Cea mai recenta batalie a Georgiei va decide viitorul Senatului si spatiul de lucru al lui Biden ca presedinte

Categories NewsPosted on

„Cel mai important ingredient de care are nevoie un presedinte in functie este un Senat din acelasi partid. Este foarte, foarte important”, a declarat democratul Joe Biden intr-un interviu din 2016 pentru Washington Post. Asa ca Biden facea campanie pentru a schimba un Senat republican fusese cu adevarat dificil pentru el si Obama in ultimii ani, dar nu a avut succes.

Astazi, Biden s-ar putea sa ramana fara acel ingredient cheie daca nu primeste doua locuri la bataie in Georgia. Un Senat republican ar fi principalul obstacol in, cel putin, in prima jumatate a mandatului sau, intrucat la fiecare doi ani o treime din aceasta Camera este reinnoita.

Initial, situatia din Senat arata bine pentru democrati la aceste alegeri. Cu 35 de locuri in joc, dintre care 23 erau controlate de Partidul Republican si doar 10 dintre acestea erau considerate sigure, conservatorii aveau mult mai mult de pierdut. Din cei 12 democrati, 10 se considerau in siguranta. Potrivit FiveThirtyEight, Partidul Democrat a avut sanse de 70% sa ia Senatul de la Trump. Nu a fost atat de usor si la mai bine de doua saptamani de la alegeri, controlul Camerei Superioare este inca in aer (si va fi pana in ianuarie).

Cu doua locuri ramase, republicanilor li se garanteaza deja 50 din cele 100 de locuri din Senat. Cei din Biden trebuie sa-i castige pe cei doi ramasi pentru a-i egala pe republicani. In caz de egalitate, viitorul vicepresedinte, Kamala Harris, are votul definitiv in calitate de presedinte al Senatului, ceea ce in practica le-ar da democratilor controlul asupra Senatului. Aceste doua locuri in asteptare apartin Georgiei, care pana pe 5 ianuarie va deveni centrul universului politic american.

Originea legii rundei a doua

Legea din Georgia stabileste ca daca niciunul dintre candidati nu ajunge la 50% din voturi, trebuie organizat un al doilea tur cu cei doi cei mai votati. Aceasta lege, care ofera acum o alta sansa candidatilor democrati care au ramas in urma republicanilor la alegerile din 3 noiembrie, a fost creata la inceputul anilor 1960 ca o modalitate de a asigura puterea politica alba intr-un stat majoritar-alb si slabind astfel ceea ce era cunoscut sub numele de „ bloc de vot negru”.

Principalul promotor al acestei legi, Danemarca Groover, si-a marturisit ulterior motivatia: „Era un segregationist. Daca vrei sa stii daca a avut prejudecati rasiale, a fost.” Astazi, legea rasista va decide cat de greu o va avea Biden in timpul mandatului sau. Groover a fost o congresmana controversata care a incercat odata sa opreasca ceasul Parlamentului statului in timpul unei dezbateri tensionate de redistribuire a circumscriptiei.

Republicanul David Perdue a castigat pe 3 noiembrie rivalul sau democrat, Jon Ossoff, cu mai putin de doua puncte procentuale si a ramas cu doar cateva voturi in fata majoritatii care ar fi evitat turul doi. In cealalta cursa, democratul Raphael Warnock a obtinut 32,9% din voturi, in timp ce conservatorul Kelly Loeffer a obtinut 25,9%. Pe pozitia a treia a fost un alt republican, Doug Collins (19,9%). 

Mai multe mass-media ii dau pe candidatii republicani drept favoriti, insa Sean Trende, analist la Real Clear Politics, are indoieli in acest sens. „As vedea aceste curse ca fiind egale de la inceput”, spune el intr-un articol. „Se pare ca dovezile reale ca republicanii incep ca favoriti sunt putine si nu ar trebui sa fim surprinsi daca democratii castiga unul sau ambele locuri”.

Trende mentioneaza mai multe motive, printre care alegatorii democrati nu mai sunt in mare parte albi fara diploma de liceu si afro-americani, ambele grupuri cu sanse mari sa nu se prezinte la vot intr-un al doilea tur care inregistreaza de obicei o participare redusa; ca alegatorii lui Trump ar putea fi dezamagiti; ca multi dintre ei nu raspund etichetei traditionale de alegator republican; si, mai presus de toate, ca Biden a castigat in acest stat traditional republican.

Puterea Senatului

Senatul este cea mai puternica camera dintre cele doua care alcatuiesc Congresul Statelor Unite. Toata legislatia trebuie neaparat aprobata in ambele camere, dar in plus, Senatul are puterea de a ratifica tratate, de a confirma judecatori si inalti functionari ai presedintelui pentru guvernul sau si de a judeca presedintele in caz de demitere . Exista, insa, o problema in ceea ce priveste reprezentarea in componenta Camerei Superioare. Toate statele, indiferent de populatie, au doi senatori, ceea ce inseamna ca in prezent exista 26 de state (suficiente pentru a obtine o majoritate) care reprezinta doar 18% din populatie. Potrivit diverselor estimari, pana in 2040, 70% din populatie va fi reprezentata de 30% din senatori.

Un exemplu clar al puterii Senatului este ceea ce s-a intamplat in justitie in timpul administratiei Trump si a administratiei Obama. Trump s-a laudat in numeroase ocazii ca a numit un numar mare de judecatori conservatori in timpul celor patru ani de mandat. In total, republicanul a numit 222 de magistrati, trei dintre ei la Curtea Suprema, dand organului de instanta o majoritate de judecatori conservatori care au mandat pe viata.

In mod similar, presedintele s-a laudat ca Obama i-a lasat 105 posturi vacante in instante, pe care le-a pus pe seama lipsei de interes. Realitatea este ca o buna parte din aceste posturi vacante se datoreaza rolului obstructionist al Partidului Republican in Senat. In cei doi ani inainte ca conservatorii sa preia controlul camerei superioare, Obama a avut o rata de confirmare a Senatului de 88,6% pentru judecatori. Odata ce Partidul Republican a preluat majoritatea, aceasta cifra a scazut brusc la 28,6%.

Cel mai notoriu caz a avut loc cu moartea judecatorului conservator al Curtii Supreme Antonin Scalia, in februarie 2016. Inainte ca Obama sa aiba timp sa-l numeasca pe Merrick Garland, considerat moderat, si la doar cateva ore dupa moartea lui Scalia, Mitch McConnell, liderul majoritatii republicane in Camera, a avertizat ca nici macar nu are de gand sa ia in considerare o candidatura propusa de Obama pentru ca, in opinia sa, urmatorul judecator de la Curtea Suprema ar trebui sa fie ales de urmatorul presedinte. „Unul dintre momentele de care ma simt cel mai mandru a fost cand l-am privit in ochi pe Barack Obama si i-am spus: „Domnule presedinte, nu veti ocupa postul vacant de la Curtea Suprema”, a spus el luni mai tarziu. 

La mai putin de doua saptamani dupa ce a devenit presedinte, Trump l-a nominalizat pe conservatorul Neil Gorsuch pentru a-l inlocui pe Scalia, iar acesta a fost confirmat in aprilie.

Situatia cu Scalia contrasteaza cu ceea ce s-a intamplat anul acesta dupa moartea, pe 18 septembrie, a judecatorului Ruth Bader Ginsburg, devenita o icoana progresista. Au mai ramas doua luni pentru alegeri, dar Senatul republican a ajuns sa confirme candidatul propus de presedinte, Amy Coney Barrett, cu doar o saptamana inainte de alegeri. La mijlocul lui 2018, Trump a reusit sa-l plaseze si pe Brett Kavanaugh dupa anuntul de pensionare al lui Anthony Kennedy. Prin deciziile sale irevocabile, Curtea Suprema are un rol fundamental in dirijarea politicilor tarii.