A nu se confunda cu asa-numitele „ super-alimente ”’, alimentele functionale sunt alimente care contin diverse componente bioactive cu proprietati benefice si protectoare pentru organism. Aceste substante pot aparea in mod natural in produse sau pot fi adaugate in timpul procesului de fabricatie. Unul dintre cele mai cunoscute alimente pentru mentinerea starii de bine este marul, un fruct bogat, mai ales in pulpa, in pectina, o fibra solubila utila pentru reducerea absorbtiei zaharurilor si grasimilor, caracteristica datorita careia consumul obisnuit al acestor alimente poate avea efecte benefice asupra prevenirii diabetului si bolilor de inima.
Un alt aliment natural functional este broccoli, care contine glucozinolati care moduleaza enzimele implicate in metabolismul unor substante cancerigene, acid ascorbic util in reducerea stratului oxidativ al celulelor, polifenoli care joaca un rol important in functiile cognitive si carotenoide antioxidante pretioase. Alte categorii de alimente functionale sunt cele care, in timpul procesului industrial, sunt supuse adaosului de anumite substante ca in cazul laptelui adaugat cu omega-3 sau eliminarii unei componente asa cum se intampla cu untul cu continut redus de colesterol; sunt, de asemenea, cele in care una sau mai multe componente au fost modificate sau cele in care biodisponibilitatea unei anumite substante a fost crescuta.
Meritul pentru prima introducere a conceptului de „hrana functionala” revine Japoniei. In anii 1980, tara a luat decizia de a stopa cresterea costurilor cu sanatatea publica legata de occidentalizarea dietei, principala cauza a cresterii exponentiale a unor patologii legate de noile obiceiuri alimentare.
Marca Foshu a fost obtinuta si de Fibe-Mini, o bautura racoritoare imbogatita cu fibre si vitamina C lansata pe piata in 1988 de catre Otsuka Pharmaceutical. Ulterior, sub egida Comisiei Europene, a fost intocmit documentul Concepte stiintifice ale alimentelor functionale in Europa , care defineste caracteristicile necesare in Europa pentru a defini alimentele ca alimente functionale.
Printre paginile actului citim ca hrana functionala „ realizeaza una sau mai multe actiuni benefice in organism dincolo de efectele nutritive pentru a imbunatati starea generala de sanatate si/sau a reduce riscul de imbolnavire.”. Mai mult, sunt indicate nevoia de a demonstra efectele sanatoase, necesitatea ca alimentele sa ramana ca atare (nu sunt incluse pastile sau capsule) si ca aceste alimente sa faca parte dintr-o dieta normala si echilibrata. De asemenea, se reaminteste ca un aliment poate sa nu fie functional pentru toate tipurile de populatie, ci doar pentru anumite grupuri, de exemplu, in functie de varsta.
Desi categoria de alimente functionale are scopul de a identifica produsele cu efecte benefice asupra sanatatii recunoscute stiintific, acest concept ridica intrebari care depasesc caracterul sanatos al alimentelor. Daca este foarte important sa stii care substante sunt valoroase pentru mentinerea unei stari de sanatate, realizarea de produse cu adaos de substante ar putea descuraja sau cel putin descuraja respectarea unei alimentatii sanatoase. De ce sa incerci sa mananci alimente care contin in mod natural omega-3 cand poti bea lapte fortificat? Laura Rossi, nutritionist si cercetator la Crea – Food and Nutrition, raspunde la aceasta si la alte intrebari.
Se pot integra toate substantele necesare sanatatii printr-o alimentatie corecta sau sunt necesare alimente functionale?
Alimentele functionale nu sunt necesare daca observi o alimentatie variata si echilibrata. Alimentele functionale, pe care le amintesc ca fiind acele alimente care in mod natural sau pentru ca contin unul sau mai multe elemente capabile sa promoveze sanatatea, reprezinta o oferta comerciala al carei impact asupra organismului trebuie neaparat evaluat de la caz la caz.
Este conceptul de hrana functionala mai util consumatorilor sau companiilor alimentare?
Interesul pentru industria alimentara este mare si legitim. Obiectivul este vanzarea, iar conceptul de hrana functionala stimuleaza consumatorul sa cumpere un produs mai degraba decat altul. Utilitatea pentru cumparator depinde de diversi factori: daca aveti o anumita deficienta este logic sa optati pentru un aliment care a suferit o adunare sau o scadere. De exemplu, daca ai lipsa de iod, este util sa alegi sarea iodata, sau daca urmezi o dieta vegana, este bine sa optezi pentru o bautura vegetala la care s-a adaugat calciu.
Achizitionarea si consumul unui aliment functional adaugat este utila atunci cand exista o nevoie reala de organism
Concentrand atentia asupra functionalitatii unui aliment, riscam sa tratam alimentele ca orice alta marfa?
Nu exista nicio indoiala ca mancarea are o valoare culturala importanta, dar principala mea preocupare pentru produsele functionale este o alta: ca exista tendinta de medicalizare a nutritiei. Nutritia are un impact urias asupra sanatatii, dar acest lucru nu trebuie sa duca la concentrarea doar asupra elementelor individuale continute in alimente. Aceasta medicalizare inseamna ca alimentele sunt considerate ca suma componentelor sale, lasand deoparte dieta generala.
Consumul de multe fructe si legume este important pentru a preveni unele patologii, dar acelasi efect nu poate fi obtinut prin luarea tuturor componentelor sale, deoarece este posibil ca, daca urmezi o dieta bogata in legume, sa consumi mai putin zaharuri simple si grasimi. Acestea fiind spuse, nu ar trebui sa fim absoluti, pentru ca intarirea unui aliment poate avea utilitatea ei. In Statele Unite, de exemplu, guvernul a adoptat fortificarea obligatorie cu acid folic a fainurilor de cereale care vizeaza prevenirea primara a defectelor tubului neural. Totusi, aici, in Italia, unii brutari s-au angajat sa reduca voluntar cantitatea de sare din paine.
Introducerea pe piata a alimentelor modificate pentru a le face mai sanatoase ar putea face ca o dieta sanatoasa si echilibrata sa devina o idee din ce in ce mai putin sustenabila si mai putin accesibila pentru toata lumea?
Nu cred ca fenomenele sunt atat de strans legate, trebuie sa ne amintim ca productia in masa de alimente a permis o mai mare disponibilitate a alimentelor. Unul dintre cele mai mari riscuri este ca oamenii se simt indreptatiti sa nu aiba o dieta echilibrata, avand in vedere ca pe piata exista produse imbunatatite. Alimentele functionale care promit, chiar si corect, un aport nutritional superior pot descuraja consumul acelor alimente care contin in mod natural anumite substante. Un exemplu din contextul italian ar putea fi reprezentat de alegerea de a achizitiona cartofi adaugati cu iod, in locul sarii simple iodate. In acest fel, apare o denaturare asemanatoare cu ceea ce se intampla atunci cand alegem branza usoara pentru a evita ingrasarea cu rezultatul consumului mai mult din ea.
