Culmea minciunii și a tupeului în DEX: “neamul” românesc împrumutat de la maghiari!!!

Categories DezvăluiriPosted on

Etimologia cuvântului neam  este altă gafă măreaţă a lingvisticii româneşti. Un cercetător serios nu poate admite ca un cuvânt aşa de important să provină de la nem ,,sex, gen” din limba maghiară. Sau din vechea slavă nemŭ ,,mut”, al cărui sens nu-i deloc mai breaz.

Neam defineşte o comunitate de oameni legați prin pământ, limbă, credinţă, tradiții. Și este  o chestiune de logică și de bun simț să admiți că el s-a născut odată cu strămoșii noștri cei mai vechi. Mihai Vinereanu îl asociază cu radicalul proto-indo-european nem-. Cercetătorul arată evoluția lui în diferite limbi cu precădere în cea greacă, din neolitic, când avea sensul de a ,,locui” la perioada bronzului, când a dobândit sensul de ,,a conduce, a domina”, menționând că ,,o evoluție similară a avut acest radical și în traco-dacă”[1].

Metoda comparativ istorică folosită de cercetătorul Mihai Vinereanu ne deschide mintea, ne lărgește orizontul, plasează limba noastră în contextul general al marii familii de limbi indo-europene, arată rădăcinile comune pe care limba traco-dacă și urmașa ei, româna, le împărtășesc cu aceste limbi.

În timp ce metoda răsfoirii dicționarelor ne duce în fundătura dogmei romanizării, plină de neadevăruri și bizarerii. S-ar părea că un dicționar și o etimologie sunt ia acolo niște lucruri, care îi privește doar pe șoarecii de bibliotecă. Vă înșelați. În mâna răuvoitorilor, și etimologiile devin arme de furat istoria unui popor. DEX-ul și dicționarele ce i-au precedat, unele traduse în limbi de circulație universală, au făcut un mare deserviciu limbii și poporului nostru.

,,Aceste dicționare etimologice dau impresia cercetătorului străin că limba română este o mixtură bizară, care, deși are la bază o oarecare structură romanică, tot o mixtură rămâne. În concepția autorilor respectivi, limba română nu prezintă vreun interes științific deosebit. După mulți, poporul român, departe de a fi de origine italică, are la bază un nucleu provenit dintr-o populație romanizată cândva, peste care au venit alte populații de cele mai diverse origini. După cum se poate vedea, ne confruntăm cu o percepție total eronată privind originea limbii și a poporului român, dar mai grav este că nu se face nimic pentru a o schimba” (Mihai Vinereanu)[2].

Când e vorba de neam, aș vrea să cred că măcar moșii și strămoșii sunt traco-daci. Nici pomeneală. Conform DEX-ului, moș vine de la moașă. Iar moașa românească, ați ghicit, este împrumutată. De unde? Din moshë albaneză. Ar fi vrut ei să împrumute și moșul dar vedeți că albanezii nu-l au.

Dar baba, soția moșului, măcar ea o fi fiind de-o seamă cu străvechile noastre povești populare?

Nu, nici ea. Deși are o largă răspândire și în alte limbi indo-europene, asta nu are importanță. DEX-ul stă ferm pe poziții: am luat-o de la slavi. Dar Mihai Vinereanu arată că provine din radicalul bab-, care este de natură imitativă și explică vasta lui răspândire chiar și în limbile hamito-semitice[3].

Când e vorba de neam, cititorul e curios să afle dacă măcar mama este geto-dacică. Nu trageți nădejde. Nici ea nu-i a noastră. E luată din latină, unde are două sensuri:,,țâță, sân” și ,,mamă” în limbajul copiilor. Cuvântul romanilor adulți, adică cel adevărat pentru ,,mamă” era mater. Acum ați înțeles absurdul situației pe care ne-o impune DEX-ul! Dacii nu au luat cuvântul de bază de la legionari. Ci unul din limbajul copiilor. Dacă ar fi să acceptăm, prin absurd, teza DEX-ului, ar trebui să ne întrebăm: câte legiuni de copii mici vor fi adus romanii în Dacia, pentru ca dacii, auzindu-i cum gânguresc, să se lepede de cuvântul lor pentru ,,mamă” și să-l învețe pe cel al pruncilor latini?

Mihai Vinereanu arată că silaba ma, fiind una din primele rostite de copii, explică prezența acestui cuvânt în foarte multe limbi: greacă, albaneză, bulgară, sârbocroată, rusă, maghiară, italiană. Acest radical există și în limbile ne-indo-europene: basca, ebra­ica[4].

Trebuie oare să le atragem atenția savanților noștri pe puncte că și pruncii traco-daci, laolaltă cu alți prunci indo-europeni, rosteau silaba ma? Ori că și limba traco-dacă avea cuvântul mamă în rând cu celelalte limbi indo-europene din a cărei familie făcea parte?

Degeaba le amintim. Prima ediție a Dicționarului Etimologic al lui Mihai Vinereanu a apărut în 2008. În 2009 apare o nouă ediție a DEX-ului. Credeți că s-a schimbat ceva în el? La cuvântul mamă aceeași aberație. Pruncii traco-dacilor nu rosteau silaba ma. I-au așteptat pe legionari, pentru ca dacii, nu știu prin ce minune telepatică, să audă de la pruncii latini rămași la Roma cuvântul mamma, să-l învețe cu viteza luminii și să-l transmită, tot prin telepatie, până în Dacia liberă.

Să știți că DEX-ul este înțesat cu asemenea ,,miracole” lingvistice.

O mostră de absurditate este și etimologia cuvântului maică. Orice elev îți poate spune că provine din mamă. Nu și DEX-ul. Conform lui, l-am luat de la bulgari. Ori de la sârbi. Și taica, la fel. Parcă au uitat că în limba română există cuvântul tată. DEX-ul e de neclintit: l-am împrumutat de la sârbi, din tajco. Adică neică provine de la nene: ne + sufixul –ică. Dar maică nu poate proveni de la mama: ma + sufixul ­-ică. Ori taică de la tata: ta + sufixul -ică.

Mesajul parșiv al acestor etimologii este că românilor li se refuză până și capacitatea de a fi creat de sine stătător cuvânte atât de intim, atât de strâns legate de sufletul și neamul lor, cum este cel al mamei și al tatei.

De ce? va întreba cititorul. Eu înțeleg să le iei totul, dar lasă-le măcar mama.

Cum să le lași mama?

Ar fi un precedent periculos.

Azi le lași mama. Mâne tata. Poimâine babele și moșii. Și te pomenești că răspoimâine își eliberează întregul neam de sub dictatura romanizării.

Nu, în numele Sfântei Dogme a Romanizării, nicio schimbare în DEX!

 

În sânul unui neam, ai o vatră. Mama este ocrotitoarea vetrei. Sper că măcar acest loc sfânt al casei este dacic. Nu. DEX-ul o împrumută din albanezul vatrë. Și bietul Hasdeu cât s-a zbătut să demonstreze că este dacică! DEX-ul nici n-a vrut să audă de Hasdeu. A mers pe urmele lui Cihac: albanez și gata. Mihai Vinereanu arată că vatra este de origine traco-dacă. Provine din rădăcina proto-indo-europeană (u)āter- ,,foc, vatră”[5].

La căldura vetrei, mama își crește pruncul. Oare chiar nici pruncul să nu fie al nostru?

Nu. DEX-ul îl dă cu ,,et. nec”. Adică nu se știe cine-s părinții lui. Cu alte cuvinte este bastard. Cihac îl lua din maghiarul poronty ,,cuibar”. Pușcariu din latinul puerunculus. Nu mai înșir toate bizareriile celor, care, în numele Sfintei Dogme a Romanizării, caută să ne convingă că nu există altă metodă de stabilire a originii unui cuvânt în afară de metoda răsfoirii dicționarelor.

Dar noi știm că există una mult mai limpede și mai logică și cu adevărat științifică. Metoda comparativ istorică, după care este elaborat Dicționarul Etimologic al domnului Vinereanu. El ne spune clar: prunc este de origine traco-dacă[6].

Pruncii se nasc din iubire. Fără ea nu există neam. Să aflăm repede ce zice DEX-ul. Dar la ce vă așteptați să zică? Dacă neamul nu-i al nostru, nu este clar că noi nu am avut nici verbul a iubi?! Instrumentul ,,științific” academic spune clar: a iubi este slav din ljubiti. Ați înțeles mesajul DEX-ului: traco-dacii nu se iubeau. Erau așa de recalcitranți față de sentimentul de dragoste, fie pentru țară, fie pentru o persoană, că n-au vrut să ia nici de la romani verbul care exprima afecțiune. Abia slavii au reușit să-i convingă să se iubească.

Nu vă luați după DEX. De acum ați înțeles că-i dus cu împumuturile.

Domnul Vinereanu arată că verbul a iubi provine din radicalul proto-indo-european leubh- ,,a fi bucuros, a iubi” și menționeză că ,,forme provenind de la acest radical există, pe lângă slave, în sanskrită, în germanice, în latină, albaneză, iar derivarea din PIE nu implică nici cea mai mică dificultate pentru rom. a iubi”[7]. Dar iată că pentru DEX a implicat. De ce? Pentru că-i strica afacerea cu romanizarea.

Dar măcar cuvântul glie care, în româna neaoșă, înseamnă patrie este geto-dacic? Burebista, Decebal și-au apărat glia, graiul, neamul și mama care le ocrotea pruncii și vatra!

Nu vă faceți iluzii. Dacă te iei după DEX, apoi regii aceștia nici nu se știe ce apărau. Probabil ieșeau și ei înaintea romanilor, numai așa ca să se joace de-a războiul. Că doar vedeți că n-a rămas niciun cuvânt de la ei. DEX-ul ne-o spune clar. Nu există niciun fel de glie dacică. Ea a fost împrumutată. De la latinul gleba, ,,bulgăre de pământ, brazdă”. Dar nu pot înțelege un lucru. Dincolo de faptul că gleba nu înseamnă ,,patrie”, iar pentru pământ DEX-ul ne-a oferit deja pavimentum ,,pavaj, podea”, cum explică autorii transformarea lui gleba în glie? Că doar aici nu vorbim de un radical care evoluează în decursul mileniilor. Este vorba de un cuvânt împrumutat. Dacă legionarii ziceau gleba, dacii, care nu erau surzi, de ce n-au zis și ei gleba, ci l-au transformat în glie? Poți să aștepți răspunsul mult și bine. Apoi când citesc mai departe că Ciorănescu lua glia din slavă, unde însemna ,,clisă”, renunț să încerc a descâlci încâlcitura încâlciturilor.

Deschid Dicționarul lui Vinereanu. Aflu că glia noastră, precum era și de așteptat, este veche cât lumea. Provine din radicalul proto-indo-european gel(e)[8].

Oamenii ce fac parte dintr-un neam comunică între ei prin același grai. Să vedem de unde au luat românii verbul a grăi.

Vă sfătuiesc să vă așezați pe scaun, înainte de a afla ce spune DEX-ul.

Românescul a grăi l-am luat de la sârbi, din graiati care la ei înseamnă ,,a orăcăi”.

Știți, parcă nu mi-ar fi așa de ciudă, dacă și la sârbi ar avea același sens ca la noi. Dar să-ți lași verbul dacic pentru comunicarea cu semenii, ca să iei a orăcăi de la sârbi, parcă ar fi culmea bătăii de joc. Ca să spăl rușinea de pe obrazul neamului meu, deschid Dicționarul Etimologic al domnului Vinereanu. A grăi este de origine traco-dacă. Provine din radicalul proto-indo-european gar- ,,a chema, a striga”[9].

Nu le mai amintesc ,,specialiștilor” de la DEX că nici grai nu provine din bulgară, unde înseamnă cântec. Pentru că provine de la același radical cu a grăi.

Eu una m-am convins că trebuie să-i lăsăm să ,,orăcăiască” în legea lor. Schimbarea nu va veni niciodată de la ei.

Schimbarea au început-o deja cei ce știu că graiul lor vine din timpuri imemorabile.

Pentru a progresa spiritual, avem nevoie de instituții științifice, nu de buncăre ale romanizării.

Ce norocoși sunt tinerii de azi: după ce vor curăți grajdurile lui Augias, vor avea atâtea teme de cercetat, atâtea situri arheologice de săpat, atâtea cărți noi de scris!

 

Și atâtea adevăruri frumoase de spus românilor și lumii!

Un articol de Iulia Brânză Mihăileanu

                [1] Din fondul pre-latin.  Mihai Vinereanu Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2009, p. 569-570.

                [2] Mihai Vinereanu, op. cit., p. 10.

                [3] Ibidem, p. 107.

                [4] Ibidem, p. 507.

                [5] Ibidem, p. 882.

                [6] Ibidem, p. 680.

                [7] Ibidem, p. 437.

                [8] Ibidem, p. 398.

                [9] Ibidem, p. 404-405.

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

15 comments

  1. Buna ziua,

    Citesc cu mare atentie articolele dumneavoastra despre limba romana si limba dacilor. M-am gandit de foarte multe ori de ce nimeni nu a descoprit limba dacilor. Adica au descoprit unii limba egiptenilor, au descifrat hieroglifele si cuieniformele si nu s-a gasit niemeni sa cerceteze cu seriozitate limba dacilor. Mi-e greu sa cred ca nu se pot face eforturi financiare pentru deschiderea de situri arheologice care ar putea face lumina in acest subiect.
    Revenind la DEX… am citat mai demult ca Ceausescu ar fi cerut institutiilor abilitate sa scoata materiale “oficiale” prin care sa arate originea latina a poporului roman. Teza romanizarii, a contopirii dacilor si romanilor a fost adoptata foarte usor pentru ca era la indemana. Motivul acestui hai-rup culturalo-lingvistic a fost frica lui Ceausescu si a comunistilor de Ungaria si Rusia, mai ales de prima. Frica era generata mai ales de incercarile maghiare de a arata ca Ardealul nu ar fi fost ocupat cand a aparut Attila in ecuatie, ca dacii nu au fost romanizati, au fost nimiciti ca popor si locuitorii Romaniei nici nu erau de pe aici, sunt ramasite ale popoarelor migratoare… In fine… sunt aspecte politice… Ceausescu ar fi incercat sa raspunda la aceste manipulari prin fortarea cercetatorilor sa scoata “materiale stiintifice” care sa ateste originea latina a poporului roman… ca sa inchida gura contestatarilor. Avand in vedere ca izvoarele istorice erau precare, iar poporul roman nu avea si nici acum nu are puterea de a-si sustine radacinile istorice, romanizarea era cea mai la indemana. DEX-ul probabil face parte din aceasta cosmetizare.
    Prin urmare, ma gaandesc ca ar fi bine daca ati studia etimologia anumitor cuvinte si in DEX-urile anterioare comunistilor, daca exista asa ceva, sau, daca nu exista, in alte lucrari care ar echivala cu un dex.

    Multumesc.

  2. Mulțumim Domnule Roxin şi bineânțeles şi altor binevoitori pentru cã expuneți acele grosolãnii care afecteazã identitatea noastrã a Românilor.
    Ce sputèți face sau cum se poate contribui sã se elimine prezența analfabeților sau mai bine zis a anagramaților prezenți şi activi la posturile de ştiri care fac fooooarte dese şi grosolane dezacorduri?
    O alta durere a mea este sceea când aud descrieri în alta limba (ex.job, weekend,etc.) când noi avem corespondențe in Românã. Eu î-i clasific ca trãdãtori pe aceea care-i propagã şi-i lasa pe aceşti snobi sã prezinte informații publicului larg.
    Mulțumesc

  3. am gasit ceva interesant pe Wikipedia, la Braila, unde se spune ca e “orasul dacilor, in care fac un comert mai mare decat in toate orasele tarii”

    an 1463, bizantinul Laonic Chalcocondil

    (subcapitolul PERIOADA MEDIEVALA, chiar la inceput)

  4. Ana Comnena, fiica lui Alexios, sursa principala a bizantologilor vorbea de geti, in sec. al XI-lea, cand se refera la pamantenii de aici, Kekaumenos ii cita cu obida pe Asanesti care se bateau cu pumnul in piept ca sunt Daci, cred ca am fost mintiti deliberat de leprele de azi ale romanizarii. Care lepre raspund la una din cele doua comenzi. De-asta si era Cantemir mai prudent cu asa-zisa romanizare si inclina spre duble radacini, fiindca stia ce a venit pe filiera bizantina.

  5. Nu se poate ca Basarabii si Musatinii sa nu fi scris prin hrisoave, sa nu avem NIMIC unde spun ca sunt urmasii getilor sau ai dacilor, se poate ca leprele sa fi facut curatenie si sa fi distrus totul, nu se stie cand, dar am o presimtire neagra. Adica stiau si scriau bizantinii, dar aici nu s-a gasit nimic!

  6. Chiril si Metodiu erau aromani, nici greci, nici slavi, nu neaparat fiindca Saruna era locuita atunci majoritar de aromani, ci fiindca s-au batut ca niste lei ca Biblia sa fie tradusa cu caractere glagolitice, cam aceleasi cu cele ale alfabetului nostru vechi din care s-a dezvoltat slavona cunoscuta atunci. La acea data limbi sacre erau numai latina, greaca, ebraica. Nu are noima sa se fi luptat atat pentru traducerea cu caractere glagolitice si sa starneasca atata furie la Roma daca erau greci, fiindca la acea data grecii trageau sforile cu episcopii romani, iar de la un slav papa nu ar fi acceptat niciodata initiativa traducerii cu caractere glagolitice. Si in niciun caz nu ar fi acceptat traducerea intr-un alfabet pagan care sa nu aiba legatura cu nimic, parerea mea.

  7. Aveam informatii ca “storicii” si “lingvistii” s-au pus de acord. Se apropie cu pasi repezi clipa in care veti afla si ai cui sunt unii dintre ei, fiindca aceia sunt sub steaguri straine. Si atunci vor plati crunt.

  8. Institutul “iorgu iordan” care a girat DEX-ul ar trebui desfiintat, cladirea daramata si locul arat, iar acolo sa nu se mai construiasca niciodata nimic.

  9. M-am uitat prin toate dicţionarele, şi nici un dicţionar nu explică corect faptul că Nenea şi Nea sunt două cuvinte diferite, de provenienţă Chineză şi Greacă.
    Cuvântul Nenea e compus din două cuvinte chinezeşti,
    Ca să vă convingeţi toţi că e adevărat ce zic, uite următoarele link-uri pe Internet:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Chinese_honorifics
    The regular second-person pronoun 你 (nǐ, “you”) is replaced by the honorific second-person pronoun 您 (nín, “you” [cherished])
    Acest pronume la persoana a 2-a ni (voastră) e înlocuit cu pronumele la persoana 2-a onorific nin.
    爺·爷 (Yé): I, your lord. Used in parts of Northern China
    Nota mea: Puse împreună nin-Yé (nine, sau nene) înseamnă
    Înălţimea voastră.
    Când Mongolli au invadat Estul Europei în anii 1240’s, ţinuturile unde acum e România, erau teritorii noi cucerite de Mongoli.
    Dacă omul nu se adresa frumos noilor veniţi, aceştia le tăia capul. Aşa că după 50 de ani de la invazie s-a format statul Valah în 1290 pe 25 Octombrie. Între timp Gingis Han murise, iar urmaşul lui a avut alte priorităţi şi părţile Valahiei şi restul Europei,
    n-au însemnat nimic pentru el. Tot de pe timpul Mongolilor a rămas şi denumirea de Ji (recent schimbată în Jiu) ce înseamnă Rîu (Rio).
    Există un rîu numit Ji şi în Korea (tot de pe timpul invaziei Mongole a Asiei.)
    Dacă ascultaţi muzica Mariei Lătăreţu, ea a pronunţat întodeuna Ji, nu Jiu.
    Referitor la limba Bulgară, trebuie să ne amintim că Bulgarii (Volgarii) au venit de dincolo de Volga şi sunt menţionaţi în analele Chineze din anul 101 (Anno Domini.)
    https://en.wikipedia.org/wiki/Bulgars
    2. Cuvântul Nea Νέα e venit de la Greci cu credinţa Orthodoxă
    Iar atunci când omul se trecea la religia creştină îşi lua un nume după un sfânt şi era numit spre exemplu Nea Dumitru (Noul Dumitru).
    http://dictionary.reference.com/browse/neophyte

    botezat în noua credinţă

    https://en.wikipedia.org/wiki/Ji_River

  10. 濟[/SIZE]
    The second ideogram of the sixty third hexagram is the name of one of the Yellow river’s tributaries. The choice of the feminine gender of this character seeks to render an interpretation closer to Chinese. For example, It lends its name to the capital city of the province of Shandong: Jinan, literally: the city south (Nan) of the Ji river. Verbally, it means to cross a river at its ford or by boat.

    A doua ideogramă de la a şaizeci şi treia hexagramă e numele unui tributar ar Fluviului Galben. Alegerea acestei litere de genul feminin încearcă să facă o traducere cât mai apropiată cu ce reprezintă în limba Chineză. De exemplu îi împrumută numele său capitalei Jinan a provinciei Şandong din China. Jinan se traduce ca Oraşul de la sud de de rîul Ji. Ca verb, Ji mai înseamnă să treci un rîu printr-o trecătoare a sa, sau cu barca.

    http://www.onlineclarity.co.uk/friends/showthread.php?3528-An-etymology-of-the-ideograms-Ji-Ji-63

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *