Nascut pe data de 11 noiembrie 1821, Fiodor Dostoievski a fost un celebru scriitor și eseist recunoscut pe plan internațional prin intermediul binecunoscutelor sale romane „Crima și pedeapsa” și „Frații Karamazov”.
Concepția literara a lui Dostoievski exploreaza psihologia umana in dificilul context politic, social, cultural și spiritual al secolului al XIX-lea din cadrul societații rusești a acelei perioade.
Considerat de critica literara drept un fondator sau precursor al existențialismului secolului al XX-lea, Dostoievski s-a remarcat pentru prima oara pe parcursul vieții sale in anul 1864, moment care coincide cu publicarea lucrarii „Notes from Underground”, opera care reprezinta din punctul de vedere al lui Walter Kaufmann „cea mai buna scriere existențialista publicata vreodata”.
Figura marcanta a literaturii internaționale, Dostoievski este recunoscut de istoria literara drept unul dintre cei mai cunoscuți creatori de romane psihologice ai literaturii mondiale.
Cel de-al doilea copil al familiei sale, fiu al lui Mikhail și al Mariei, Dostoievski s-a impus rapid ca figura marcanta a literaturii internaționale, operele sale insistand asupra componentei interioare, asupra descifrarii misterelor existențiale ale ființei umane in ansamblul sau.
Locuind in apropierea Spitalului pentru Saraci Mariinski din Moscova, Dostoievski a ajuns sa petreaca mult timp in preajma bolnavilor din acest spital pe care ii vizita ori de cate ori avea ocazia, facandu-i placere sa le asculte poveștile.
Dupa moartea mamei sale, eveniment tragic care a avut loc in anul 1837, Dostoievski și fratele sau au fost trimiși la Academia Militara pentru Inginerie din Saint Petersburg.
Doi ani mai tarziu, tragediile par sa se țina lanț pentru Dostoievski și familia sa, acesta fiind anul in care moare și tatal scriitorului, un important simbol in viața autorului, a carui personalitate a influențat modul de concepere a unor personaje din romanul „Frații Karamazov”.
Problemele de sanatate de care suferea scriitorul insuși au reprezentat și ele o importanta sursa tematica pentru un alt roman celebru al acestuia, „Idiotul”.
Pe parcursul perioadei petrecute la Saint Petersburg, Dostoievski a studiat matematica, una dintre puținele materii pe care le detesta. Faptul ca aici a avut ocazia de a studia și științele umaniste, interacționand cu operele unor autori precum Shakespeare, Victor Hugo și Hoffmann l-a ajutat sa depașeasca destul de facil nemulțumirea sa fața de studierea matematicii.
In 1841, Dostoievski a scris, sub influența creațiilor artistice a doi autori, Friedrich Schiller și Boris Godunov, doua piese romantice, care din pacate nu au ajuns sa fie jucate pe scena.
Momentul redactarii marilor sale creații literare a fost ulterior acestei perioade, fapt marcat de schimbarea de viziune care i-a caracterizat creația artistica in anii urmatori.
In ciuda faptului ca Dostoievski a devenit o figura literara marcanta a epocii sale la varsta de numai 24 de ani, evoluția diacronica a operei sale nu a fost insa una lipsita de peripeții.
Studiul sau psihologic, „The Double”, care descrie portretul unui birocrat al carui alter ego preia controlul vieții acestuia, nu s-a bucurat de prea mult succes, comentariile critice negative direct indreptate catre aceasta lucrare punand sub semnul intrebarii previziunile anterioare ale lui Belinsky care il caracterizau pe Dostoievski drept unul dintre cei mai talentați scriitori ai Rusiei.
Arestat și inchis pe data de 23 aprilie 1849, ca urmare a implicarii sale intr-o grupare liberal intelectuala, Dostoievski a fost condamnat la moarte impreuna cu alți membri ai respectivei grupari politice. Nefiind executat, Dostoievski este trimis in exil pentru o perioada de patru ani la o inchisoare din Siberia.
Intors acasa, acesta le povestea fraților sai toate intamplarile nefericite prin care a trecut pe parcursul detenției sale, caracterizand perioada respectiva drept una in care „a fost inchis intr-un coșciug”.
Perioada urmatoare a marcat și maturizarea sa ca scriitor, stilul sau scriitoricesc abandonand melodramele domestice in favoarea unor povești complexe, desfașurate pe mai multe planuri, populate la tot pasul de personaje torturate și de situații tragice.
