După cum povestește în scrierile sale medicul personal al împăratului Traian, Statilius Crito, romanii au furat din Dacia cantități uriașe de aur și argint, realizând cea mai mare pradă de război din istoria imperiului. Potrivit acestuia, „După ce l-a învins pe Decebal, puternicul Traian aduce romanilor 5 milioane de livre de aur, o cantitate dublă de argint și alte obiecte de valoare, depășind orice estimare.”
Chiar și așa, multe alte tezaure de aur și argint au rămas ascunse pe pământul Daciei, lucru care a dus la începutul secolului al XIX-lea la o adevărată goană după comori în zona Munților Orăștiei. Datorită catităților mari de metal prețios găsite atunci s-au creat probleme inflaționiste în cadrul Imperiului Habsburgic (care stăpânea Transilvania în acea vreme), lucru care a dus la intervenția armatei austriace în zonă, pentru a controla fenomenul.
Afluxul de oameni din acea vreme, în zona cetăților dacice, a fost atât de mare încât pe drumul care duce astăzi de la Costești la Sarmizegetusa existau nu mai puțin de 50 de crâșme, în condițiile în care populația locală din acest spațiu nu depășea atunci (la fel ca astăzi) câteva sute de persoane…
Și iată că mersul vremurilor ne aduce în anii de după ’89 când rețele specializate de traficanți, cu acoperire politică, continuă să jefuiască cetățile dacice de bogățiile lor din aur și argint. Nemernici de cea mai joasă teapă, fără conștiință, fără vreun sentiment național, ne prejudiciază pe toți de artefacte cu o valoare istorică excepțională.
Din fericire, unele dintre aceste obiecte antice au fost recuperate. Din nefericire, majoritatea lor au dispărut definitiv din țară. Peste toate, Ministerul Culturii subfinanțează cercetarea arheologică, ceea ce face ca să nu avem nicio speranță că în viitorul apropiat se va face o cercetare sistematică de anvergură la Sarmizegetusa Regia…
Dacă ar fi să aruncăm în eter o întrebare retorică la tot ce am povestit, atunci ar suna așa: oare câte obiecte de o valoare excepțioanlă ne-au fost furate, obiecte care ar fi putut să ne dea o perspectivă diferită asupra geto-dacilor, față de cea vehiculată astăzi de oamenii sistemului?
Dar să revenim la subiectul operațiunii Brățara Dacică, ca să vedeți cine sunt cei care jefuiesc comorile dacice!
Potrivit Adevărul.ro, <<Povestea celei mai spectaculoase operaţiuni de recuperare a unei brăţări dacice a început în toamna anului 2006, când anchetatorii au primit informaţii că obiectul preţios, de circa 1,2 kilograme de aur masiv, se afla în posesia hunedoreanului Călin Ciota. Bărbatul a primit spirala drept garanţie, în anii 2002 – 2003, susţineau anchetatorii, pentru un împrumut pe care i l-a oferit unui membru al grupării traficanţilor de comori antice, Nedelcu Mugur Niu.
Ca urmare a autorizării folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire, precum şi a doi colaboratori acoperiţi ai acestuia, au avut loc trei întâlniri între Călin Ciota şi investigatorul sub acoperire, respectiv la 3 martie 2007 la Arad, la 7 iunie 2007 în Deva şi ultima la 11 iunie 2007 la Hunedoara. „Astfel, la ultima întâlnire inculpatul a prezentat mai multe variante de a perfecta tranzacţia, respectiv de a face schimbul bani şi brăţară. S-a convenit ca el să vadă suma de 110.000 euro, condiţionând rămânerea însoţitorilor lui „J.” (n.r. ofiţerul sub acoperire) în stradă, în faţa casei, şi a acceptat să intre în curte doar „J.” care să vadă din nou brăţara, după care inculpatul şi acesta să se prezinte la vehiculul aparţinând ucrainienilor rămas în stradă, unde să încaseze suma. Călin Ciota a numărat în prezenţa investigatorului sub acoperire suma de 110.000 euro şi apoi a acceptat să intre în curte şi cei care îl însoţeau”, se arată în dosar.
(…)
Pe terasa casei sale din Hunedoara, Ciota a prezentat din nou brăţara dacică, căreia i s-a făcut un test şi după ce brăţara a ajuns în posesia investigatorului sub acoperire, care s-a îndreptat spre ieşirea din curte, inculpatul a încercat să-l imobilizeze, pentru a-l împiedica, şi l-a îmbrâncit, susţineau anchetatorii. „Deoarece în aceste condiţii investigatorul sub acoperire şi-a declinat calitatea de poliţist, somându-l pe inculpat să se predea, acesta i-a aplicat o lovitură în faţă, după care a fugit pe proprietatea vecinilor şi s-a refugiat într-un imobil, unde a intervenit echipa operativă a Serviciului Acţiuni Speciale şi Intervenţie din cadrul I G.P.R., care l-a surprins pe inculpat şi l-a somat regulamentar să rămână pe loc. Cu acel prilej s-a reţinut că inculpatul şi-a dat datele sale de identitate şi a declarat că la data respectivă a stabilit cu un anume „J.” să se întâlnească pentru a-i vinde o brăţară din aur despre care cunoştea că este confecţionată din vremea dacilor”, se arăta în dosar.
În final, Călin Ciota a fost condamnat în 2008 la patru ani de închisoare pentru tăinuire.>>
2007. Momentul recuperării brăţării, după imobilizarea lui Călin Ciota FOTO IGPR
Citeste povestea completă aici: adev.ro/ocdhug
Iată cum oameni de cea mai proastă calitate, al căror unic scop este îmbogățirea cu orice preț, reușesc să ne afecteze istoria! Și asta sub oblăduirea unor politicieni veroși care au acoperit de mulți ani aceste rețele mafiote…
Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/
A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html