Sa vizitam Argedava

Categories ArheologiePosted on

Tweet

Dragi prieteni,
La numai 17 kilometri de Bucuresti, in satul Popesti, judetul Giurgiu, se afla Argedava, capitala marelui rege Burebista. Astazi zace in uitare, maretia sa, elogiata in decretul lui Acornion, a palit in calea timpului si a nepasarii. Campaniile arheologice din ultimul secol, desfasurate aici, au lasat urme adanci in platoul ce vegheaza asupra Argesului.

Desi istoricii, aproape la unison, au cazut de acord ca aici se afla unul dintre centrele puterii regatului dac din secolul I i.e.n., niciun indicator, marcaj sau anunt, la fata locului, nu atesta asta, iar fundatiile zidurilor de aparare si ale cladirilor zac, inca, sub pamant. Doar povestile oamenilor din sat, ceramica antica vizibila la fiecare pas si cateva pomeniri in cartile de istorie mai aduc pana la noi numele Argedava. Istoria acestui loc coboara in timp pana in preajma secolului X i.e.n, inainte de fondarea Romei sau Atenei, iar spatiul despre care vorbim a fost locuit, fara intrerupere, mai bine de 1.000 de ani.

Potrivit unor studii, mai bine de 80% din ceramica dacica de dinaintea erei noastre provine de la Popesti. Tot aici au fost descoperite vestigiile unor constructii civile, poate chiar palate regale, de mari dimensiuni, astazi acoperite de vegetatie, gunoaie sau placi de beton turnate de arheologi. Un loc care cu 2.000 de ani in urma fremata de activitati febrile, care concentra cazarmi militare, temple, palate regale, ateliere mestesugaresti si campuri cultivate de comatii daci, astazi a ramas doar o amintire.

Va propun, mai ales celor care sunteti din Bucuresti, dar nu numai, ca duminica, 2 septembrie, sa ne insotiti intr-o mica evadare din spatiul urban, o intoarcere in trecut, in locul de unde Burebista a condus cel mai mare stat al dacilor, ca intindere, pentru a cunoaste acest loc, pentru a va informa, mai departe, prietenii si rudele asupra situatiei sale si, de ce nu, pentru ca, actionand impreuna, sa determinam luare aunor masuri pentru cercetarea sa amanuntita si protejarea sa.

Cu aceasta ocazie ne putem cunoaste, schimba opinii si idei si, in acelasi timp, veti avea ocazia de a cunoaste istoria prea putin cunoscuta a acestui loc. Ora de intalnire, precum si locul unde ne putem aduna cu totii, le putem stabili impreuna, in functie si de disponibilitatea voastra. Noi va propunem ora 14. Pentru detalii va asteptam pe pagina noastra oficiala de facebook http://www.facebook.com/AdevarulDespreDaci sau pe grupul nostru http://www.facebook.com/groups/221551764613584/.

Cu stima,
Valentin Roman

mai multe detalii despre Argedava puteti gasi AICI:

9 comments

  1. – Mie mi se pare aiurea să “aruncăm pe piaţă” idei slab fondate.
    – Trebuie întâi să cunoaştem de unde vine denumirea de Argedava, si apoi localizarea ei.
    – Denumirea punctului arheologic vine de la denumirea antică a Argeşului care după sau în opinia lui Pârvan era “Argesis”
    – Argeşul în realitate purta numele de “Ordessos” şi nu “Argesis”. Denumirea Argesis nu e atestată de nici un izvor antic, ea fiind pe de-a-ntregul o creaţie etimologică a lui Pârvan..
    – Dispărând Argesis dispare şi legătura dintre el şi Argedava.
    – Capitala lui Burebista (întâia) a fost undeva in Transilvania, in nici un caz in câmpia Munteniei.
    – Despre familia lui Burebista nu se ştie absolut nimic, deşi multă vreme s-a crezut că o inscriptie greceasca, decretul in cinstea lui Acornion din Dionysopolis, l-ar mentiona pe tatăl regelui. Acest “tată” era un personaj important si puternic, caci el se dovedeste capabil sa-i scuteasca pe cetatenii din Dionysopolis de ceva, probabil de un tribut.

  2. Pana la Romania socialista si chiar si dupa aceea la sate, nu conta un individ aparte. Adica daca spuneia cuiva ca ai stat de vorba cu Gheorghe Faur nu stia cine-i individu. Conta al cui era acel Gheorghe, din ce neam. Cine era “intemeietorul” neamului. Asa au aparut ai Schiopului, ai Stanchii, ai Grecului, ai Americanului, ai Ciungului. In momentul in care spuneai asta iti aparea in fata ochilor intregul neam de vii ai aceluia. Stiai clar cine-i Ghita_Stanchii, Ghita_Schiopului etc. Era o regula nescrisa a obstilor. Cineva era stalpul familiei neamului sau si raspundea pentru toti ai lui. Autoritatea tatalui sau a vaduvei lui. Lumea satului romanesc este plina de astfel de exemple. Fie ca era vorba despre Moldova, Transilvania, sau Tara Romaneasca regula asta “AL CUI ESTI” era batuta in cuie. Nimeni nu-si mai aducea aminte de Gheorhe Faur, dar de Ghita_Schiopului ( Ghita al Schiopului )stegarul de la Calugareni spre exemplu, isi aducea aminte un sat intreg timp de 2-3 secole dupa moartea lui. In scop, asta era si puterea poporului din arcul Carpato-Danubiano-Pontic. Neamul pe care-l reprezinti si ce a insemnat el pentru bunastarea si apararea pamantului strabun. E greu de explicat in cuvinte ce inseamna sa te stii apartinand unui neam si ca ai niste responsabilitati fata de neamul ala. Altele decat cele de-a manca si dormi toata ziua fara sa te supere nimeni c-o joarda. In vremurile despre care noi vorbim aici n-avea nimeni buletin, insa “al cui esti” avea cu siguranta. Asa ca Burebista sau chiar Decebal pot fi niste nume la intamplare. Trebuiau sa-l numeasca cumva pe intemeietorul imperiului dac sau pe cel care a infruntat Roma si n-a vrut sa se lase prins viu. Chiar daca inscriptia Decebalus per Scorilo ar fi cu trimitere directa la acea nuca tare din coasta Imperiului Roman si tot n-am putea sti daca asta era numele adevarat al neamului pe care-l reprezenta. Din pacate n-au ramas scrise multe care sa ne lamureasca sa nu ne mai sfadim atata. Problema este ca indiferent ce vor zice unii sau altii noi vom continua sa credem in strabuni. ASA CUM VREM NOI SA CREDEM CA AU FOST. Daca nu se vor aduce dovezi clare care sa ateste ca Decebal n-a fost demn de neamul sau, noi vom zice mereu ca el a fost piatra de temelie a rezistentei noastre aici ca popor. Nu imperiul, care a scurtat granitele in 165 de ani, ci Decebal cel care a ales sa moara decat sa se inchine si sa-si vanda conatinalii pentru un scaun linistit.

  3. – Eu nu vreau sa te/va contrazic dar se ştie că Radu Vulpe a plecat de la istorisirea lui Strabon care vb de “bărbatul get”, făcând referire la Burebista.
    – Stabon fiind grec, el ii denumea geţi si pe cei din interiorul arcului carpatic şi pe cei din interior.
    – Alexandru Vulpe spune “centrul puterii sale nu ştim exact unde a fost. Există o întreagă dezbatere în privinţa capitalei, dacă aceasta a fost în zona Munţilor Orăştie sau în Argedava, aşezată cu siguranţă la sud de Carpaţi, dar exact unde, nu cunoaştem (poate la Popeşti, Mihăileşti, pe Argeş, poate alta, în Dobrogea)”, adecă nu dă o aşezare exactă.
    – Si el merge sau ia în considerare şi ideea conform căreia, prima acţiune militară a lui Burebista a fost împotriva celţilor din spre vest ar însemna că Burebista îşi avea puterea în Transilvania aşa cum am mai spus.

  4. =))Nea prăpăd =))ai aparut:))asa ceva…..
    Vad ca te pasioneaza istoria tarii noastre e bine ca ai reusit totusi sa scri si sa vorbesti romaneste fata de fratii tai tălîmbi care sunt de mult pe aceste meleaguri si inca se ineaca in limba cea maghiara.
    Am o intrebare pt tine : cine-o fost primu in Ardeal?:P:))daca nu sti iti spun io varianta mioritica=))
    ar fi mai bine totusi sa plimbi ursu

  5. Dupa ce a realizat, in buna parte, procesul de unificare al daco-getilor si-a securizat noua capitala. Oricum, se spun multe prostii despre perioada lui Burebista. Armata regulata trecea sensibil de 200 000 de oameni, numai garnizoanele din Sureanu, cea de langa Bratislava si cele din cetatile pontice ostile vor avea aproape 15 000 de oameni. Si cu toate ca sustinea efortul asta, statul lui Burebista a inflorit, toate mergeau ca unse. Multi spun prostii fiindca nu au simtul proportiilor si nu realizeaza cam pe ce suprafata se intindea statul lui Burebista, de fapt Buirebista, Nemaipomenitul, Cum nu a fost si nu va mai fi, un fel de porecla, fireste, un titlu de mare onoare si glorie. Daca si-a stabilit frontierele unde si le-a stabilit, Burebista putea sa le si apere.

  6. Cuvinte sfinte si adevar ! Si cred ca trebuie inlocuite in locul “intoarce si celalalt obraz”(tema aparte). Sa nu uitam ca stramosii nostri erau atit de dezvoltati ca societate,ca nu aveau nevoie de surse material-duratoare in timp, pentru a comunica . Motiv pentru care si lipsesc multe dovezi scrise.(fara sa uitam desastrele comise de Romani)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *