Prof. univ. Ioan Scurtu – Falsificarea istoriei și deputații inculți ai României. S-a votat ziua de 10 mai ca sărbătoare națională!!! Ăsta e primul pas spre schimbarea Zilei Naționale

Categories DezvăluiriPosted on

Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, 22 aprilie 2015, cu 294 voturi „pentru”, unul împotrivă și 6 abțineri propunerea legislativă privind proclamarea zilei de 10 Mai sărbătoare națională. Diletanţii şi sfertodocţii istoriei au marcat o victorie bazată pe fals. Vă prezentăm o opinie avizată a unui istoric de marcă, domnul prof. univ. dr. Ioan Scurtu. (Redacţia ART-EMIS).

Anul 2015 a oferit din nou ocazia unor diletanţi şi unor politicieni întârziaţi (ca mentalitate) să susţină că Ziua Naţională a României trebuie să fie 10 mai. Asemenea luări de atitudine au fost transmise la radio şi TV, acreditându-se ideea că la 10 mai s-a proclamat Independenţa de Stat a României şi că tot într-o zi de 10 mai ţara noastră a devenit Regat. Asemenea afirmaţii sunt făcute prin ignorarea sau falsificarea grosolană a istoriei. De aceea se impun precizările oferite de documentele vremii.
1. Independenţa de Stat a României a fost proclamată de Parlamentul ţării, şi nu de domnitorul Carol I, iar data exactă este 9 mai. Evenimentele s-au desfăşurat astfel: în acea zi, din însărcinarea grupării liberal-radicale şi cu asentimentul miniştrilor, deputatul Nicolae Fleva a adresat o interpelare, solicitând guvernului să răspundă dacă a adus la cunoştinţa Puterilor Garante ruperea relaţiilor de dependenţă faţă de Poartă şi, prin urmare, „independenţa absolută a României”[1]. Răspunzând, ministrul Afacerilor Străine, Mihail Kogălniceanu, a declarat: „În starea de răsbel, cu legăturile rupte ce suntem? Suntem independenţi; suntem o naţiune de sine stătătoare […] Aşadar, domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă”[2].După dezbateri, Adunarea Deputaţilor a votat următoarea moţiune: „Camera, mulţumită de explicările guvernului asupra urmărilor ce a dat votul ei din 29 aprilie curent, ia act că răsbelul între România şi Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială”[3]. O moţiune cu un conţinut identic a fost adoptată, în aceeaşi zi, şi de Senat, în urma interpelării lui Al. Orăscu şi a răspunsului ministrului Afacerilor Străine, Mihail Kogălniceanu. Astfel, 9 mai a devenit ziua Independenţei de Stat a României. Moţiunile adoptate nu aveau caracterul unor legi, care – pentru a intra în vigoare – trebuiau semnate şi deci promulgate de domnitor. Ele exprimau voinţa Reprezentanţei Naţionale, adică a poporului român.
2. Legea pentru proclamarea Regatului datează din 13/25 martie 1881, şi nu din 10 mai. Ea a fost adoptată într-un context intern tensionat. La 13/25 martie în Adunarea Deputaţilor au avut loc dezbateri furtunoase, în timpul cărora Titu Maiorescu a acuzat guvernul liberal şi pe partizanii săi că „nutresc în fundul inimii idealuri republicane şi că niciodată nu vor putea fi un partid de ordine şi de sprijin al dinastiei”. Pentru a dovedi netemeinicia acuzaţiei, liberalii au propus proclamarea imediată a Regatului. Aflând de această iniţiativă, Carol a acceptat, deşi – după opinia sa – trebuia să se aştepte până după înmormântarea lui Alexandru al II-lea, ucis în urma unui atentat la 1/13 martie 1881.
Din cuvântul generalului D. Lecca se observă limpede mobilul politic imediat al acestei hotărâri: „Reprezentanţa poporului trebuie să ia iniţiativă pentru proclamarea Regatului spre a nimici astfel insinuările de ieri ale opoziţiei, cum că dinastia e încă în România o plantă fragedă. Acesta nu e adevărat”[4]. În consecinţă, el a depus proiectul de lege prin care Parlamentul, în puterea dreptului de suveranitate a naţiunii, „Proclamă de rege al României pe Alteţa Sa Regală prinţul Carol I”. Propunerea fiind primită în unanimitate, s-a depus proiectul de lege care prevedea:
„Articolul I. România ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine şi moştenitorii săi titlul de Rege al României.
Articolul II. Moştenitorul tronului va purta titlul de principe regal”[5].
Proiectul a fost adoptat în unanimitate de ambele Corpuri legiuitoare. Apoi, parlamentarii, având în frunte pe principele Dimitrie Ghica (preşedintele Senatului) şi C.A. Rosetti (preşedintele Adunării Deputaţilor) au prezentat legea lui Carol I. În ziua de 14/26 martie 1881 a avut loc ceremonia la Palat, în cadrul căreia a fost promulgată legea privind proclamarea Regatului.
Datorită funeraliilor pentru ţarul Aleksandru al II-lea (desfăşurate la 15/27 martie 1881), festivităţile consacrate proclamării regatului au fost amânate pentru 10/22 mai, când se împlineau 15 ani de la urcarea lui Carol pe tron[6].
3. În timp, cele trei momente istorice diferite – 10 mai, 9 mai, 15 martie – au fost contopite în unul singur pentru omagierea dinastiei. Unui act real (începutul domniei lui Carol I) i s-au adăugat două licenţe istorice: proclamarea Independenţei (votată la 9 mai 1877) şi a Regatului (legea fiind promulgată, deci aflată în vigoare de la 15 martie 1881). Ele erau determinate de necesitatea politică de a-l omagia pe Carol I, devenit primul rege al României moderne.Odată cu scurgerea timpului şi într-un regim republican falsificarea datelor istorice nu numai că nu este necesară din punct de vedere politic, dar se impune respectarea adevărului istoric, inclusiv de către mass-media şi formatorii de opinie.
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu
————————————–
[1] „Monitorul oficial”, nr. 118 din 27 mai 1877, p. 3 449.
[2] Mihail Kogălniceanu, Texte social-politice alese, p. 315-316.
[3] „Monitorul oficial”, nr. 118 din 27 mai 1877, p. 3 453.
[4] „D.A.D”, nr. 60, şedinţa din 14/26 martie 1881, p. 1 815.
[5] „Monitorul oficial”, nr. 60 din 15 martie 1881.
[6] Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), vol. I Carol I, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 2001, p. 121.

Sursa: http://www.art-emis.ro/eveniment/2886-impotriva-falsificrii-istoriei-ziua-de-10-mai-sarbatoarea-nationala-a-romaniei.html

Accesează acest link: Redirectioneaza 2%

10 comments

  1. Cautati pe youtube “Istoria Romaniei partea 8 – Ungaria 1″ si “Istoria Romaniei partea 9 – Ungaria 2 (secuii)” pentru a cunoaste istoria limbii maghiare in Europa. Recomandat in special maghiarilor.

  2. Cred ca ar trebui avuta in vedere si parerea poetului Ioan Alexandru, care sustinea ca ziua nationala a Romaniei ar trebui sa fie de Sfanta Maria , pe 15 august,in memoria lui Constantin Brancoveanu , care a fost omorat de turci in acea zi, si a sotiei sale Maria care mai tarziu, i-a adus in tara ramasitele pamantesti,ideplinind cele crestinesti

  3. Aşa o să avem două Zile Naţionale ale României:

    Una pe care o va sărbători poporul în sărăcie şi tăcere.

    Şi în cealaltă vor benchetui în belşug, acompaniaţi de surle şi trâmbiţe, cei ce ne fură şi Ţara şi Sărbătorile.

  4. La cum decurg lucrurile acum si la cum ne conduc jidanii de Ponta si Isarescu tara si destinele, eu sunt de parere ca nu mai are nici o importanta cand este ziua nationala pentru ca sunt ferm convins ca noi ca tara si ca popor o sa disparem asa cum au disparut hititii sau nabateenii. Vorbim pe la televizor sau pe net cum face Roxin sau ala cu Meritocratia si cam atat. Daca nu intelegeti ca trebuie sa luam atitudine si sa-i macelarim pe toti care au guvernat Romania pana acum cu tot cu familii, atunci degeaba vorbim. Nici macar nu sunteti in stare sa va inscrieti in Miscarea Meritocrata si sa punem capat democratiei reprezentative si actualei constitutii care nu face altceva decat sa ne decimeze pe capete de de 25 de ani.

  5. foarte tare, numai bunul Dumnezeu ne mai poate pazi! scursurile astea sunt peste tot au impinzit tara, cred ca generatia noastra nu are puterea sa schimbe ceva, dar are puterea sa tina inteligenta rominilor poaspata cu aducere aminte de tot ce este important. Sunt tot mai sigur pe zi ce trece ca schimbarea o vor face copii Romaniei care azi au in jur de 5-6 anisori. Acesti copilasi dupa cum bine se vede sunt uimitori la cit de mult ii ajuta mintea in plus au si o legatura speciala cu Dumnezeu, ei sunt pt tara, ei au singele acela care nu vinde tara!

  6. Lasasem o replica in care il invitam pe dl. Scurtu sa fie mai onest, chiar daca este antiregalist. Mi-ati cenzurat acel comentrariu, dle Roxin. De ce?

  7. Dumneata, Gabi, de ce nu-i inviţi pe farsorii istorici să ,,fie mai oneşti” şi să nu ne mistifice istoria?!

    Dar vorbeşti urât tocmai despre cercetătorii care îi demască pe farsori!

    Este clar: faci parte din cei cărora nu le convine Unitatea românilor, trezirea lor şi mai ales faptul că au personalităţi inteligente şi curajoase care se opun misificării istoriei noastre.

  8. degeaba, sunt putrezi pana in maduva oaselor. Mergeti peste blogurile mistificatorilor si plezniti-i cu nadejde, cum facem si noi!

  9. FELICITARI DOMNULE PROFESOR!
    VEDETI de ce ne pun piedici in orgazarea unui CONGRES AL ISTORICILOR acesti pigmei tradatori si rau intentionati, indolenti si nesimtiti??Pregatirea CENTENARULUI MARII UNIRI le strica aranjamentele, combinatiile si ploile!Dar, v va prom it , ca LA TOAMNA DUPA CONGRESUL MONDIAL AL ISTORICILOR din CHINA,. voi trece la actiuni publiIce pt ca ISTORIA SA RAMANA CARTEA CEA DINTAI A NATIUNII ROMANE!!!PARIU???

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *