Harta Daciei, realizata de Ptolemeu, utila pentru descoperirea comorilor arheologice?

Categories ArheologiePosted on

Ptolemeu (Claudius Ptolomaeus) (nascut probabil in 87d.Hr. probabil în Ptolemais Hermii , traind pana in anul 165 d.Hr. în Alexandria) a fost un astronom, matematician și geograf grec din epoca helenistică tardivă în timpul stăpânirii romane a Egiptului, ale cărui teorii au dominat știința până în secolul al XVI-lea . Din vechile izvoare istorice, rezultă că Ptolemeu a petrecut cea mai mare parte a vieții în Alexandria, unde și-a desfășurat activitatea științifică. A murit în jur de 165 d.Hr., probabil în Canopus, un cartier din Alexandria.

De o importanță istorică deosebită este lucrarea sa “Geographia”, în care Ptolemeu folosește o rețea asemănătoare paralelelor și meridianelor, care a servit multe secole în orientarea pe hărți. Tot lui Ptolemeu i se datorează unele denumiri geografice.

Descoperirile arheologice de Ia Bîtca Doamnei (jud. Neamt). Răcătău (jud. Bacău), Cugir (jud. Alba) etc. nu se datoresc însă jocului întâmplării, ci strădaniilor arheologilor nostri de a localiza, cât mai exact, centrele dacice înscrise în Îndreptarul geografic al lui PtoIemeu. Acest astronom si geograf de origine greacă, care a trăit în secolul II e.n. Ia Alexandria (Egipt), este autorul unui îndreptar geografic în opt volume si al unui atlas al lumii cunoscute în vremea lui. În această lucrare monumentală sunt calculate longitudinea si latitudinea a circa 8000 de localităti.

Ptolemeu a folosit un vast material documentar, izvorul său de bază fiind harta geografului grec Marianus din Tyr, care, la rândul său, se pare câ a studiat comentariile geografice si harta generalului roman M. Vipsanius Agrippa, întocmită prin anii 26-23 î.e.n., din ordinul Iui Augustus.

Ceea ce ne interesează pe noi este faptul că Îndreptarul lui Ptolemeu cuprinde si regiunile unde au trăit dacii, iar lista davelor (pe care el le numste polisuri, adică orase) se ridică Ia aproximativ 50, acestea fiind cele mai strălucite localitati, între care si Sarmizegetusa Regia, capitala lui Decebal. Davele geto-dace erau centre de producere a mărfurilor (dovadă atelierele descoperite cu prilejul săpăturilor arheologice) si de comert intens, atât între populatia locală, cât si între aceasta si negustorii greci din orasele colonii de pe malul Mării Negre. Iar mai târziu cu negustorii romani.

Printre davele înscrise în Îndreptarul lui Ptolemeu se aflau Petrodava (Piatra Neamt), Utidava (Tg. Ocna), Ziridava (Pecica), Comidava (Rîsnov), Ramidava (Drajna de Sus, Prahova), Argidava (Popesti), iar pe malul stâng aI Siretulut, se întindeau Zargidava (Brad, jud. Bacău), Tamasidava (Răcătău, jud. Bacau), Piroboridava (Poiana-Nicoresti. jud. Galati).

Este interesant să notăm că, singure, coordonatele geografice din harta Iui Ptolemeu n-ar fi ajutat Ia descoperirile de Ia Bâtca Doamnei, Răcătău, Cugir, că de mare folos Ie-a fost arheologilor traditia toponimicii locale. Subliniem si similitudinea denumirilor acelor Iocuri unde sălăsluiau ascunse davele scoase azi Ia Iumină: Cetătuia (Răcătău), Cetate (Cugir), desi pe dealurile respective nu se zărea nici urmă de cetate. La identificara Petrodavei a venitîn ajutor lingvistica. Cercetătorii s-au întrebat dacă pentru nu avea în limba geto-dacă aceeasi semnificatie ca petra, care, atit în greacă cît si în Iatină, înseamnă stânci.

Orasului Piatra Neamt i s-a spus în evul mediu Piatra Iui Crăciun, iar în zilele noastre Iocalnicii îi zic pur si simplu Piatra. Săpăturile de Ia Bâtca Doamnei, un deal din apropierea orasului, au dezvăluit o cetate cu sanctuare aidoma celor din Muntii Orăstiei, înca o dovadă a unităii de culturi materiale si spirituale a tuturor geto-dacilor din epoca lor de maximă înflorire.

La Răcătău, în zona Siretului mijlociu – îsi informează cititorii Viorel Căpitanu, de Ia Muzeul de istorie Bacău – s-au găsit pe teritoriul fostei Tamasidava monede dacice de tip Vârteju-Bucuresti, mărturie a strânselor relatii de schimb cu popuIatia din câmpia munteană, precum si monede romane, atât din perioada republicană (175 î.e.n.), cât si din timpul împăratilor Tiberius, Claudius si Nero, dovadă a îndelungatei existente a Tamasidavei.

Asezarea dacică de la Cugir ar corespunde, după opinia specialistilor, cu Singidava din harta lui Ptolemeu. lnventaruI găsit în mormântul princiar, datînd din secolul I î.e.n., îl determina pe Ion Horatiu Crisan să presupună că ar fi apartinut unei personalităti de vază, poate chiar unuia din curtenii marelui Burebista. Războinicul dac a fost incinerat într-un costum de luptă, cu armură din zale de fier, coif si numeroase arme. Faptul că si în alte dave s-au gasit obiecte asemănătoare (în mormintele cu tumuli) ne duce la o altă imagine a luptătorilor daci decât aceea în itari, suman, căciulă, cu care ne-au obisnuit frescele de pe Columna lui Traian.

Această idee nouă, avansată de Ioan Horatiu Crisan, este bine fundamentată. Mi se pare verosimil ca din motive de propagandă, pe Columna si pe alte motive figurative romane, dacii, incluzându-l si pe regele Decebal, să fi fost înfătisati, în costume rudimentare, subliniind în acest fel primitivismul si barbaria lor în contrast cu civilizatia romană… În orice caz, optica cu privire la armata dacilor si a însisi – cu implicatii în istoria de mai târziu a urmasilor directi – românilor de azi, trebuie în această parte modificată… Roma n-a avut de înfruntat un popor rudimentar, ci unul cu un înalt grad de civilizatie.

sursa: www.hartacomorii.blogspot.ro

 

 

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

11 comments

  1. Foarte interesant si important materialul, mai ales pentru a demonstra continuitatea civilizatiei geto-daca pe teritoriul tarii noastra.
    Iti multumesc Valentin pentru efortul pe care il faci. Vazand ora la care ai trimis materialul, ma gandeam, cand mai apuci si tu sa dormi ?…este toamna, nu vara! (apropos de melodia “eu vara nu dorm”!)

  2. “…incluzându-l si pe regele Decebal, să fi fost înfătisati, în costume rudimentare, subliniind în acest fel primitivismul si barbaria lor în contrast cu civilizatia romană”

    Este evident că acest lucru este pură propagandă Romană. Numărul de fier şi de băi în munţii Daciei erau numeroase şi cantitatea de fier care s+a produs era aşa de numeroasă că fiecare soldat dac avea sabia lui de fier. De ce credeţi că le-a luat la Romani peste 20 de ani ca să cucerească 14% din Dacia, din cauză că toata lumea era îarmata până în dinţi cu arme pentru vremea aia moderne, fiind la un par egal cu romanii.

    Alte triburi Germanice, Pannonice care nu au avut mine şi producţie de fier mare au fost cucerite mult mai uşor.

  3. Ptolemeu mai face referire în lucrarea sa “Geographia” la un oras important si anume Ruconiu sau Rhaconiu. Cautând pe net informaţii despre acest oraş antic am avut marea surpriză să descopăr ca acesta este chiar oraşul în care locuiesc, adică Reghin. Aceasta informatie am gasit-o într-un dictionar clasic din 1839
    Nu sunt foarte sigur de această informaţie pentru ca poziţionarea facuta de Ptolemeu pe hartă este putin mai la NV (deşi ar fi explicabil în acea perioadă). De asemenea în prezent nici o lucrare despre istoria orasului Reghin nu se face referire la această denumire straveche, doar că oraşul a fost ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice.
    Dacă are cineva alte informatii îl rog să posteze.

  4. Foarte interesant punct de vedere. Şi eu cred că dacii, mai ales aristocraţia, erau mult mai civilizaţi decât se crede. Ceea ce îi dezavantajează destul de mult este faptul că de la ei nu au rămas documente scrise. Cred că au avut, nu prea multe, dar, din păcate, nu s-au păstrat. Totuşi, chiar şi numai prin vestigiile materiale păstrate, ei fac figură frumoasă în istorie.

  5. Nu cred că trebuie să ne îndoim de gradul înalt de civilizaţie de pe cuprinsul Daciei. Citiţi vă rog acest articol şi veţi trage concluziile singuri.

    http://www.formula-as.ro/2008/842/societate-37/dacii-de-la-capatul-lumii-10366

    Câteva fragmente din acest articol:
    “Ca dacii au fost cei mai numerosi si cei mai buni luptatori din toate natiile aduse aici, pe Marele Zid, ca sa-l apere. Ca au construit cetatea Banna cu niste tehnici “ciudate”, mai ingenioase decat la restul forturilor, si s-au bucurat de mari onoruri militare.

    Pasesc printre ruine si constat miracole. De pilda, ca dacii si-au ticluit hambarele de piatra cu un ingenios sistem de ventilatie pe sub podea, pentru ca granele sa nu mucegaiasca. Astfel, aceste granare au fost ridicate putin deasupra pamantului, suspendate pe piloni, iar dedesubtul lor au fost sapate niste intortocheate canale prin care sa ruleze aerul rece, pana la cateva gauri cu gratii din afara zidurilor. Se vad canalele acelea, poti intelege vazand. Acest “aparat de racire” nu-l mai gasesti la nici unul din celelalte forturi romane. si-mi vin in minte vorbele unui renumit istoric englez, Derek Williams, cercetator atent al zidului lui Hadrian: “Mai ales in ce priveste cresterea animalelor, romanii au fost mai degraba invataceii decat profesorii dacilor. Superioritatea tehnologica a romanilor a fost intotdeauna supraevaluata…”.

    Nu e insa, nici pe departe, singurul lucru “ciudat” din fortareata asta. Chiar in fata fermei-muzeu sunt radacinile unei cladiri unice in tot Imperiul Roman. “Basilica exercitatoria”, “biserica de exercitii militare” cum s-ar zice, o zidire cu fata spre rasarit, asemeni bisericilor de la inceputul crestinismului. Trebuie spus ca toate castrele romane aveau o structura standard, in toata lumea, indiferent de ce neamuri erau locuite. Acelasi fel de cladiri, dupa aceleasi reguli arhitectonice. Ei bine, fortul asta al dacilor este altfel. Niciunde in Imperiu nu gasesti aceasta biserica in care ostasii se antrenau sub protectie divina, pregatiti sa-si dea viata prin batalii, atat de departe de tara lor. Pentru ei, lupta era sfanta, la fel ca si moartea.

    Intr-adevar, exista o continuitate de locuire fantastica a dacilor acolo, in lumea celtica. O mana de soldati care au reusit sa sadeasca in Britania un sambure de istorie…

    Tocmai de aceea, atunci cand il intreb despre daci, imi raspunde prompt: “Au fost stralucitori. Brilliant! Atat ca luptatori, ca loialitate, dar si ca civilizatie. Romanii se temeau de ei. S-au temut enorm inainte de a-i cuceri, dar s-au temut chiar si dupa, cand i-au chemat sa lupte in legiunile lor.Erau luptatori remarcabili. Se bateau fara teama de moarte si mureau razand, deoarece credeau ca sufletele lor sunt nemuritoare. Insusi titlul “Aelia” era o mare onoare, caci deriva din numele intreg al imparatului Hadrian, denumire care putea fi castigata numai datorita unui serviciu militar sau cultural iesit din comun.

    Acestea sunt fapte, certitudini”, imi spune arheologul Robin Birley

    Razboaiele dacice au absorbit energii mari, zguduind Imperiul pana la ultimele hotare ale sale. Va dati seama, daca au fost trimise cele mai bune legiuni tocmai de aici, de la 2500 de kilometri departare!… Dacii acestia au reusit, de fapt, sa schimbe istoria.”

    Mândriţi-vă urmaşi ai dacilor!

  6. cu timpul o sa intelegem mai multe…de unde Brancusi, de unde Enescu, de unde Coanda, de unde Blaga, de unde Eliade, de unde Zamfir, de unde Celibidache(si altii ca ei)…fiindca toti si-au tras seva tocmai din acel “Ceva” ancestral detestat de intelighentia de astazi, desigur elitista.

  7. tocmai pentru asta ne regasim pe acest site,dovada a faptului ca noi dacii nu am pierit si nu vom pierii niciodata.cei care inca mai cred in romanizare sa ne lase in pace si sa comunice intre ei.Una este sa crezi in ceace simti si in baza informatiilor vremii si a descoperirilor arheologice si alta sa te crezi roman si sa contesti orice informatie doar pentru ca asa vor unii care inca mai militeaza pentru romanizarea daciei

  8. E de neinteles cum cercetatori, specialistii din domeniu, admit si se lasa lamuriti sub forma prezentata de cei care erau pe pozitie adversara, romanii, si cati vor fi urmat dupa aceea, cand era si firesc ca ei sa fie interesati a denigra, ai infatisa pe dacii ocupati, ca pe niste barbari inapoiati, necivilizati, poate aceasta si pentru asi justifica cruzimea cu care au lichidat dupa aceea, marea majoritate a soldatilor si populatia daca. Oare sa fie chiar asa de greu de admis si de inteles, ca un popor asa cum erau dacii in vremea lor, si cum acestia erau decrisi in lucrarile lor de catre istoricii vermii, care ocupau si stapaneau un vast terioriu in inima Europei, ( cu mult inaintea aparitiei romanilor )dacii sa nu fi luat la cunostinta si preluat toate descoperirile importante din domeniul vietii de zi cu zi, a civilizatiei din vremea lor, din jurul lor, cand tara lor era situata in mijlocul Europei de azi.Se pare ca acest tratament s-a prelungit si pana in zilele noastre…Cine stie, poate intr-o zi va iesi adevarul la lumina, ca lumea civilizata de azi sa cunoasca si sa admita adevarul istoric, adevarul in ceace priveste trecutul si civilizatia stramosilor nostriidaci,a romanilor de azi.

  9. De ce oare stimabili nostri cercetatori nu se axeaza pe scoaterea la lumina a vestigiilor dacice? De ce nu incearca sa inteleaga si sa inoculeze adevarul in gandirea acestui popor, ca suntem urmasii DACILOR si am stat drepti pe aceste meleaguri de mii de ani.
    Noi nu suntem urmasii romanilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *