Cultura mod, o constructie sociala inradacinata in tineretul urban din anii saizeci, ar putea fi rezumata in strigatul ardu al tinerilor din Quadrophenia. „We are the Mods”. Ar putea fi usor scurtat pentru a defini acest trib social ca un simplu grup de copii care, cu un gust deosebit pentru viteza, au dansat pe The Who, The Kinks si Booket T & The MG’s. Totusi, a rezuma inseamna a simplifica si a simplifica inseamna a uita, in acest caz, ca miscarea Mod a fost un mod complex care s-a construit de la sine.
Cu acea premisa, aceea de a nu simplifica, apare in librarii Stilul si estetica originalului Mods (Lenoir Editorial), scris de Dani Llabres si ilustrat cu pixurile precise ale lui Tete Navarro. O lucrare unica si meticuloasa capabila sa parcurga cronologic modalitatile de imbracare a unei intregi generatii care a fost pioniera in ireverenta. Dar in primul rand, chiar inainte de a se uita la desenele colorate, cititorul ar trebui sa stie ca „aceasta nu este o carte despre muzica, sau despre grupuri, sau chiar despre anii saizeci. Este o carte despre moda, sau despre istorie, sau despre ambele.” chestii”. Pana la urma, aceste pagini explica, „a vorbi despre mod-uri fara a vorbi despre moda este ca si cum ai vorbi despre muzica fara a vorbi despre cantece”.
Exemplarul, la jumatatea drumului intre informare si divertisment, depaseste descrierea estetica si se intoarce la origini indepartate, printre care se remarca grupuri mici sau subculturi, precum celebrii Peaky Blinders sau The Scuttlers, a caror imbracaminte este legata de modurile anilor ’60. „Mi-am dat seama ca aceste piese vestimentare sunt ulterior mostenite de mod-uri, adica mod-urile nu vin de nicaieri. Modul lor de a se imbraca este o progresie si o reinventare a multor grupuri urbane care existau inainte”, explica Dani Llabres la Publico.
Llabres este un mod al intregii vieti. Nascut in Valencia si locuit in Medellin, el si-a dedicat o parte din viata intelegerii a tot ce se afla in spatele acestei culturi urbane care, in mare masura, a fost samanta formelor pe care le avem in prezent cand vine vorba de intelegerea timpului liber. „Acea generatie de dupa razboi a fost cea care a creat conceptul de tinerete pe care il avem astazi, pentru ca inainte au trecut direct de la copil la adult”, explica Llebres, care a petrecut mai mult de un an documentand cartea.
Insa scrierile sale nu s-ar pierde daca nu ar fi lucrarea impecabila a lui Tete Navarro, care a reusit sa incante cititorul cu mai mult de saptezeci de ilustratii indraznete, de la parka verde si scutere ornamentate pana la coafuri Pixie Cut si pantofi derby. Acest ilustrator, tot un tanar cu dedicatie mod, are pixul ca semn de identitate. Asemenea sculptorului cu dalta, stiloul nu admite corectii, dar liniile sale perfecte se potrivesc perfect cu stilul pop si tineresc al cartii.
„Voi fi cheltuit vreo suta de pixuri negre”, a spus artista acestui ziar. Nimeni nu s-a gandit ca acest instrument de papetarie ar putea prezenta un interes pictural, totusi, trasurile sale i-au servit lui Navarro sa recreeze imagini atat de originale precum portretele unui David Bowie din anii 60, imbracat intr-un pulover cu gat rotund si o coafura layarey a vremii. De asemenea, a reusit sa construiasca imaginea unui tanar Pete Townshend — chitaristul pentru The Who — imbracat intr-o parka militara verde si pazit de o lambretta demna de muzeu.
Amandoi, ilustrator si scriitor, sunt de acord asupra facilitatilor pe care le-au avut atunci cand au lucrat mana in mana. Ei nu se zgarcesc cu laudele. Poate de aceea tocmai s-au aventurat in productia unei noi piese „mai legate de muzica modurilor originale”, admite Llabres.
Formula de lucru a ambelor a fost atat de simpla incat poate fi vazuta in spiritul fiecarui design intruchipat in paginile cartii. „Mi-a dat o fotografie de baza la care trebuia schimbata imbracamintea. Exista o singura fotografie a unui mod care nu a fost atins, restul sunt toate imagini originale”, detaliaza Navarro pentru a incheia adaugand ca a ajuns sa devina un un fel de „croitor” in slujba lui Llabres.
Modurile ca origine a tuturor lucrurilor
Documentul, cu propriul dictionar terminologic ca punct culminant didactic, nu este un simplu tur estetic. Mai ales cand in paginile sale acopera contextele politice si culturale din anii centrali ai miscarii: 1962, 1963, 1965 si 1966. Ulterior, mod-ul a ajuns sa dispara si pe strazi vestigii stilistice care supravietuiesc pana in zilele noastre.
Peaky Blinders, London Spivs, Teddy Boys sau Jamaican Rude Boys au servit drept modele tinerilor mods care si-au construit propriul stil. Tineri din clasa de jos, clasa muncitoare, care si-au cheltuit trei sferturi din salariu perfectionandu-si detaliile jachetelor: tinuta ca principiu existential. Dar, odata ce fenomenul, complex in sine, a fost diluat, valorile culturale care l-au inconjurat nu au fost in zadar. Atat de mult, incat marea majoritate a triburilor urbane britanice care au venit in anii urmatori au baut din comportamentele si gusturile modurilor originale.
Nu intamplator, nici pe departe, miscarea skinhead —pura si nepervertita— impartaseste anumite gusturi muzicale si anumite valori estetice. Ceva care ne aminteste de Shane Meadows din film (seria ulterioara) This is England, unde stilurile Rude Boys, paltoanele si bretonul converg cu cizme militare si capete ras. „Skinheadul clasic, cel care croieste haine si asculta reggae si soul, nu este altceva decat o progresie a modurilor de altadata”, spune un pasionat Llabres.
Nici fenomenul punk nu este departe. Asa o exprima autorul, trasand un traseu care depaseste cronologia cartii pentru a defini subcultura mod ca fiind —poate— originea petrecerii timpului liber. Diaspora betivilor care se intorc in fiecare seara de la dansul in asa-zisele rave este asemanatoare noptilor modurilor originale.
