, în secolul I d.Hr., autohtonii, mai ales cei din arcul intracarpatic, exploatau şi prelucrau fierul, arama, argintul şi ...

un articol de Valentin Roman   Un element distinctiv, caracteristic armatei dacilor era reprezentat de stindardul lor de luptă, cunoscut sub numel de draco sau dracon. Acesta era constituit dintr-un cap de lup, realizat din bronz sau argint, fixat pe o prăjină, continuat de un material textil, c...

Cunoașterea geto-dacilor este cu mult mai profundă decât bănuiesc cei mai mulți dintre noi. Sacerdoții geto-daci par să fi cunoscut tainele vieții și ale morții, iar cercetările multidisciplinare de la sanctuarele dacice din Munții Orăștiei (1982 – 2010) ne oferă informații absolut...

Speologii tin secret descoperirile lor pentru a-i tine departe pe hoti. Rares Nastase si Sergiu Matei au avut sansa sa vada dovezi din vremea omului preistoric, dar si vestigii umane din vremea tracilor, care vorbesc despre ritualurile acelor vremuri. Sunt comori pe care statul roman e incapabil sa ...

ASOCIAȚIA GETO-DACII: PROIECTELE ANULUI 2015 Susține-le și tu! După un an 2014 foarte reușit în care am lansat două filme documentare și 3 cărți, am susținut financiar și media 7 șantiere arheologice, am organizat un Festival Dacic la Muzeul Național al Țăranului Român și am avut...

un articol de Valentin Roman   În urmă cu ceva vreme, vestea că situl arheologic Sarmizegetusa Regia a intrat în administrarea Consiliului Județean Hunedoara a fost întâmpinată cu nemăsurată bucurie de către o serie de personaje care își desfășoară activitatea prin arealul respecti...

Asemănător în linii mari cu costumul popular din Mărginimea Sibiului, costumul popular de pe Jiu are câteva note proprii, printre care ţesura deosebită a pânzei albe învârstată din distanţă în distanţă cu dungi.   Portul femeiesc   În componenţa portului femeiesc intră: ciupeagu...

În necropola de la Teleşti-Drăgoieşti ritul funerar a fost unitar, incineraţia fiind proprie tuturor mormintelor. Acest rit funerar este caracteristic grupului Ferigile în care se încadrează necropola aici discutată şi este în general specific populaţiei autohtone getice din această faz...

TweetA venit vremea să ne unim pentru o cauză cu adevărat nobilă – recuperarea adevărului istoric, readucerea geto-dacilor acolo unde le este locul: în sufletul și în conștiința poporului român. Entuziasmul uriaș manifestat în ultimul timp de toți cei care simt ca și noi, ne-a făcu...

Un toponim întâlnit frecvent în Câmpia Română este cel de măgură sau gorgan. Ambele cuvinte desemnează o movilă artificială, formată prin acumularea resturilor unei aşezări sau o movilă aflată deasupra unui mormânt vechi. În general, acest tip de aşezare, care este cunoscută în ...