In ultimele trei decenii, Kanban, care este definit ca „ un sistem de productie extrem de eficient ”, a contribuit la un peisaj de productie optim si competitiv. Originea metodologiei Kanban poate fi gasita in procesele de productie „just-in-time” (JIT) concepute de Toyota, in care cardurile erau folosite pentru a identifica nevoile de materiale in lantul de productie. Vrei sa stii cum este metodologia care a condus marile companii la succes? Fii atent si nu rata ce este Kanban, in acest articol.
Ce este Kanban?
In prezent, termenul Kanban a devenit parte a asa-numitelor metodologii agile , al caror obiectiv este de a gestiona in mod general modul in care sarcinile sunt indeplinite. Kanban este un cuvant japonez care inseamna „carti vizuale”, unde Kan este „vizual”, iar Ban corespunde „carte”.
Principalele avantaje ale acestei metodologii sunt ca este foarte usor de utilizat, actualizat si preluat de catre echipa . In plus, se remarca prin faptul ca este o tehnica de gestionare a sarcinilor foarte vizuala , care va permite sa vedeti starea proiectelor dintr-o privire, precum si sa ghidati in mod eficient dezvoltarea muncii.
Principiile metodologiei Kanban
Metodologia Kanban se bazeaza pe o serie de principii care o diferentiaza de restul metodologiilor cunoscute sub numele de agile:
- Calitate garantata. Tot ce se face trebuie sa mearga bine prima data, nu exista marja de eroare. Prin urmare, in Kanban, viteza nu este rasplatita, ci calitatea finala a sarcinilor indeplinite. Acest lucru se bazeaza pe faptul ca adesea costa mai mult sa o repari mai tarziu decat sa o faci corect prima data.
- Reducerea deseurilor. Kanban se bazeaza pe a face doar ceea ce este corect si necesar, dar a face bine. Aceasta presupune reducerea a tot ceea ce este superficial sau secundar (principiul YAGNI).
- Imbunatatire continua. Kanban nu este doar o metoda de management, ci si un sistem de imbunatatire in dezvoltarea proiectelor, in functie de obiectivele de atins.
- Flexibilitate. Urmatorul lucru de facut este hotarat din intarziere (sau sarcinile in asteptare acumulate), putand prioritiza acele sarcini primite in functie de nevoile momentului (capacitatea de a raspunde sarcinilor neprevazute).
Pasi de urmat
Aplicarea metodei Kanban presupune generarea unui task board care va imbunatati fluxul de lucru si va atinge un ritm sustenabil. Pentru a implementa aceasta metodologie, trebuie sa fim clari cu privire la urmatoarele aspecte:
1# Definiti fluxul de lucru al proiectului
Pentru a face acest lucru, trebuie pur si simplu sa ne cream propriul forum, care trebuie sa fie vizibil si accesibil tuturor membrilor echipei. Fiecare dintre coloane va corespunde unui anumit statut al fluxului de sarcini , ceea ce ne va ajuta sa cunoastem stadiul fiecarui proiect. Placa trebuie sa aiba atatea coloane cate stari prin care trece o sarcina, de la inceput pana la sfarsit (ex: diagnostic, definitie, programare, executie, testare etc.).
Spre deosebire de SCRUM, una dintre particularitatile placii este ca este continua . Aceasta inseamna ca nu este alcatuit din carti care deruleaza pana la finalizarea activitatii. In acest caz, pe masura ce se inregistreaza progrese, noile sarcini (imbunatatiri, incidente sau functionalitati noi) se acumuleaza in sectiunea initiala, astfel incat in intalnirile periodice cu clientul sa fie prioritizate si plasate in sectiunea care se estimeaza in timp util.
Aceasta placa poate fi specifica unui proiect specific sau generica. Nu exista faze stabilite ale ciclului de productie dar acestea vor fi definite in functie de cazul in cauza, sau se va stabili un model aplicabil generic pentru orice proiect al organizatiei.
2# Vizualizati fazele ciclului de productie
La fel ca Scrum, Kanban se bazeaza pe principiul dezvoltarii incrementale , impartind munca in diferite parti. Aceasta inseamna ca nu vorbim despre sarcina in sine, ci o impartim in diferiti pasi pentru a eficientiza procesul de productie.
In mod normal, fiecare dintre aceste parti este scrisa pe un post-it si lipita pe tabla, in faza corespunzatoare. Aceste post-it contin informatiile de baza, astfel incat echipa sa cunoasca rapid volumul total de lucru implicat : de obicei o descriere a sarcinii cu o estimare a orelor. In plus, fotografiile pot fi folosite pentru a atribui responsabili precum si pentru a folosi carduri cu diferite forme pentru a face observatii sau a indica blocaje (cand o sarcina nu poate fi realizata deoarece depinde de alta).
In final, obiectivul vizualizarii este de a clarifica cat mai mult lucrul de realizat , sarcinile atribuite fiecarei echipe de lucru (sau departament), precum si prioritatile si scopul atribuit.
3# Opriti pornirea, incepeti sa terminati
Acesta este motto-ul principal al metodologiei Kanban. In acest fel, munca care este in desfasurare este prioritizata in loc de a incepe noi sarcini. Tocmai, una dintre principalele contributii ale Kanban este ca munca in derulare trebuie sa fie limitata si, prin urmare, exista un numar maxim de sarcini de realizat in fiecare faza.
De fapt, este vorba de definirea numarului maxim de sarcini pe care le putem avea in fiecare dintre faze (ex: 3 sarcini in faza de planificare; 2, in faza de dezvoltare; una, in faza de testare etc.) si astfel sa restrangem lucrarea in curs. La aceasta se adauga o alta idee ca, oricat de evidenta ar parea, practica ne arata ca nu este asa: nu poti deschide o noua sarcina fara a termina alta.
In acest fel, se doreste sa raspunda problemei obisnuite a multor companii de a avea multe sarcini deschise, dar cu o rata de finalizare foarte scazuta. Aici important este ca sarcinile care sunt deschise sunt inchise inainte de a incepe cu urmatoarea .
4# Controlul fluxului
Spre deosebire de SCRUM, metodologia Kanban nu se aplica unui singur proiect, ci mai degraba amesteca sarcini si proiecte . Este vorba despre mentinerea lucratorilor intr-un flux constant de munca, sarcinile cele mai importante la coada de dezvoltat si o urmarire pasiva pentru a nu fi nevoit sa intrerupa lucratorul in fiecare moment.
De asemenea, metodologia de lucru mentionata ne permite sa monitorizam activitatea desfasurata , stocand informatiile furnizate de carduri.
Multi insista sa evidentieze avantajele Kanban fata de alte metodologii agile, precum SCRUM. Posibilitatea de a putea efectua oricand livrari, schimbarea prioritatilor din mers si vizualizarea perfecta a fluxului , sunt cateva dintre punctele care se remarca ca elemente diferentiale si valoroase. Totusi, nu putem spune ca exista o metodologie mai buna decat alta, dar aceasta va depinde de natura companiei si de modul de organizare a proceselor sale interne.
Concluzii
In acest sens, metoda Kanban este indicata in special pentru acele organizatii care necesita flexibilitate, mai ales in introducerea sarcinilor, precum si in urmarirea acestora, prioritizarea, supravegherea echipei de lucru si rapoarte de dedicare.