Descoperire de senzație. Cel mai mare tezaur de monede geto-dacice

Categories ArheologiePosted on

Suceveanul Paul Croitoru a descoperit cu ajutorul unui detector de metale o adevărată comoară istorică. Într-o zonă din comuna suceveană Cacica a dat peste 309 monede geto-dacice, vechi de peste 2.300 de ani, potrivit ziarulevenimentul.ro.

Potrivit experiților, pe piața neagră, această comoară ar valora în jur de 150.000 de euro. Însă Paul Croitoru a decis să predea tezaurul Direcției de Cultură Suceava.

„Fiecare monedă este din argint brut, un argint care nu este de o foarte bună calitate. Unele dintre monede au pe o parte chipurile unor personalităţi ale acelor vremuri şi pe cealaltă parte un cal sau diverse alte însemne”, a declarat Viorel Blănaru, consilier la Direcția pentru Cultură Suceava, pentru jurnaliștii de la Ziarul Regional Evenimentul.

Tezaurul, care este de argint și cântărește aproximativ 1,5 kilograme, este cel mai mare de acest fel descoperit vreodată pe teritoriul României.

Potrivit doctorului în istorie medievală Victoria Batariuc, citat de Evenimentul, monedele dacice sunt imitații după cele macedonene, emise de regii Filip al II-lea și ALexandru cel Mare.

Sursa: https://ro.stiri.yahoo.com/descoperire-de-senza%C8%9Bie–cel-mai-mare-tezaur-de-monede-geto-dacice-080902330.html

5 comments

  1. Mai fir-ar sa fie, tot ce au facut stramosii nostri a fost imitatie sau imprumut de la altii.
    In orice caz, tot respectul pentru cel ce a decis sa predea tezaurul directiei de cultura. Cu oameni ca el tot mai ai o speranta ca putem readuce istoria acestor locuri la suprafata (ca sa zic asa).

  2. Din nou aceleaşi conceptii absolut aberante . Deci tot ce s-a gasit ın stravechea Dacie este copiat de pe alte meleaguri .
    Adica pe aici nimeni nu avea talente tehnologice, creativitate , nu exista nici un inventator , nimeni nu era inteligent , nimeni nu era ın stare sa bata o amarıta de moneda
    originala cu motive locale. Poate cineva sa creada aşa ceva ? Cınd Pitagora ıi da pe geti drept model de ıntelepciune şi inteligenta , cınd Strabon ıi descrie cunoscınd astronomie şi calcule sofisticate matematice , cınd ınteleptii daci precum Deceneu mergeau la mari ıntelepti din Egipt era o problema sa bati o moneda specifica ?

    Cınd grecii şi macedonenii au ımprumutat masiv din cultura şi spiritualitatea daco-getica ? A tracilor din nordul Dunarii ?
    De ce ar fi avut nevoie o asemenea civilizatie cu radacini ın cultura Cucuteni sa copie un lucru atıt de simplu de la macedoneni ?

    Cınd mai multi dintre istoricii romani vor avea ıntelepciune şi dragoste pentru adevarul istoric atunci scoala romaneasca de istorie ışi va face datoria fata de acest neam stravechi.

  3. Ciudat cum nu se precizeaza de unde au impurumutat Macedonenii modelele respective ..(?) ..
    De asemenea, respectam si opinia Dnei Dr. in Istorie MEDIEVALA, cu toate ca nu este provenita din nici macar un studiu complex, avand in vedere doar factorul de timp scurs in urma decoperirii.

    cu siguranta ca arheologia va avea mult de descifrat cu privire la contextul acestor monede.

    Felicitari !

  4. Multa recunostinta pentru domnul Paul Croitoru.

    Sunt frumoase. Nu stiu cat de copii sunt dupa cele macedonene, pe cea din fotografie eu vad:
    1) un semn magic ce apare in articolul din 1 august : ”Fierul. De la Daci la Români”, semn ce apare pe uneltele romanesti, ma refer la punctele unite in zig-zag.
    2)vad ca in monedele macedonene, daca veti cauta, animalele sunt ceva mai stilizate. Ca si cum ar fi lucrarea unui ucenic, pe cand aici este cea a unui artist, atent la detalii si la forme.
    3)Si iarasi, copie ori nu, o anumita linie a desenului imi aminteste de piesele din tezaurul de la Agighiol. Tare as vrea sa aflu parerea unui artist referitor la aceasta comparatie.

    Si ce Dumnezeu, e secret de stat? Ca si la matrita, Directia de Cultura sau cine a emis comunicatul se zgarceste sa dea mai multe fotografii presei. Nu inteleg modul lor de gandire. Ce au de pierdut?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *