Alimentatia la geto-daci

Categories ArticolePosted on

un articol de Valentin Roman

 

La nivelul inceputului de secol II e.n., alimentatia dacilor era bazata, in special, pe cereale si legume, asemeni multor zone ale Europei acelor vremuri. Graul, meiul secara, ovazul si orzul erau cultivate si utilizate in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic, ultimele doua fiind folosite si pentru hranirea animalelor domestice. Meiul, fiert in apa sau lapte, uneori baza unui terci in care mai erau folosite spanacul si loboda sau in combinatie cu lintea si mazarea, reprezenta cea mai raspandita hrana in lumea dacica. Graul, macinat, era folosit pentru obtinerea fainii, din care se gateau lipii si paine. De asemenea, orzul era folosit pentru obinerea produselor alimentare de tip lipie sau paine, dar si pentru obtinerea unui ferment destinat producerii berii.

Dintre legume, cele mai apreciate de catre daci se pare ca au fost mazarea, lintea, bobul si usturoiul, consumate, de multe ori, in amestec cu unele cereale, dupa cum atesta o serie de descoperiri, precum cele de la Piscul Crasani sau Gradistea de Munte. Din linte, mazare si bob mai erau preparate si supe, fie folosindu-se un singur ingredient de baza, fie in combinatie cu altele.

Alte plante folosite de daci la prepararea mancarurilor erau morcovul, spanacul, loboda, stevia si ciupercile, unele dintre ele fiind culese din salbaticie si nu cultivate domestic. Dintre fructele care intrau in alimentatia acestora am putea aminti strugurii, merele, fragii, afinele, prunele, zmeura si murele. Grasimile folosite la prepararea hranei aveau fie provenienta animala, cum ar fi seul, fie vegetala, in special reprezentate de uleiurile importate din sudul continentului.

Dintre plantele uleioase autohtone, pot fi amintite mustarul si macul. Laptele de vaca, oaie si capra erau, de asemenea, produse apreciate de catre daci. Dintre produsele derivate din acesta, este atestata branza, consumata frecvent. In alimentatia dacilor mai pot fi incluse si ouale si mierea.

Carnea era si ea inclusa in regimul alimentar al dacilor, ea avand ca provenienta fie animalele domestice, crescute langa gospodarie, fie vanatul care, la acea vreme, se gasea din belsug in paduri, munti si campii. Descoperirle arheologice dintr-un numar insemnat de situri (ex.: Greaca, Popesti, Racatau, Piscu Crasani, Moigrad etc.) atesta ca, printre preferintele dacilor se situa carnea de vita. Ovinele, suinele si caprinele sunt, de asemenea, sursa de carne in alimentatia dacilor. Acestia consumau si carne de cal, dupa cum atesta unele descoperiri de fragmente osoase de la Sighisoara sau Butuceni.

Dintre pasarile domestice, crescute ca sursa de carne, mentionam gaina si gasca. Pescuitul reprezenta o alta sursa de hrana, activitatea fiind confirmata de o serie de descoperiri ce au scos la lumina unelte specifice ei: carlige sau greutati folosite la plasele de pescuit. Vanatoarea, de asemenea, era practicata la scara larga pe teritoriul Daciei. Animalele salbatice care reprezentau sursa de hrana pentru daci erau iepurii, cerbii, castorii, mistretii, bourii, ursii, dar si unele pasari. Procedeele de preparare carnii erau fierberea, prajirea si frigerea. Atunci cand gospodaria detinea o cantitate mai mare de carne, ce nu era consumata intr-un timp scurt, se proceda la conservarea acesteia prin afumare si/sau sarare.

Sarea, otetul din vin si mustarul reprezentau principalele condimente folosite in procesul de preparare a hranei de catre daci. Altele, precum cimbru sau mararul, despre care stim cu siguranta ca aveau rol medicinal, este posibil sa fi fost utilizate si in gastronomia locala.

O serie intreaga de autori antici, precum Strabon, Diodor din Sicilia, Vergilius sau Ovidiu, confirma cultivarea vitei-de-vie si consumul vinului la daci. Vinului local i se adauga si cel importat, in special din lumea greaca, din zone precum Thassos sau Kos, dupa cum atesta unele fragmente ceramice ce contin stampile epigrafice. Dacii consumau si un anumit tip de bere, obtinut din cerealele locale.

Cat priveste obiectele folosite la prepararea si consumul mancarurilor, descoperirile arheologice confirma existenta furculitelor, a cutitelor, frigarilor, gratarelor (mai rar), farfuriilor, amforelor, strachinilor, vaselor de baut de tip khantaros, strecuratorilor, fructierelor, canilor si a vaselor de tip borcan.

 

 

Inscrie-te la Newsletter (pe Home) și află primul despre cele mai importante articole pe care le postăm! Sprijină munca pe care o facem și distribuie mai departe materialele pe care ți le trimitem! Mulţumim!

 

Asculta Radio Vocea Sufletului – Muzica si emisiuni pentru sufletul tau!
http://www.radiovoceasufletului.ro/

Accesează acest link: Redirectioneaza 2%

18 comments

  1. Un procedeu stravechi de conservare a carnii pe langa afumare/sarare …..prajita si asezata intr-un vas de preferinta de lut cu capac si apoi deasupra se toarna untura topita pana se umple vasul. 2 ani daca o tii intr-o pivnita rece sau in salina. Si nu se strica nici untura.

  2. Multumesc pt articol. Nu stie nimeni ceva retete, tipuri de mancaruri dacice? Sau cele autohtone care au provenienta dacica. intreb pt ca stiu ca sarmalele nu sunt romanesti… Mamaliga e dacica?Sau era folosita si de alte popoare?

  3. Coliva pe care noi astazi o preparam doar la parastase , era pe vremea dacilor servita sub forma de desert , bineinteles ca nu avea cacao in ea si era indulcita cu miere de albine.

  4. Foarte interesant articolul d-lui Valentin Roman si pentru care ii multumesc!Va doresc multa sanatate si astept informatii la fel de pretioase.Toate cele bune.

  5. Incet dar sigur speram sa ne intoarcem la origini- pentru ca exista si-ar trebui sa fim mandri. Intai de toate insa, datorita “instructiei” din scoli, nu se cunoaste adevarata sorginte.
    Radacinile sunt bine infipte ca si civilizatie; ma bucur sa observ ca o mana de oameni a inceput sa faca sapaturi acolo unde majoritatea arunca (cu) gunoi si ca, cu un glas mai sugrumat- striga. Cine are urechi- sa auda!

  6. Un lucru e clar: dacii mancau bine si inteligent, altfel nu ajungeau sa fie cum au fost.

    Grecii nu aveau cine stie ce vinuri, insa aveau amfore minunate. De altfel fiecare cetatea mai de seama avea cate un tip de amfora.

    Dacii iarna mancau toba, carnati, zacusca, bureti in otet, cascaval, magiun, dulceturi, mai taiau oratanii, vanat…si da, muschiul acela pastrat in untura la borcan este excelent, ti se topeste in gura. Toate aveau un alt gust pe vremuri, avan de cine a copilarit si la bunici.
    Imi aduc aminte de Corut, a facut un rai acasa, pacat ca spune trasnai si are maniera lui de a intelege crestinismul.
    Este o specie de bureti care se mananca cruzi, se numesc spurcaci, au un gust interesant, nu l-am uitat, desi au trecut…cred ca peste 30 de ani. Apoi poamele, mierea, nucile…sunt convins ca mai sunt si altele care acum imi scapa. Cine are o livada de nuci e un om bogat, nucii cresc greu si au nevoie de cateva decenii pana ajung pe rod, abia in 5-6 decenii dau o productie rezonabila. Ca bauturi: vinul, pelinul, afinata, tuica, palinca, socata, visinata…

  7. Oaia la groapa sau la protap si in special ce tine de preparatele traditionale din lapte de oaie ( ex cas afumat sau in scoarta de brad ) Pastramele din carne de oaie. Alimentatia unui popor se schimba in decursul veacurilor dupa cum bate vantul. Bagam in noi la pitza si paste fainoase de ne ies ochii din orbite ca la melc. Insa lucrurile traditionale, alea care sunt transmise din generatie in generatie nu se vor pierde prea curand. E o taina a prepararii alimentelor pentru ca e o mandrie sa ai branza si carnea cea mai buna. E o taina si sa prepari o branza in scoarta de brad. Nimeni nu scrie reteta. Urmasii directi mananca bataie pana invata calea si nu dau gres. Daca cineva crede ca e usor sa faci o branza trebuie sa incerce. Sa vada cata sudoare curge si cate ceasuri te intrebi daca n-ai gresit cheagul. Prea mult iti trebuie tirbusonul sa …stiti voi, prea putin nu se prinde si dai laptele la porci, insa si aia prefera in schimbul lui radacinile de plante :).
    Mancau foarte mult orz, ovaz si in general cereale pentru care domnii ai mari de acum de la orase se dau in vant :). Aproape totul era integral. Care faina 3 nula ? :)) Sau 650 cu ameliatori ??? N-aveau ulei sa puna carnea la prajit, foloseau untura si probabil ca asa cum se stie din vechime erau, asa cum suntem si astazi, un popor mancator de ciorbe. Si ca sa inchei cu o gluma, cea mai faina mancare era aia la cana :)) Parafrazand un proverb ardelenesc “Dacul nu bea, o mâncă” :))).
    N-ai gresit prea mult Andrei cand ai intrebat daca mamaliga-i dacica :)) pentru ca nu stiu daca va aduceti aminte ca in filmul Dacii ( nu sunt 100 % convins ca asta este ) era o secventa in care calaretii ieseau din lanul de porumb. Fara indoiala ca a fost subiect de haz saptamani la rand asta.

  8. Sunt placut surprins de acest site pe care l-am descoperit de curand! Felicitari tuturor celor care se ocupa de buna lui functionare! Deasemenea felicitari pentru buna lor credinta!
    Doresc ca mesajul meu sa fie cat se poate de scurt: in primul rand se stie ca dacii pentru a trai o viata sanatoasa aveau nevoie pe langa o minte si un spirit (Duh) sanatoase si de un fizic sanatos (si invers). Or, dacul din zilele noastre nu numai ca nu mai respecta cele trei “valori” care il definesc dar nu mai respecta nici Mediul in care traieste!
    Totusi, fiind mai din partea de nord a tarii, as dori sa stiu cati daci din ziua de azi ar mai “lupta” pentru Apusenii din Dacia lor (o zona culturala si geografica minunata)? Cati mai vor sa spuna NU proiectului “Rosia Montana”?!
    Aveti inca ocazia sa o faceti aici:
    http://www.rosiamontana.org/
    Cu totii stim ca o alimentatie sanatoasa nu poate proveni decat dintr-un mediu sanatos!
    Va salut cu tot respectul!

  9. Salutare si la mulți ani tuturor!
    Am si eu o întrebare si anume: Are cineva cartea ” Muntele ascuns- Legendele sacre ale dacior liberi” de Felix Crainicu si Ionita anul 2002 – 2003? Ii sunt recunoscator. Măcar o copie , pt ca nu o găsesc pe nicaieri. Cu deosebita considerate Ran2002

  10. MAMALIGA SI MALAIUL ,PORUMBUL AU APARUT IN EUROPA DUPA CUCERIREA AMERICII DE SUD , DUPA CUM SI ROSIILE , CARTOFII ,,SI FEL SI FEL DE PLANTE SI SPECII AROMATICE SI POMI CU FRUCTE EXOTICE .ROMANII AU DAT O MAI MARE IMPORTANTA A PORUMBULUI IN ALIMENTATIA SA ,,,PRECUM , PUTEAU SA-L MANANCE CA PASAT PORUMB SFARAMAT IN PIUA,,PORUMB FIERT ATAT DE LAPTE CAT SI USCAT .TRANSFORMAT IN MALAI L-AU MANCAT PREPARAT MAMALIGUTA (MALAI FIERT CU SARE ,ULEI SAU UNTURA ,CASCAVAL SAU BRANZA CARE INTRAU IN COMPOZITIE ) APOI MAMALIGUTA CU SAMTANA , OU FIERT ,UNT SARE ,,DELICIOS…RETETE DACICE .CRED CA SE MAI MENTIN CELE DE PREPARAREA CIORBELOR DE STEVIE , LOBODA , MANCARE DE URZICI ,,CARNE IN JAR DE LEMN,PREPARAREA BRANZEI CARE ERA RENUMITA SI ALTE POPOARE VORBESC DE BRANZA OIERILOR CARE MERGEAU DIN LOC IN LOC PRIN EUROPA ..DAR CRED CA TOATE ERAU SANATOASE SI FARA CONSERVANTI INDUSTRIALI …MAI TARZIU CU CULTIVAREA VERZII , PREPARAU VARZA MURATA CARE ERA BUNA PENTRU LECUIREA UNOR BOLI ATAT VARZA CAT SI ZEAMA DE VARZA..IAR CRUDA ERA FOLOSITA PENTRU CATAPLASME DESUPRA RANILOR PROVENITE DE LA LUPTA IN SPECIAL ROMANII ..NU LE LIPSEAU VARZA CAND PLECAU IN BATALII .APOI CIORBELE PREPARATE CU BORS ..ETC

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *