Categorii
Dezvăluiri Emisiuni TV

Despre continuitatea dacică în Transilvania

Uneori mă întreb, siderat, cum e posibil ca drepturile istorice pe care românii le au în Transilvania, în Ardeal, să fie puse sub semnul întrebării de-alde un Boia sau alte personaje din aceeași specie pseudoistorică?

Pentru că despre continuitatea dacică din această zonă strigă în gura mare nenumărate tradiții și obiceiuri, portul popular și simbolistica tradițională, vocea sângelui…

Dincolo de nenumăratele cetăți și așezări fortificate dacice (culmea ironiei, cele mai multe în așa numitul Ținut Secuiesc), dincolo de artefactele geto-dacice, mărturie a acestei continuități stau și izvoarele istorice, multe dintre ele maghiare, care vorbesc adeseori despre românii din Evul Mediu ca despre urmașii geto-dacilor sau daco-romanilor.

Cu toate că lucrurile sunt limpezi, propaganda maghiară își face mai departe treaba murdară și mistifică istoria, așa cum a făcut-o secole de-a rândul. Tocmai de aceea aducerea în spațiul public a acestor adevăruri este o datorie față de acest neam, cu atât mai mult cu cât autoritățile nu fac prea multe în acest sens.

Așadar, vă invit să urmăriți acest episod al emisiunii Adevăruri Tulburătoare în care, împreună cu prof. dr. Mihai Popescu discutăm despre continuitatea dacică în Transilvania.

Vizionare cu folos!

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

Emisiunea Adevăruri Tulburătoare poate fi urmărită la Nașul Tv în fiecare vineri, de la ora 20:00 și, în reluare, duminica, de la ora 11:00.

Restul episoadelor pot fi vizionate aici: https://www.youtube.com/user/roxindaniel/videos

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Dezvăluiri Emisiuni TV

GLOBALIZARE NEOMARXISTĂ versus IDENTITATE NAȚIONALĂ. Cine va câștiga în final?

Aceasta este bătălia momentului: cea care se duce între globalizarea neomarxistă și identitatea națională a popoarelor lumii. Pe de o parte avem un grup de mic dar cu interese uriașe, un grup format din marii bogătași implicați în finanța mondială (oamenii aflați în spatele corporațiilor), adepți ai neomarxismului cultural, iar de cealaltă parte popoarele lumii cu identitatea și tradițiile lor specifice.

Frământați de visul unui imperiu planetar, globaliștii neomarxiști de astăzi, strănepoți ai conspiraționiștilor de ieri, se luptă să îndoctrineze noile generații în spiritul unui multiculturalism nivelator, al unei libertăți care se transformă în libertinaj, pentru a-și forma armata de ocupație din chiar copiii noștri. Fenomenul este oarecum asemănător ca finalitate cu practica Imperiului Otoman care lua cu forța copiii națiunilor ocupate pentru a-i transforma în soldați fanatizați, instruiți să-și ucidă chiar proprii părinți, ulterior.

În această lume în conflict, Uniunea Europeană este un cap de pod al acestei globalizări nivelatoare. De 27 de ani, Occidentul s-a străduit să jefuiască România de resurse, să o transforme într-o piață de desfacere, iar astăzi birocrații din UE, slujitori ai globalismului neomarxist, vor să ne anuleze și identitar. Nu doar pe noi, ci pe toate țările membre.

Dar vor reuși asta?

Despre globalizare și identitate națională, despre interesele României în UE și agresiunile Occidentului față de țara noastră, despre imigrația musulmană, despre ce fac și ce nu fac poiliticienii români care ne reprezintă țara în Parlamentul European vom vorbi astăzi, în cadrul emisiunii ADEVĂRURI TULBURĂTOARE, cu eurodeputatul Laurențiu Rebega, un acid critic al globalizării neomarxiste și al politicilor UE.

Vizionare cu folos!

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

Emisiunea Adevăruri Tulburătoare poate fi urmărită la Nașul Tv în fiecare vineri, de la ora 20:00 și, în reluare, duminica, de la ora 11:00.

Restul episoadelor pot fi vizionate aici: https://www.youtube.com/user/roxindaniel/videos

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Dezvăluiri

Incendiar: Alex Mihai Stoenescu, istoric premiat de Academia Română: „Cărțile lui Boia și Djuvara sunt acumulări de falsuri istorice”. Dă SHARE!

Active News.ro: Istoricul Alex Mihai Stoenescu, laureat al Premiului Academiei pentru Patimile Sfântului Tommaso D’Aquino și unul dintre istoricii profesioniști acreditați ca atare de către Academia Română, afirmă că lucrările lui Boia și Djuvara „nu sunt cărți de istorie”. Stoenescu susține că Djuvara și Boia se încadrează în „curentul politic de propagandă negativistă și antinaționalistă care vrea să schimbe percepția despre identitatea națională românească („depășită”, „marginală”, „provincială”, „ficționară”, „mitologică”), pe care autorii nu și-o asumă, în favoarea unei identități europene generale în care elementele identitare românești să dispară”.

Iată câteva fragmente edificatoare din interviul acordat de istoricul  Alex Mihai Stoenescu pentru Marian Nazat:

– De ceva vreme, piața de carte este bombardată cu broșurile de istorie ale Iui Lucian Boia. Am spus broșuri, pentru că așa mi se par mie, niște cărțulii adresate liceenilor, nu mai mult. Venerabilul Neagu Djuvara a scos și el o serie de volume cu păreri despre istorie, Robert Kaplan încearcă să ne arate cine am fost și cine suntem, desigur, de pe poziții vădit anticomuniste și, uneori, chiar antiromânești. De pildă, pentru ultimul, Mihai Eminescu este un „antisemit notoriu”, iar Mircea Eliade, „strălucit și periculos”, deopotrivă. Ai citit lucrările respective, sunt ele cărți de istorie, în sensul strict al cuvântului ? Au ele un rol subversiv, ori de vină este înclinația românului spre scenarită și urzeli internaționale?

AMS: – Nu sunt cărți de istorie. Conțin multe falsuri istorice, manevrate pentru a specula incultura. Sunt opinii libere, eventual eseuri pe subiecte de istorie. Ele se încadrează unui curent politic de propagandă negativistă și antinaționalistă care vrea să schimbe percepția despre identitatea națională românească („depășită”, „marginală”, „provincială”, „ficționară”, „mitologică”), pe care autorii nu și-o asumă, în favoarea unei identități europene generale în care elementele identitare românești să dispară și România să fie un grup de regiuni culturale diferite, aparținând de fapt altor spații: Transilvania, Ungariei și Occidentului; Moldova Ortodoxiei răsăritene, Muntenia balcanismului, poporul  român  devenind  doar  o  limbă  locală,  ca accident  istoric.  Repet, cărțile lui Boia și Djuvara sunt acumulări de falsuri istorice pe care cititorul neavizat nu le observă, ceea ce se speculează fiind incultura lui domenială. (…) La Djuvara este o fantezie totală, lipsită de orice subtilitate, mai bine exprimată categorial de Țuțea: „Bate câmpii!” Profesorul Matei Cazacu l-a făcut praf într-o carte specială, pe care istoricii o citesc râzând, bătrânul, care își speculează senectutea ca și cum ar reprezenta o autoritate culturală, fiind pur și simplu ilar. 

– În ce relații ești cu grupul intelectualilor talibani – Pleșu, Liiceanu și Patapievici -, cei care aproape că au acaparat dezbaterea publică de idei, una din care au fost eliminați intelectualii de stânga ? Cu tot respectul pe care îl port inteligenței celor trei, transformați mai degrabă în mercenari ai gândirii de dreapta, eu nu prea pricep cum poate fi de dreapta un intelectual  adevărat. Și cum s-au învoit ei să joace rolul de ciraci pe lângă un tip grobian și incult ca Traian Băsescu ? Roberto Bolaño scria că principala preocupare a intelectualilor sud-americani e să supraviețuiască. Să fie asta una dintre explicațiile gesturilor unor intelectuali români recenți și nu numai ?

AMS: – Așa cum ți-am spus, este vorba de un curent negativist antinaționalist finanțat de Soros și de unele organisme occidentale în toate țările din Balcani. Unele au respins oficial curentul. Academia bulgară, de exemplu, a afirmat clar că nu va renunța la Istoria materialistă. Scopul curentului este de a elimina „naționalismul”, pe care îl consideră peiorativ o formă de extremism, deoarece întreține tensiunile etnice și poate exploda în conflicte într-o zonă care trebuie să fie o piață liniștită.

Citește interviul complet aici: Marian Nazat

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Dezvăluiri

Cum de s-a ajuns să i se spună „Dracula” lui Vlad Țepeș? Explicația are legătură cu tatăl său și cu un eveniment petrecut în anul nașterii sale!

La fel ca și vărul său – care a rămas în conștiința istorică a românilor sub numele de Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș (1431-1476) a domnit într-o epocă dură, sub continua amenințare a oștirilor otomane care cuceriseră Constantinopolul. Vremurile aspre produc lideri pe măsură. Totuși, Vlad Țepeș, supranumit Drăculea, n-a fost mai crud decât alți principi, regi sau voievozi ai timpului său.

E posibil ca, în lunga sa domnie, Ștefan cel Mare să fi osândit mai mulți indivizi la moarte decât Vlad Țepeș – în domniile sale scurte. Și totuși, Ștefan a fost trecut în rândul sfinților, în vreme ce imaginea lui Vlad este asociată, peste hotare, cu forțele întunericului și sadismul.

Imaginea sa de conducător nemilos ori voievod-călău a fost amplificată de către negustorii sași brașoveni, care nu-l aveau la inimă pe nepotul lui Mircea cel Bătrân. Poveștile lor de groază au fost amplificate de către monarhul și nobilimea Ungariei și transmise mai departe, către statele germanice.

Vlad al II-lea, tatăl lui Vlad Tepes

Mai târziu, a fost treaba unor scriitori și apoi, peste secole, a unor cineaști fascinați de latura întunecată a mitologiei să denatureze complet realitatea. În folclorul românesc, Vlad Țepeș, fiul lui Vlad Dracul, a fost și este perceput ca un domnitor din cale afară de exigent, care aplica uneori pedepse cumplite, dar în niciun caz ca un agent al forțelor răului. Cât privește poveștile cu vampiri, acestea sunt specifice Europei Apusene.

De ce li s-a aplicat atât lui Vlad al II-lea, tatăl lui Vlad Țepeș, cât și viteazului său fiu supranumele de „Dracul” și, respectiv, „Drăculea”? Explicația vine… tot din Occident. La 1408, cu ani de zile înainte să vină pe lume Vlad Țepeș, a fost înființat un ordin cavaleresc, numit Ordinul Dragonului. Era o epocă în care s-au născut multe societăți secrete și ordine cavalerești, unele supraviețuind până azi.

Ordinul Dragonului sau Societas Draconistrarum avea atât scopuri războinice, cât și religioase. Urmărea apărarea creștinismului contra păgânătății care, prin Imperiul Otoman, amenința să aducă întreaga Europă sub dominația Semilunei. Întemeietorul enigmaticului Ordin al Dragonului, societate elitistă care îi avea ca patroni pe Sf. Arhanghel Mihail și pe Sf. Gheorghe, era Sigismund de Luxemburg (1368-1437). Acesta a fost monarh al Ungariei, devenind ulterior împărat al Sfântului Imperiu Roman.

Mai existau și alte societăți militar-religioase similare Ordinului Dragonului, printre care pot fi amintiți Cavalerii de Malta și Cavalerii Teutoni. Din motive ezoterice, numele și stema ordinului nou-înființat au fost puse sub semnul dragonului. Un dragon care nu avea o semnificație malefică, de vreme ce societatea era una cu caracter asumat creștin.

Întâmplător sau nu, Vlad Țepeș a venit pe lume chiar în anul (1431) în care tatăl său a devenit inițat al Ordinului Dragonului, initiere care s-a petrecut la Nuremberg. Poporul de rând și boierii i-au atribuit, lui Vlad al II-lea (fiu al lui Mircea cel Bătrân), supranumele de „Dracul”, pornind de la această apartenență a sa la Ordinul Dragonului.

Deși domnitorul a intrat în istorie cu numele de Vlad Dracul, este foarte greu de crezut că vreun supus de-al său ar fi cutezat vreodată să i se adreseze astfel, în față. Supranumele lui Vlad al II-lea a fost transferat și celui mai viteaz dintre fiii săi, sub forma „Drăculea”, însă acesta avea să fie și mai bine cunoscut, în popor, sub porecla de „Țepeș”.

Fondatorii Ordinului Dragonului au ales dragonul nu ca simbol al forțelor iadului înfrânte de către Sf. Gheorghe sau Sf. Arhanghel Mihail, ci doar ca o emblemă, mai puțin obișnuită, a sacrificiului de sine, pentru binele semenilor. Dragonul purta pe spate un scut cruciat iar vârful cozii sale era înfășurat în jurul propriului gât (ca semn al înfrânării și stăpânirii de sine?).

Fără a fi negată existența unei anumite înclinații spre pedepsele strașnice în firea marelui domnitor și lider european al luptei antiotomane, s-ar cuveni să-l descriem cu obiectivitate și fără senzaționalism pe Vlad Voievod Drăculea, ori de câte ori avem prilejul, mai ales în fața străinilor. Adică scoțând în evidență caracteristica sa predominantă, ca voievod: spiritul justițiar și intransigența în lupta cu nedreptatea! 

Autor: Tomi Tohaneanu

Surse: www.istorie-pe-scurt.ro, wikipedia.org

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Dezvăluiri

Surprize ale istoriei: Un nepot al regelui DECEBAL devine Împărat Roman. O spun sursele istorice latine…

Aceste informații le cad greu denigratorilor culturii geto-dacice. Aceste informații nu vor fi găsite în cărțile de istorie, deși ar trebui să constituie capitole obligatorii, iar istoricii sistemului se vor preface că nu există sau că nu au relevanță.

Înainte ca Imperiul Roman să fie condus de DACUL Galerius (între 305 și 311 e.n.), cel care conform lui Lactantius (în lucrarea „De mortibus persecutorum”) a dorit să schimbe chiar titulatura Imperiului Roman în cea de Imperiul Dacic, un alt geto-dac a ajuns împărat roman. Este vorba de Regalianus, despre care găsim acest pasaj în lucrarea „Historia Augusta” (o colecție de biografii ale împăraților romani, din perioada 117-284 e.n.):

„Regalianus îndeplinea funcția de comandant militar în Iliria și a fost făcut împărat. Autorii acestei fapte au fost locuitorii din Moesia (Dobrogea și nordul Bulgariei – n.m.). Acest Regalianus a fost un bărbat priceput în treburile militare și suspect lui Galienus (Împărat roman – n.m.) încă de mai nainte, deorece părea că este demn de domnie. Se spune că el era de neam dacic și chiar rudă cu însuși Decebal.

Moneda cu chipul lui Regalianus

Desigur, Galerius și Regalianus nu sunt singurii împărați romani de origine geto-dacică. Numărul celor cu rădăcini traco-geto-dacice se ridică la câteva zeci, printre ei fiind și uriașul (la propriu) Maximin Tracul, ciobanul devenit militar și apoi Împărat Roman, un om care avea aproape 2,5 metri înălțime.

Oare cât de incitantă ar fi istoria noastră dacă toate aceste realități ar ajunge în cărțile de istorie, iar copiii noștri le-ar descoperi din primii ani de școală? Este posibil acest lucru? Da, atunci când nu vom mai fi colonia altora, când nu vom mai fi conduși de alogeni, mai ales în spirit!

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Dezvăluiri

VREMEA ÎNCERCĂRILOR: România între Rusia, SUA și UE și sub asediul multiculturalismului neomarxist

Fără îndoială, astăzi trăim o adevărată vreme a încercărilor. Pe lângă tensiunile din stradă, ne confruntăm cu mișcări geopolitice ample, imprevizibile, în care marii actori – SUA, Rusia și UE – au interese evidente în țara noastră.

Procesul globalizării ne aduce, în plus, multiculturalismul agresiv al noului marxism cultural, cel care își propune să niveleze identități naționale, culturi și tradiții, să arunce în aer mersul natural al lucrurilor…

În acest context tulbure, doar o politică inteligentă poate să reducă pagubele inevitabile asupra identității românești și poate să prevină ruperea României.

Despre toate aceste lucruri puteți afla mai multe din acest episod al emisiunii Adevăruri Tulburătoare în care i-am avut invitați pe prof. Alexandru Mironov și prof. Adrian Restian…

Vizionare cu folos!

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

Emisiunea Adevăruri Tulburătoare poate fi urmărită la Nașul Tv în fiecare vineri, de la ora 20:00 și, în reluare, duminica, de la ora 11:00.

Restul episoadelor pot fi vizionate aici: https://www.youtube.com/user/roxindaniel/videos

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Dezvăluiri

Grigore al III-lea Ghica – domnitorul care s-a opus alipirii Bucovinei la Imperiul Habsburgic – a sfârșit la fel ca Mihai Viteazul!

Grigore al III-lea Ghica a domnit atât în Țara Românească (1768-1769), cât și în Moldova (în intervalul 1764-1767 și 1774 – octombrie 1777). Ziua de 1 octombrie a anului 1777 avea să fie fatală pentru acest voievod pe nedrept uitat. Ultimele clipe din viața sa ne reamintesc de asasinarea lui Mihai Viteazu.

Grigore al III-lea Ghica a domnit într-o epocă nu foarte fericită din existența Țărilor Române. Era vremea domniilor fanariote. Totuși, scurtele sale perioade de domnie au fost prielnice poporului. Ar fi făcut mai multe pentru supușii săi, dacă ar fi avut răgaz și pace.

Domnitorul a reușit să aducă orânduială în domeniul taxelor și a pus capăt nedreptăților la care erau supuși oamenii de rând, din partea slujbașilor și boierimii. S-a preocupat de îmbunătățirea învățământului. A construit școli și o fabrică de postav. Economic, perioadele în care a domnit au fost unele de creștere. Politica lui Grigore al III-lea Ghica a fost potrivnică Austriei și de acolo avea să i se și tragă sfârșitul.

În 1774, austriecii au dus tratative cu rușii și cu otomanii, în urma cărora a fost anexată Bucovina. Marile puteri au hotărât asupra destinului terioriilor românești, ca și în alte numeroase alte ocazii ale zbuciumatei noastre istorii, fără a ține seama de dorința locuitorilor acelor pământuri. Zadarnic a protestat domnitorul la Înalta Poartă! Austriecii și-au întins stăpânirea peste Bucovina, pentru foarte multă vreme.

Pentru a nu risca să piardă, cine știe cum, noua și bogata posesiune, austriecii au hotărât ca domnitorul care nu se împăca cu ideea pierderii Bucovinei și nu accepta nedreptul hotar să fie suprimat. Turcilor le-a revenit, ca parte a acestor înțelegeri murdare, sarcina de a se ocupa de uciderea bravului domnitor, care nu și-a plecat fruntea în fața abuzurilor puternicilor vremii, nutrind ambiții de politică independentă.

Vom descrie, în continuare, scena de mare tragism și eroism a sfârșitului acestui domnitor și erou al neamului nostru. Mai înainte de aceasta, trebuie spus că ultimele ceasuri din viața sa constituie subiectul primei piese de teatru scrisă în limba română (intitulată „Uciderea lui Grigore Vodă în Moldova, exprimată sub formă de tragedie” și datând din anii 1777-1780). Acestă originală operă a fost descoperită la Oradea de către istoricul Nicolae Densușianu – autorul magistralei lucrări „Dacia Preistorică”.

La solicitarea austriecilor și de dragul păstrării bunelor raporturi cu Habsburgii, Imperiul Otoman a pus la cale toate cele necesare asasinării domnului Moldovei. Grigore Ghica al III-lea avea să fie ucis la Iași, fiind ademenit într-o cursă. Povestea asasinării sale avea să facă înconjurul Europei. Pentru a-l ucide, turcii au trimis la Iași un demnitar de-al lor, însoțit de indivizii care aveau să comită nelegiuirea. Ca să nu întâmpine împotrivire, atacul avea să fie mișelesc, la ceas de noapte.

În acest scop, trimisul Imperiului Otoman a atras de partea sa doi boieri, care au fost instruiți cum să-l atragă pe domn în capcană. Înaltul slujbaș turc s-a prefăcut grav bolnav. În condiții normale, turcul ar fi trebuit să se prezinte în fața domnitorului, pentru orice discuții, dar sub pretextul bolii păgânului, Ghica Vodă a fost atras în locul unde i se pregătise asasinarea.

Sfârșitul prematur i s-a tras și din cauza curajului de a pleca neînarmat și fără gărzi să-l viziteze pe pretinsul bolnav. Unul dintre medicii care îl examinaseră pe turc l-au sfătuit pe domnitor să nu se ducă la hanul la care acela era găzduit. Mai mult, prietenii săi din capitala Imperiului Otoman și domnitorul Țării Românești îl avertizaseră discret că i se pregătește mazilirea. Soția și fetele sale l-au rugat să nu se prezinte la chemările ce i se adresaseră. Era ultima dată când îl vedeau în viață.

Domnul s-a urcat în trăsură și a ajuns la poarta hanului unde era cazat reprezentantul otomanilor – executant al infamei sarcini. Acolo s-a petrecut un fenomen neobișnuit. Un semn al existenței celui de-al șaselea simț, la necuvântătoare. Caii de la trăsura domnească n-au mai vrut, în ciuda bătăii primite de la vizitiu, să intre în curtea hanului. Cu tot potopul de lovituri, caii n-au mai făcut un pas. S-au lăsat în jos, pe caldarâm. Dar, fără să se tulbure, Grigore al III-lea Ghica a coborât din trăsură, deplasându-se pe jos către clădirea în care avea să se petreacă tragedia.

Ajuns la fața locului a purtat o discuție până târziu, în noapte, cu nemernicul slujbaș al Imperiului Otoman. Deodată, turcul a aruncat o pânză cernită asupra domnitorului Moldovei, strigând ca un apucat, moment în care în încăpere au năvălit patruzeci de soldați otomani (infanteriști din garda sultanului).

Până să ajungă turcii lângă domnitor, acestuia i-a fost aplicată o lovitură mișelească, din spate, menită să-l doboare. Dar lovitura n-a făcut decât să-l întărâte. Fiind înzestrat cu o constituție puternică și o fire cutezătoare s-a împotrivit, cu disperare, ca un leu încolțit, infamei cete de turci înarmați cu hangere (pumnale înconvoiate, de dimensiuni mari). Cu mâinile goale, l-a doborât și dezarmat pe unul dintre atacatori și cu hangerul capturat s-a lansat într-o luptă disperată contra celorlalți. Mai înainte de a cădea sub ploaia de lovituri, viteazul Grigore al III-lea Ghica a reușit să-i trimită pe lumea cealaltă pe opt dintre vrăjmași, după cum spun relatările vremii.

După mișeleasca lor faptă, otomanii i-au adus slavă lui Allah, conform obiceiurilor lor. Familia celui ucis a fost luată în robie. Capul domnului a fost despărțit de trup și trimis la Țarigrad, în vreme ce trupul i-a fost înmormântat la Iași. Acesta a fost sfârșitul unui redutabil potrivnic al anexării Bucovinei, un sfârșit decis de către două imperii hrăpărețe.

Povestea acestui domnitor cutezător, drept și iubitor de țară este una demnă de a fi repovestită!

Autor: Tomi Tohaneanu

Surse: wikipedia.org, istoria.md, www.historia.ro, moldovenii.md

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Dezvăluiri

INCENDIAR – Prof. Constantin Barbu: “Toţi cei nouă agenţi străini care au produs rapoarte împotriva lui Eminescu sunt evrei unguri şi evrei austrieci”.

Un interviu de excepție realizat de ZiaristiOnline.ro. Autor Mircea Canţăr

Reporter: Ai publicat multe lucrări despre Eminescu. Ai şi polemizat cu mulţi intelectuali de azi, de la numărul anti-Eminescu din „Dilema”, până la textul tău din „Tribuna” (Eminescu. Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria României) – care a devenit nod de „scandal” literar. Vreau să te întreb: de ce este Eminescu atât de viu? Fiindcă a fost ucis, aşa cum reiese din documentele pe care le-ai publicat în cele peste 20 de volume din „Codul invers”?

C.B.: Împotriva noneminescologilor de la „Dilema” am scris un text intitulat „Apărarea lui Eminescu”, chiar în ziua în care a apărut revista lui Andrei Pleşu. Azi aş zice că am fost exagerat de blând cu ipochimenii aceia, mulţi dintre ei dovedindu-se simpli metalambanişti. Ce este un metalambanist? Ce să fie, un hoţ de texte, adică un plagiator. Referitor la textul din „Tribuna”, au scris obrăznicii scurte tot felul de necalificaţi în Eminescu, începând de la academicianul Manolescu şi sfârşind cu un tocomer idepingibil, al cărui nume îmi scapă în acest moment.

Ca să fie clar un lucru, eu nu vreau să demonstrez nimic, nici să conving pe cineva de o anumită imagine sau realitate. Fiindcă, vorba lui Dostoievki, omul e prost, cumplit de prost.

Am publicat poate 1000 de pagini de documente din arhivele secrete de la Viena. Ştiu manuscrisele lui Eminescu pe de rost, şi viaţa lui pe zile (şi când se poate pe ore şi minute). Pentru 28 iunie 1883 ştiu şi mersul trenurilor şi buletinul meteorologic, chiar preţul trăsurilor din Bucureşti. Am studiat şi ciornele tratatului secret cu Austro-Ungaria. Ştiu câte linguri şi furculiţe avea familia Hohenzollern (în 1866; chiar există un inventar). Ştiu şi ce veselă şi-a cumpărat P.P. Carp după semnarea tratatului secret (veselă de aur).

Am publicat în facsimil color, la Editura Revers din Craiova, cele două dosare de interdicţie ale lui Eminescu şi Autopsia lui Eminescu scrisă de mâna lui Suţu, dar nesemnată. Autopsia ne va demonstra definitiv că EMINESCU NU A AVUT SIFILIS şi că a fost tratat greşit cu mercur, morfină şi altele. În curând voi aduce de la Viena fotografii şi documente care vor face linişte definitivă.

Eminescu este viu, extrem de viu fiindcă geniul său este unul historial, el ghicind „enigma vieţii”. N-am vrut să spun până acum, dar toţi cei nouă agenţi străini care au produs rapoarte împotriva lui Eminescu sunt evrei unguri şi evrei austrieci. Toată povestea stupidă cu antisemitismul lui Eminescu aici trebuie căutată. Este un lucru gingaş pe care va trebui să-l lămuresc. De ce nimeni nu spune că Eminescu a studiat caldeana cu marele profesor Petermann? De ce uită detractorii lui Eminescu faptul că geniul nostru a avut la Viena şi Berlin mari profesori evrei? Eu am publicat în Biblioteca Eminescu aproape toate cursurile pe care Eminescu le-a urmat la Viena şi Berlin cu o seamă de celebri profesori de origine evreiască. Detractorii lui Eminescu uită lucrurile esenţiale fiindcă de fapt nu le ştiu. Adevărata gândire a lui Eminescu este în ontologia poetică din poemele şi prozele sale.

De ce nu arată detractorii săi (nişte analfabeţi, în fond) paginile geniale din Luceafărul (Caballa Lucis), Sărmanul Dionis (maestrul Ruben este evreu), Memento mori (strălucitele versuri despre Israel)? În articolele politice Eminescu a scris despre câţiva escroci financiari, nu despre Iisus Hristos şi consubstanţiala evreitate. Voi publica o lucrare complicată şi voi sta de vorbă cu adevărata elită evreiască, pentru a stinge această falsă problemă care este neproductivă din toate punctele şi nepunctele de vedere.

Înnebunirea şi uciderea nihilistului Mihai Eminescu este un lucru complicat şi nu degeaba am avut nevoie de peste 20 de volume de Codul invers, care se va sfârşi pe la volumul 33.

Doctorul Tălăşescu este acela care a avut în mână creierul lui Eminescu (şi nu Gheorghe Marinescu) şi el este cel care scrie în 1912 că vede aici o ţeastă zdrobită de o mână criminală. Dacă nu ar fi fost astfel, Maiorescu ar fi reacţionat fiindcă trăia.

Sursă interviu: ZiaristiOnline.ro

Vizionează aici o emisiune dedicată dosarului de interdicție al lui Eminescu:

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Dezvăluiri Emisiuni TV

DEZVĂLUIRI – Dosarul de interdicție al lui Eminescu. Vezi ce conține…

De o viață, minciuna despre moartea lui Eminescu a fost promovată cu agresivitate în societatea românească, pretinzându-se că a fost nebun și bolnav de sifilis. Din fericire, munca curajoasă a unor istorici și jurnaliști au scos în evidență pentru marele public mizerabila conspirație căreia i-a căzut victimă Eminescu. El, geniul poetic al românilor și cel mai important jurnalist al vremii sale, a fost scos din viața publică, internat într-un ospiciu și otrăvit lent pentru a satisface interesele Imperiului Austro-Ungar, care se temea de influența pe care Mihai Eminescu o avea în Transilvania…

Ceea ce nu au luat în seamă mulți dintre cercetători este faptul că pe dosarul de anchetă al lui Eminescu din 1883 scrie: “Interdicție Mihai Eminescu”, acest lucru spunând aproape totul despre intențiile celor care l-au acuzat.

Ce conține acest dosar? Vă invit să descoperiți în emisiunea Adevăruri Tulburătoare (vi-l arătăm filă cu filă), unde l-am avut invitat pe jurnalistul Miron Manega, o emisiune din care veți afla multe alte lucruri inedite despre Eminescu și conspirația care l-a ucis.

Vizionare cu folos!

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

Emisiunea Adevăruri Tulburătoare poate fi urmărită la Nașul Tv în fiecare vineri, de la ora 20:00 și, în reluare, duminica, de la ora 11:00.

Restul episoadelor pot fi vizionate aici: https://www.youtube.com/user/roxindaniel/videos

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Categorii
Dezvăluiri

Daniel Roxin: Pe tine nu te deranjează că în Imnul Național trebuie să invoci numele invadatorului Traian? Mai știi vreo țară care își slăvește invadatorii?

Pe tine nu te deranjează că în Imnul Național trebuie să invoci numele invadatorului Traian, în timp ce eroul național Decebal nici măcar nu este menționat? Nu te deranjează faptul că se spune că prin venele noastre curge un “sânge de roman”, în condițiile în care această pretenție este rezultatul uni mari mistificări a istoriei? Mai știi vreo țară care își slăvește invadatorii?

Fragment din textul Imnului Național:

“Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!”

***

Fără îndoială, Imnul Național al României trebuie cunoscut, iubit și respectat de toți românii. Acum două zile, sute de mii de oameni din toată țară l-au cântat în stradă, un lucru impresionant. Și totuși, textul Imnului Național, scris în secolul XIX, nu reprezintă, în anumite locuri, adevărul istoric, ci perspectiva eronată dată de unii români din acea vreme care, datorită asupririi austro-ungare din Transilvania, dar nu numai, aveau nevoie de o identitate respectabilă, pentru a ieși din umbra istoriei.

În acel context tulbure, s-a vorbit în mod absurd de rădăcini istorice exclusiv romane, sub pretextul că geto-dacii au dispărut din istorie. Și iată cum minciuna de acum 150 de ani infectează adevărul istoric chiar și astăzi.

Teoria romanizării, predată și azi în școli, este o mare farsă istorică. Foarte pe scurt, putem spune cu toată siguranța că, nu numai că romanii nu și-au propus vreun moment să îi romanizeze pe geto-daci, dar și dacă ar fi vrut, nu ar fi putut.

Iată și de ce: Imperiul Roman nu a cucerit în vremea lui Traian decât 25% din teritoriul ocupat de geto-daci la nordul Dunării. Apoi, majoritatea militarilor romani nu erau latini, ci luptători de alte etnii, aduși din toate colțurile imperiului. Peste toate, coloniștii romani erau orice, numai latini nu. Mulți erau chiar traco-geto-daci aduși de la sud de Dunăre. Să nu uităm nici faptul că romanii nu au rămas decât 150 de ani în Dacia nord-Dunăreană, pe care au părăsit-o datorită deselor războaie pe care au fost nevoiți să le ducă cu dacii liberi, dar și datorită deselor răscoale ale dacilor din interiorul Daciei Romane.

Pentru orice om de bun simț, cu o logică elementară, doar aceste argumente sunt suficiente pentru a pune sub un mare semn de întrebare pretinsa etnogeneză a poporului român. Dacă la toate aceste argumente adăugăm restul dovezilor istorice de mai târziu, bogăția de tradiții geto-dacice prezente în cultura românilor, ca și nenumăratele probe lingvistice care arată că limba română nu este născută din latină, cele două limbi fiind cel mult limbi surori, născute dintr-o limbă mai veche a Europei, marea minciună istorică în care trăim apare în toată grozăvia ei!

În concluzie, împăratul Traian nu este strămoșul nostru, ci doar un invadator pe care românii îl omagiază în mod absurd!

De ce acest lucru nu este corectat? Pe de o parte, pentru că stăpânii coloniei România nu vor așa ceva, deoarece că le e teamă de conexiunea românilor la adevărata lor istorie, de trezirea conștiinței naționale! Pe de altă parte, datorită obtuzității și ignoranței unei bune părți a mediului științific.

Așadar, te întreb din nou: Pe tine nu te deranjează că în Imnul Național trebuie să invoci numele invadatorului Traian, în timp ce eroul național Decebal nici măcar nu este menționat? Mai știi vreo țară care își slăvește invadatorii?

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

Vizioneză emisiunea: DE CE ȚARA NOASTRĂ NU SE NUMEȘTE DACIA?

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html