Categorii
Articole

Mănăstirea din Bixad construită pe locul unui altar închinat lui Zamolxis?

Legenda spune că între Boineşti şi Călineşti-Oaş ar fi ruinele cetăţii Belovar, atribuită de unii cercetători dacilor liberi. Mai mult deatât, se spune că Mănăstirea din Bixad situată la aproximativ 4 km de Boineşti ar fi fost construită chiar pe locul unui altar închinat lui Zamolxis (sau Zalmoxis, Salmoxis, Samolxis), zeul suprem al geto-dacilor.

Ca o altă curiozitate care ne poate duce cu gândul la importanţa dacilor liberi care au trăit în partea de nord-vest a României de azi (Maramureş, Satu Mare) trebuie spus că aceştia, spre deosebire de celelalte populaţii dace neocupate de romani mai purtau şi numele de „dacii mari”. De altfel, nu trebuie să uită de cel mai mare centru de olărit din Europa atribuit dacilor care se găseşte la Şuculeu (Medieşu Aurit) şi nici de cetatea de la Malaia Kopania din Ucraina, situată la 20 de km de graniţa cu România.

Întorcându-ne însă la zona Bixadului trebuie spus că trecutul acelor locuri este învăluit în mister. O parte dintre cercetători consideră că documentele doveditoare în ceea ce priveşte zămislirea lăcaşului de cult au fost distruse sau ascunse prin Zacarpatia (Ucraina). Cel mai vechi document existent până în momentul de faţă în care se vorbeşte despre mănăstire provine din 1614, an în care domnul Moldovei, Ştefan Tomşa într-o scrisoare adresată căpitanului Cetăţii Sătmarului, Andrei Doczy, amintea de numele Schitului Bixad ca aparţinând Mănăstirii Vetiş.

De-a lungul deceniilor arheologii au scos la lumina zilei o serie de vestigii, iar cele mai multe urme le-au găsit în locul numit „Coasta Boineştilor”, în hotarul satelor Boineşti şi Remetea. Cercetările începute în anii ’70 ai secolului trecut (XX) au scos la lumină o cetate de pământ fortificată şi care aparţine, susţin arheologii, epocii finale a bronzului (1.150-950/900 î.Hr.) dar care a continuat să fie locuită şi mai târziu. Pe lângă ceramică, unelte şi podoabe de bronz au fost descoperite urme de locuire din epoca romană (mormânt cu piese de armament din fier) precum şi din perioada medievală timpurie.

Despre această fortificaţie vorbeşte şi Vasile Pârvan în lucrarea sa „Getica” ce a văzut lumina tiparului în anul 1926. Savantul susţine că fortificaţia mai sus amintită are origine dacică iar aşezarea ar fi fost locuită cu multe veacuri înainte de epoca romană.

Cert este că trăim într-un colţ de ţară ce cu milenii în urmă a avut o importanţă covârşitoare în economia zonei şi nu numai. Vorbim de misterele de la Bixad şi Boineşti, vechea aşezare a dacilor liberi de la Medieş şi nu în ultimul rând de Malaia Kopania, locuri cu o extraordinară încărcătură istorică. Rămâne ca în viitor arheologii să facă lumină în trecutul „dacilor mari” din acest colţ de ţară.

sursa: http://www.satmareanul.net/2013/09/04/manastirea-din-bixad-construita-pe-locul-unui-altar-inchinat-lui-zamolxis/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *