Totul despre Statueta veche de 23.000 de ani, descoperită în România. VIDEO

Categories ArheologiePosted on

Pe 22 august 2015, la Poiana Cireșului, a fost descoperită cea mai veche statuetă de pe teritoriul României și din sud-estul Europei, cu o vechime în jurul vârstei de 23.000 de ani.

Descoperirea este una excepțională și ea încununează munca dedicată a profesorului universitar Marin Cârciumaru, a șefei de șantier dr. Elena Nițu și a întregii echipe de arheologi care au cercetat situl arheologic.

După cum ne spune reputatul arheolog Marin Cârciumaru, de acum, orice lucrare de istoria artei din România va trebui să înceapă, pe secțiunea sculptură, cu această statuetă!

Despre cât de importantă este această descoperire, care este valoarea ei, cum s-a descoperit și cine sunt oamenii care au creat-o, vom căuta să aflăm în acest episod al emisiunii Adevăruri Tulburătoare (la Nașul Tv), unde i-am avut invitați pe arheologii care au coordonat săpăturile pe șantierul de la Poiana Cireșului.

Vizionare cu folos!

Daniel Roxin

P.S. Asociația Geto Dacii a avut o contribuție semnificativă la finanțarea cercetărilor pe șantierul arheologic de la Poiana Cireșului, mulțumită sponsorilor și donatorilor noștri, dintre care cei mai importanți sunt:

ANCROMA PROD SRL (Piatra Neamț)
Dan Groza (Canada)
LAFOR SRL (Războieni, județul Neamț)
Doina Grecu (Canada)
Mircea Chirac (România)
Elena Simon (România)

Mulțumim tuturor celorlalți susținători!

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

5 comments

  1. Acţiune creştină de apărare românească

    În data de 14 septembrie 2015 în jurul orei 18 în Bucureşti pe Bulevardul Expoziţiei nr. 22-30 pe terenul poporului român rămas de la martirul creştin Constantin Brâncoveanu un grup de români ortodocşi a făcut o slujbă ortodoxă şi apoi au plantat circa 100 de cruci de lemn. Această acţiune-simbol este refuzul cesionării terenului în favoarea musulmanilor care i-au decapitat pe cei patru fii nevinovaţi ai lui Brâncoveanu şi pe domnitorul Brâncoveanu însuşi.

  2. Ce avem noi aicia?

    ZĂPÁDĂ, (1) zăpezi, s. f. 1. Precipitație atmosferică solidă, sub formă de fulgi albi, alcătuiți din cristale de apă înghețată; strat provenit din aglomerarea acestor fulgi, când temperatura solului este sub 0°C; omăt, nea, ninsoare. 2. (Chim.; în sintagma) Zăpadă carbonică = bioxid de carbon în stare solidă. – Cf. sl. zapadati „a cădea”.

    LÁPOVIȚĂ s. f. Ploaie amestecată cu ninsoare; p. ext. zăpadă apoasă. – Din bg., sb. lapavica

    l – apo – vița si z – ăpa – dă

    l-apo-viță si z-ăpa-dă care in unele parti din Banat unde nu se pronunta ă-ul se zice ”zapada”,deci in amandoua avem radacina ”apa”,dar dupa domnii care au facut Dex-u zapada se trage din slavul -zapadati-care inseamna ”a cadea” si binenteles ca sfideaza pana si bunul simt,iar lapovita se trage dupa marii destepti ai Dex-ului romanesc din bulgara si sarba.

    Ploaie,clotori,blociori,ascund radacina cuvantului apa din franceza -l’eau care se pronunta l’o,cu toate ca francezi incearca sa explice formarea cuvantului prin rotacism de la cuvantu egua-ewe-l’eau(aqua in latina) putin probabil sa se fi ajuns la forma asta(aici s-ar putea sa ma insel totusi).

    Credca inca nu intelegem limba noastra destul de bine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *