Vacanţă de 7 zile la Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei

Categories ArticolePosted on

Venind în întâmpinarea celor care doresc să descopere fascinantul centru spiritual al dacilor din Munţii Orăştiei şi poveştile uimitoare ale acestor locuri, am lansat, împreună cu Agenția de turism Bonsi Travel  proiectul „Vacanţă de 7 zile la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei”.

Într-un cadru pitoresc, încărcat de istorie şi tradiţii ancestrale, vă aşteaptă 7 zile de incursiuni în locurile de taină străbătute altădată de Decebal, Burebista sau Deceneu.

Invitatul permanent al acestui proiect este jurnalistul Vladimir Brilinski, „Paznic” al cetăţilor dacice de mai bine de 20 de ani, un om care poate să conducă firul poveştii acestui spaţiu până în vremuri de mult uitate…

Cele două vacanţe din acest an se desfăşoară între 8 și 15 iulie, respectiv între 5 și 12 august. Iată programul incursiunilor, pe zile:

Sosirea: duminică după-masă. Seara – întâlnirea cu organizatorii, prezentarea programului, vizionarea unui film documentar sau a unei emisiuni tv despre geto-daci.

Ziua 1: dimineaţa – vizitarea cetăţii Blidaru, cea mai puternică fortificaţie a sistemului defensiv din Munţii Orăştiei; după masă – competiţie de tras cu arcul; seara – vizionarea unui film documentar sau a unei emisiuni tv despre geto-daci.

Ziua 2: dimineaţa – vizitarea Sarmizegetusei, centrul spiritual al dacilor; după masă – vizitarea Copacului Vieţii din Valea Anineşului; seara – vizionarea unui film documentar sau a unei emisiuni tv despre geto-daci.

Ziua 3: dimineaţa – vizitarea cetăţii Piatra Roşie; după masă – prezentarea armelor tradiţionale ale dacilor (falxul şi sica ) şi a tehnicilor de luptă folosite de daci. Simularea unor scene de luptă; seara –  vizionarea unui film documentar sau a unei emisiuni tv despre geto-daci.

Ziua 4: dimineaţa şi după masă – incursiune pe muntele Godeanu, muntele despre care se crede că ar fi sacrul Kogaion; seara –  vizionarea unui film documentar sau a unei emisiuni tv despre geto-daci.

Ziua 5: dimineaţa – vizitarea cetăţii Costeşti, reşedinţa regelui Burebista; seara – foc de tabără cu relatări despre evenimentele magice care încă se petrec în Munţii Orăştiei.

Ziua 6: dimineaţa – vizitarea cetăţii Fetele Albe; după masă – vizitarea Crucii din Vis; seara – vizionarea unui film documentar sau a unei emisiuni tv despre geto-daci.

Ziua 7: dimineaţa – vizitarea bisericii Densuş, cea mai veche biserică din piatră de pe teritoriul României; după masă: vizitarea Mânăstirii Prislop şi a mormântului Părintelui Arsenie Boca.

Pentru mai multe informaţii şi înscrieri, intră aici:

Vacanță de 7 zile la cetățile dacice din Munții Orăștiei

3 comments

  1. Parerea mea este ca aici scrie in latina, nu in daca.Observati ca cele doua stailmpe sint de acelasi tip, deci cine a scris numele Decebalus a scis si perscorilo.Literele sint de tip latin.Dacii au scris cu litere grecesti dupa cum se poate vedea pe placile dacice de plumb (de la Sinaia), pe inelele din sec 4-5 gasite la Apahida in sec 19, pe inelul de la Celei, sau pe unele vase din Comoara de la Sinnicolaumare.Decebalus este latinizat. Pe placile de plumb apare ca DACEBALO.Exprimarea cu PER e tipic latinească si italieneasca: per pedes, per me, per te Exista si azi un soi de vase care au practicate in partea de sus gaurele exact ca acest vas. Am vazut un astfel de vas, la TV, din arama, intr-o fabrica de brinzeturi germana.Am văzut cum este scoasă breenza.Gaurile sint acolo pt ca brinza sa nu dea pe afara cind este scoasa din vas. Vasul urias, de arama, din fabrica germana avea tot patru gauri, la fel cva acesta.Se introduce o bucata mare de pinza cu ambele brate. Se intoarce pe sub stratul de brinza. Se scoate si se suspenda deasupra vasului sa se scurga tot zerul.La scoatere surplusul de zer va iesi prin aceste gauri si astfel brinza nu da pe afara peste buza vasului.Concluzia mea e ca acest vas a fost folosit la facutul brinzei. PER SCORILO inseamna pentru scurgere putind sa insemne si pentru zer (zăr in limba populara de azi si de atunci).Cred ca vasul avea aceasta forma ca sa poata fi asezat si scos usor. Cel mai bine ar sta acest vas ingropat pe treisferturi sau ceva mai mult in pamint.Astfel in noptile reci de la munte continutul nu se raceste si procesul de fermentatie nu se incetineste.In mod sigur vasul a avut un capac cel mai probabil de lemn.Daca e frig peste capac se pot pune tzoale ca sa se pastreze temperatura. Daca vasul ar fi drept ar fi greu de bagat si de scos cind este spalat.Cred ca vasul a fost folosit de militarii romani din acel castru din apropiere. Vasele erau scrise pt ca ofiterii sa poata controla usor daca ele sint folosite regulamentar. Dacii la stina nu aveau nevoie sa scie pe vase si in mod normal nici nu stiau sa scrie, asa cum nici ciobanii de mai tirziu nu au stiut.Decebalus ar putea fi numele furnizorului de lapte.In concluzie acesta este un vas roman, nu dacic.Florin Croitoru

  2. FELICITARI PENTRU CEEA CE FACETI!!!!Am fost in tabara “Dacii si rmnaoii” din Retezat si activitatile legate de daci si romani au fost extraordinare!Le multumim din suflet lui Rares si lui Tudor care au fost nemaipomeniti; activitatile lor i-au atras pe copii, au fost deosebite; s-au comportat exemplar si dorim sa le multumim din toata inima. La intoarcere, copiii le-au strigat numele in autocar, desi plecaseram demult din tabara.Mari – Buftea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *